Marele exod românesc. Harta județelor unde se emit cele mai multe pașapoarte

Bianca Felseghi

Senior Editor

Numărul de pașapoarte eliberate anul trecut în municipiul București a fost de circa 260.000, cu 55.000 mai mult decât în 2016. În primele 5 luni ale acestui an, numărul de pașapoarte eliberate în Capitală a fost deja de aproape 136.000, adică mai mult de jumătate din valoarea lui 2017.

Asta înseamnă că, dacă dinamica se păstrează, numărul de bucureșteni care vor fi solicitat pașapoarte (noi sau reînnoite) va atinge un nou record la sfârșitul lui 2018.

Indicatorul acesta reflectă mai ales dimensiunea emigrării: dovada este că, potrivit Institutului Național de Statistică, doar una din cinci gospodării din România își permite o săptămână de concediu în afara locuinței.

Deci, pașapoartele nu sunt cerute în primul rând pentru concedii − cu atât mai mult cu cât în UE se poate călători doar cu cartea de identitate −, ci în vederea unor șederi îndelungate pe un teritoriu străin.

De aceea, am solicitat Direcției Generale de Pașapoarte din Ministerul Administrației și Internelor să ne comunice situația pe 2016, 2017 și pe primele 5 luni din 2018, în cele 20 de județe ale țării unde au fost emise cele mai multe pașapoarte.

Din păcate, graficul este crescător peste tot. În plus, crește constant numărul pașapoartelor emise minorilor sub 14 ani.

Ideea de a face această solicitare ne-a venit după ce publicația online Romania Insider a publicat un studiu potrivit căruia aproape 95% dintre românii din mediul urban cunosc cel puțin o persoană care s-a mutat temporar în altă țară, iar 21% dintre intervievați intenționează să emigreze în următorii doi ani.

Studiul a fost realizat de o companie de consultanță și nu întrunește criteriile unei cercetări științifice, însă exodul românesc, cu precădere al populației active, este o problemă pe care guvernanții o ignoră cu desăvârșire.

De altfel, aglomerarea serviciilor consulare a fost argumentul pentru adoptarea unui proiect de lege, propus de Guvern, prin care valabilitatea paşaportului simplu electronic pentru copiii de până la 12 ani a crescut la 3 ani, iar pentru persoanele între 12 şi 25 de ani, la 5 ani.

Facsimil din legea propusă de Guvern.

O dovadă a exodului este că românii au devenit a doua cea mai mare minoritate etnică din Marea Britanie, după polonezi.

Rușii sunt foarte aproape de spargerea frontului și, în același timp, încă departe. Ce ar însemna un colaps al armatei ucrainene în regiunea Donbas

Cade frontul ucrainean? Sau a căzut deja? Din primăvara acestui an vin cu o frecvență aproape zilnică vești tot mai alarmante legate de situația din ce în ce mai precară a trupelor Kievului de pe linia frontului din Donbas, care înglobează greu încercatele regiuni Donețk și Lugansk din sud-estul Ucrainei. Cele două regiuni au reprezentat, de altfel, pretextul principal al invaziei ordonate de Vladimir Putin în februarie 2022, iar acum reprezintă principalul obiectiv strategic al Kremlinului.

Psihologii români nu sunt evaluați psihologic la intrarea în profesie. Verificarea periodică a sănătății lor mintale, doar o „obligație morală”

„Ce pârghii de monitorizare a bunelor practicii există după câștigarea dreptului de practică autonomă?”, s-a întrebat PressOne. 

Potrivit Oficiului Național de Statistică (ONS) de la Londra, citat de ziarul The Guardian, circa 411.000 de cetățeni români trăiesc dincolo de Canalul Mânecii, mai mulți chiar decât irlandezii și indienii.

În aceste condiții, PressOne vă propune următoarea hartă interactivă, cu date privind numărul de pașapoarte emise în 20 de județe din țară, cele mai active din punctul de vedere al mobilității.

După București, topul este următorul, în ordinea descrescătoare a numărului de pașapoarte emise: Iași, Suceava, Constanța, Timiș, Cluj, Brașov, Bacău, Prahova, Galați, Dolj, Vaslui, Argeș, Maramureș, Neamț, Bihor, Sibiu, Arad, Botoșani și Mureș.

*

În Botoșani, presa locală nota recent că Serviciul Public Comunitar pentru Eliberarea şi Evidenţa Paşapoartelor Simple lucrează la foc continuu, fiindcă numărul cererilor înregistrate de la începutul anului este echivalent cu cel de pe tot parcursul anului 2015.

Astfel, în luna mai au fost emise aproximativ 1.300 de paşapoarte temporare şi 1.800 de paşapoarte electronice. Aceste valori erau atinse anterior abia în lunile iulie-august.

Iar Botoșaniul este abia al 19-lea județ, după numărul de solicitări de pașapoarte.

La Iași, în 2017 au fost emise cu 9.000 de  pașapoarte mai mult decât în 2016. Anul acesta, au fost eliberate deja peste 36.000, dintre care 12.460 sunt pentru copii până în 14 ani.

În Suceava, diferența dintre numărul de cereri din 2017 și cel din 2016 este de 15.860. În ceea ce privește situația din acest an, până în luna mai au fost eliberate deja alte 32.000, dintre care 8.590 sunt pentru copii până în 14 ani.

Printre judeţele unde se consemnează cele mai multe cereri se numără Timișul: aici, aproape jumătate din documentele de călătorie eliberate în acest an sunt pentru copii.

În 2018, doar în cele 20 de judeţe pentru care am primit date, peste 172.000 de copii au primit actele necesare pentru a ieși din țară.

Foto: Radu Răzvan Gheorghe / Dreamstime.com

De ce au nevoie românii de pașapoarte?

Ținând cont că în UE putem călători doar cu buletinul, iar de angajat, ne putem angaja fără permis de muncă în majoritatea țărilor, pașaportul este necesar pentru călătorii în afara spațiului comunitar, de pildă în Canada, unde, din 2017, nu ni se mai solicită viză.

De asemenea, schimbările preconizate de Brexit pot fi o altă cauză pentru care românii care trăiesc în Marea Britanie să își înnoiască pașapoartele.

În cazul copiilor, legea adoptată la propunerea Guvernului arată că pașaportul este necesar pentru ca ei să poată beneficia de servicii medicale sau pentru a se înscrie în sistemul de învățământ din altă țară.

Un sondaj Eurostat din 2015 arăta că numărul călătoriilor turistice efectuate de români cu vârsta de peste 15 ani era de circa 16,7 milioane pe an, dintre care cele mai multe, peste 10 milioane, erau city break-uri de 1-3 nopți, iar 60% erau în interiorul ţării.

Eram pe ultimul loc din Europa la numărul cumulat al călătoriilor de plăcere, concediilor și vacanțelor în străinătate.

Ulterior, în 2017, numărul înregistrărilor de turişti români la punctele de frontieră a fost, potrivit Revistei de Statistică, de 17,2 milioane, cu 24,6% mai mult decât în 2016. Cele mai utilizate pentru plecările în străinătate au fost mijloacele de transport rutier (69,5%).

În Anuarul Statistic pe 2017, se arată că numărul emigranților români a crescut în permanență, ajungând în 2016 la 209.456 de persoane, majoritatea cu vârste între 25 și 40 de ani.

În ceea ce privește țara de destinație, pe primele locuri se află Marea Britanie (54.412 în 2015 și 62.650 în 2016), Italia (44.209 în 2015 și 44.000 în 2016), Germania (25.000 și 29.000 în 2015-2016), Spania (28.382 în 2015 și 27.500 în 2016), Belgia (11.000 în 2015, 10.300 în 2016) și Austria (8.000 în 2015 și 12.400 în 2016).

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€