Marea prăduire naţională. Zece dovezi

Raportul Curții de Conturi a României pentru anul 2016, dat publicităţii în luna februarie 2018, conține peste 300 de pagini de informaţii despre crunta risipă de bani publici din ultimii ani.

Documentul prezintă şi concluzii ale unor analize profunde pe care inspectorii Curţii le-au întocmit cu privire la activitatea pe mai mulţi ani a unor instituţii publice.

Întreg raportul induce o stare de revoltă, fiindcă arată, aproape la fiecare pagină, cum nepăsarea și incompetența determină ratarea unor investiții esențiale pentru un stat modern.

Am extras zece exemple pe care le considerăm relevante pentru România de azi.

*

1. Direcția Mari Contribuabili din ANAF n-a încasat niciun leu din vânzarea bunurilor sechestrate

Direcția Generală de Administrare Mari Contribuabili din ANAF nu a fost capabilă, în 2016, să realizeze nici măcar o executare silită.

"Există întârzieri semnificative între momentul sechestrării bunului, momentul evaluării de către un expert ANEVAR și, ulterior, momentul valorificării bunurilor sechestrate;

− nu a fost valorificat niciun sechestru în anul 2016, astfel că sumele încasate la nivelul Direcției Generale Mari Contribuabili din valorificarea bunurilor sechestrate sunt de zero lei;

− nu există reglementări, proceduri operaționale, instrucțiuni referitoare la modul de stabilire a valorii estimate a bunului sechestrat", se arată în raportul Curții de Conturi.

2. În 5 ani, Ministerul Sănătăţii a lăsat necheltuiţi peste 500 de milioane de lei

Ministerul Sănătății a lăsat necheltuită, în perioada 2011-2015, suma totală de 522 de milioane de lei (peste 110 milioane de euro), bani pe care îi avea în cont.

"Numai din disponibilul nealocat de 522 milioane lei se pot achiziționa 72 de aparate de diagnostic prin imagistică medicală (aparate tip RMN cu un preț mediu de 7,2 milioane lei, care reprezintă prețul de achiziție mediu realizat la nivelul unităților sanitare), aparate cu care se puteau dota tot atâtea unități sanitare (spitale publice)", se spune în raportul Curţii de Conturi.

Foto: Raul Ştef

3. Ministerul Sănătăţii a ratat fonduri nerambursabile de peste 300 de milioane de euro

Să rămânem în domeniul Sănătăţii, fiindcă e aproape dureros să descoperi incompetența Ministerului de resort, aşa cum se reflectă ea în rapoartele de audit ale Curții de Conturi.

Între 2011 și 2015, din cauza ignoranței celor care au condus acest Minister, s-a perimat un sistem informatic care costase 44,6 milioane de lei (peste 9,5 milioane de euro) − sistem care, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi, "nu s-a finalizat, nu s-a implementat și nu a fost pus în funcțiune".

În plus, Ministerul Sănătăţii (MS) a plătit studii de fezabilitate ineficiente în valoare de peste 114 milioane de lei.

Dar cel mai grav este că MS nu a reușit să acceseze 470 de milioane de lei (peste 100 de milioane de euro) din Programul Operaţional Regional al vechiului exercițiu bugetar european (2007-2013), precum şi faptul că a pierdut alte finanțări europene de peste 79 de milioane de lei.

Tot din cauză că Ministerul nu a fost capabil să întocmească la timp o cartografiere a nevoilor de servicii și infrastructură, România a ajuns în imposibilitatea de a accesa fonduri nerambursabile în valoare de 1,467 miliarde de lei (peste 318 milioane de euro) din actualul exercițiu bugetar al UE (2014-2020).

4. Administratorii TAROM şi-au dat bonus anticipat

Într-un interval de cinci ani, 39 de persoane din conducerea TAROM au fost schimbate din funcţii, fie dintre membrii Consiliului de Administrație, fie din conducerea executivă, consemnează inspectorii Curţii de Conturi.

Ei au descoperit şi un caz uimitor: membrii Consiliului de Administrație al TAROM numiţi în 2012 și-a acordat în mai 2013 un bonus anual în valoare brută de 284.000 lei (peste 60.000 de euro) pentru preconizata realizare a unor indicatori de performanță din perioada 2013-2016.

5. MAI are un sistem de management al situaţiilor de urgenţă pe care nu îl implementează de 9 ani

În 2009, Ministerul Afacerilor Interne a semnat un contract "având ca obiect furnizarea și instalarea unui sistem informatic de management integrat al situațiilor de urgență – SMISU (hardware, software și soluții conexe), care nu a fost urmărit pentru a fi implementat", arată raportul.

Aceste sistem nu era operațional nici la data întocmirii raportului, adică în 2017.

Experții Curţii de Conturi mai notează că acel contract a avut parte de șapte amânări prin acte adiționale, din 2009 până în martie 2016.

6. Sistemele anti-incendiu de la Arhivele Naţionale datează din anii '80 şi au capotat

Statul român îşi conservă memoria documentară în cea mai neagră mizerie – asta arată alt capitol al raportului Curţii de Conturi.

O cercetare amănunțită asupra Arhivelor Naționale, realizată de inspectori ai Curţii, arată un sistem subfinanțat cronic. Peste 1000 de angajați au părăsit instituţia din 2009 încoace.

În plus, Arhivele Naţionale nu dispun de o bancă de date cu documentele deținute, iar sistemul informatic funcționează numai în 25 de județe.

"Starea clădirilor de arhivă este, în multe cazuri, critică, necesitând lucrări de reparații capitale, și nu asigură condiții corespunzătoare de conservare a documentelor care fac parte din Fondul Arhivistic Național, existând riscul de distrugere/degradare a acestora", arată raportul.

Adăugați faptul că unele sisteme de alarmă și stingere automată a incendiilor din dotarea Arhivelor au fost instalate în anii '80 și nu mai funcționează. Nici sistemele antiefracție nu stau mai bine.

Raportul mai adaugă "gradul redus de microfilmare pentru asigurarea celor mai valoroase fonduri și colecții arhivistice", notând că toate sunt de natură să pună în pericol "integritatea documentelor care alcătuiesc Fondul Arhivistic Național".

7. Ministerul Educaţiei finanţează programe naţionale, dar nu le mai urmăreşte impactul

La Ministerul Educației, analizele Curții de Conturi arată un dezinteres flagrant în evaluarea propriilor programe. De pildă, cele destinate elevilor aflați în risc de abandon școlar.

Astfel, pentru programul național "Bani de liceu":

"Nu s-a efectuat o analiză la nivelul unităților școlare cu privire la reducerea abandonului școlar ca urmare a acordării acestui sprijin financiar, respectiv legătura de cauzalitate între sumele acordate sub formă de sprijin financiar din partea statului și reducerea absenteismului".

Sau pentru programul intitulat "Rechizite școlare":

"Nu există studii reale privind impactul programului de acordare a rechizitelor școlare din perspectiva susținerii activității școlare a elevilor din medii defavorizate, precum și modul în care acest program a influențat creșterea numărului elevilor care își continuă studiile".

În ceea ce privește programul "A doua șansă" (ADS), inspectorii Curţii de Conturi au constatat că în Ministerul Educaţiei nu există "o structură care să aibă în responsabilitate monitorizarea programului ADS și colectarea sistematică a datelor despre înscrierea, promovarea, evoluția, abandonul școlar".

Foto: Lucian Muntean

8. Patru sisteme informatice instalate şi nefolosite în Educaţie

Sistemul de învăţământ din România dispune de patru sisteme informatice pentru a facilita inserția absolvenților de facultate pe piața muncii, dar care nu sunt folosite.

"Platforma Joburi-Absolvenți a fost realizată să asigure interacțiunea directă între studenți/absolvenți și angajatori. S-a constatat faptul că, dintre cei 2.709 absolvenți înscriși, numai 1.374 (50,72%) au completat chestionarul și doar 115 au întocmit un CV cu ajutorul acestei platforme, ceea ce reprezintă un grad foarte redus de utilizare (4,25%) a facilităților oferite de platformă", arată raportul.

Mai există și Sistemul informatic integrat de management al finanțării în sistemul de învățământ superior, despre care inspectorii Curţii de Conturi spun că:

"Teoretic, această aplicație figurează ca fiind pusă în funcțiune la nivel național, în realitate însă nu este utilizată de către instituțiile implicate în activitățile specifice finanțării învățământului superior de stat".

Alt instrument, Registrul Național al Calificărilor din Învățământul Superior (RNCIS), a fost elaborat și implementat la nivel național, dar nici el "nu își atinge obiectivele".

Al patrulea este Registrul Matricol Unic (RMU), care presupunea crearea unei baze de date cu toți studenții din universitățile de stat sau particulare.

Curtea de Conturi a constatat că această bază de date stă necompletată "din cauza neurmăririi de către minister a respectării prevederilor contractuale asumate de către universități".

9. Curtea remarcă lipsa concursurilor pe post de la Sănătate

Nu putem să nu revenim la Sănătate, unde detaliile din raport sunt uimitoare.

Pe lângă faptul că incompetența Ministerului blochează atât modernizarea, cât şi accesul la fonduri europene, sistemul medical supurează bani.

Raportul cuprinde pagini întregi de abateri financiare înregistrate la instituțiile subordonate Ministerului, fie că e vorba despre spitale, agenţii sau Direcții judeţene de Sănătate Publică.

Abaterile înseamnă o risipă de zeci de milioane de lei şi merg de la acordarea de salarii necuvenite până la plăți pentru servicii neefectuate, deconturi fără justificare sau achitarea unor servicii informatice care nu se regăsesc în proprietatea statului.

Una dintre recomandările Curţii de Conturi vizează ocuparea prin concurs a posturilor vacante din Minister, ceea ce confirmă semnalul de alarmă pe care l-am tras recent cu privire la numărul anormal de funcţii care sunt făcute cadou, prin detaşare, unor apropiaţi ai şefilor din MS.

10. Donaţie pentru răniţii din Colectiv, neîndeplinită

Raportul notează că Unifarm SA, companie de stat care este unul dintre cei mai mari distribuitori de produse farmaceutice din țară, nu a respectat "în totalitate destinația unui contract de donație pentru achiziția de medicamente destinate exclusiv victimelor accidentului din Clubul Colectiv".

Cu alte cuvinte, compania a primit o donaţie cu menţiunea specială ca banii să fie folosiţi pentru a le trimite medicamente din depozitele proprii răniţilor din clubul Colectiv, dar a deturnat o parte din sumă în alte scopuri.

*

Întregul raport pentru 2016 al Curţii de Conturi poate fi consultat aici.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează