Marea doamnă de fier și mititeii românești

Valentin Șchiopu

Redactor

Lângă Turnul Eiffel (Marea doamnă de fier), conaționalii noștri pun în scenă una dintre cele mai mari escrocherii mici: alba-neagra. Un joc al agerimii și dexterității.

Complicii urlă în gura mare când câștigă, de fiecare dată, câte 20 de euro, easy money. Iar turiștii creduli își încearcă și ei norocul. Cele trei capace rulează în fața lor, hipnotic.

Exercițiul de prestidigitație se încheie cu nedumerirea celui care tocmai și-a ușurat portmoneul. Stă cu capacul în mână și-l scutură zăpăcit. La o nouă încercare, figura se repetă. Mauvaise fortune! Când apar polițiștii, gașca se sparge rapid.

La câteva sute de metri mai încolo, pe rue Saint-Dominique, se află restaurantul românesc Doina. E o afacere de familie.

Constantin Popescu (67 de ani), fost ospătar la Lido pe vremea lui Ceaușescu, a ajuns în Franța în 1981. Îi știe pe mulți dintre românii care muncesc la Paris. Aproape toți i-au trecut pragul.

„Sunt oameni foarte bine văzuți aici – artiști, arhitecți, politicieni, care s-au adaptat foarte bine și ne fac cinste. Românii din Paris își câștigă pâinea muncind de dimineață până seara. Nu vă lăsați păcăliți de ceea ce mai vedeți pe străzi”, spune Popescu (foto).

Și-a deschis restaurantul în 1983. Muncește alături de soția sa și de cei trei copii pentru a propune o alternativă la gastronomia franțuzească: mămăligă cu brânză (polenta au fromage), ciorbă cu perișoare (potage aux boulettes de viandes et aux legumes), momițe cu cartofi prăjiți (ris de veau grillé, pommes frites). Și multe altele.

Nu puteau lipsi mititeii. Unul costă 3,5 euro.

Popescu își întrerupe conversația pentru a lua o comandă. Un compatriot cu o șapcă pe care scrie España și-a scos familia la masă. Omul comandă, fără ezitare, 10 mici.

Fetița lui strâmbă din nas și alege altceva. Generațiile viitoare vor risipi această moștenire.

Iulişca invadatoarea

Fără să exagerăm, putem spune că acolo unde crește iulișca, totul în jur dispare.

Dughin, la București: "Noi, rușii, am comis multe nedreptăți în raport cu România"

Discursul ideologului Aleksandr Dughin, cu prilejul lansării volumului său "Destin eurasianist" la București, a fost mult mai temperat decât ideile din carte.

Pe pereții localului sunt poze din România. O vioară e suspendată lângă intrarea în bucătărie. Fondul sonor e muzică populară.

Fiul lui Popescu, în centru, e bucătar-șef al restaurantului Doina din Paris.

Pe aici au trecut foștii președinți Ion Iliescu şi Emil Constantinescu, regi neîncoronați precum Hagi și Dan Petrescu, dar și personaje din zona mai puțin digestă, Sorin Oprescu sau Elena Udrea.

Două postere, cu Florin Piersic și Ștefan Hrușcă, sunt afișate la loc de cinste.

„Eu n-am făcut niciodată politică. Meseria mea e să mă asigur că nu le lipsește nimic oamenilor care-mi trec pragul. La 14 ani făceam școala pentru ospătari. Am plecat în anii ’80 ca să fac ceea ce nu puteam reuși în România acelor vremuri. Să fac ceva pe cont propriu.

Aveam o soră în Franța și am plecat, pur și simplu. Nu te oprea nimeni dacă voiai să pleci. Nu poți face avere ținând un restaurant la Paris. Chiriile sunt mari, taxele la fel. Toată familia muncește aici: ne descurcăm, plătim chiria. Aici, în zonă, un apartament e 500.000, până la un milion de euro”, spune Constantin Popescu.

Și parizienii vin să mănânce la restaurantul Doina. Le plac în mod special sarmalele, dar și musacaua de vinete are trecere. Și, bineînțeles, mititeii.

Popescu mai vine în țară doar în concedii. Spune că restaurantul său este, oricum, o mică Românie:

„Lucrez cu români şi am clienți români care îmi spun că li se face dor și numai dacă aud pe cineva vorbind în limba noastră. Eu le pot pune în față o mâncare românească și poate asta le mai potolește dorul. Și foamea.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€