Marea Britanie și UE alocă peste 100 milioane de euro pentru combaterea propagandei rusești

Codruţa Simina

Redactor

Guvernul de la Londra și Comisia Europeană au anunțat recent, în demersuri separate, că în următorii ani vor cheltui sume importante pentru a contracara efectele propagandei și dezinformării rusești în spațiul european.

Securitatea Europei este afectată de propaganda pro-Kremlin, care urmărește destabilizarea continentului, a spus premierul britanic Teresa May la finalul lunii noiembrie.

„Părăsim Uniunea Europeană, dar nu și Europa”, a declarat ea, subliniind că Marea Britanie se angajează să cheltuiască 110 milioane de euro în următorii 5 ani pentru a lupta împotriva dezinformării și propagandei.

Theresa May le-a mai transmis liderilor europeni să rămână atenți la acțiunile ostile ale Rusiei în acest domeniu.

Inițiativa sa vine după ce mai multe ziare au relatat că peste 45.000 de postări de pe Twitter și Facebook, majoritatea pro-Brexit, făcute în ultimele zile dinaintea referendumului din iunie 2016, proveneau de pe conturi rusești.

Cercetători de la două universități − Swansea (Anglia) și Berkeley (California) − au descoperit peste 156.000 de conturi rusești care folosiseră hashtag-ul #Brexit.

Concluzia lor este că postările erau menite să influențeze rezultatul referendumului și că au fost făcute de boți (aplicații ce rulează scripturi automate pe internet).

*

Tot la finele lunii trecute, Siegfried Mureșan, membru al grupului PPE din Parlamentul European și negociator-șef al bugetului UE pentru 2018, a anunțat că UE va aloca anul viitor 4,9 milioane de euro pentru combaterea dezinformării şi a ştirilor false.

„1,1 milioane de euro sunt alocate pentru o acțiune pregătitoare pe care am inițiat-o în prima parte a acestui an, în care ne propunem să educăm funcționarii europeni din statele membre, din statele din vecinătatea estică, adică Ucraina, Georgia, Republica Moldova, și din statele din Balcanii de Vest, cu privire la această propagandă, să învețe să monitorizeze și să informeze la rândul lor formatorii de opinie, jurnaliști, ONG-uri din aceste state cu privire la tehnici de dezinformare folosite de cei care doresc să dăuneze Uniunii Europene.

Să vedem că, poate cu două săptămâni înainte ca o astfel de știre falsă să apară într-un stat membru UE, am văzut-o poate pe un canal de comunicare al Federației Ruse„, a declarat Siegfried Mureșan, conform Agerpres.

*

În 25 noiembrie, Ucraina a comemorat victimele Holodomor-ului − genocidul din anii ’30 comis la ordinul lui Stalin pentru a extermina țărănimea care rezista colectivizării.

În aceeași zi, două emisiuni diferite ale televiziunii de stat din Rusia au susținut fie că foametea din ’32-’33 a fost cauzată de o epidemie, fie că nu ar fi fost provocată intenționat.

Tot recent, postul TV al Armatei ruse a prezentat invazia Cehoslovaciei de către trupe ale Pactului de la Varșovia ca fiind un „act salvator”.

Non-știrile săptămânii: norul radioactiv din Ucraina, armata obligatorie și sacrificarea profesorilor pe altarul PNRR

„Păzea, vine norul radioactiv”, „Ciucă introduce armata obligatorie” și „PNRR nu-i permite guvernului să mărească salariile profesorilor” - trei narațiuni care au generat titluri alarmiste de presă în ultima săptămână. PressOne îți oferă un pic de context și-ți arată în ce fel denaturează fiecare dintre ele adevărul.

Context.ro: Serviciile de informații, Administrația Prezidențială și guvernul au scris și țin la secret planul național anti-dezinformare, care a eșuat

Administrația Prezidențială, serviciile române de informații și guvernul au scris planul național anti-dezinformare în care au promis că vor apăra românii de valurile de manipulări de pe rețelele sociale. Documentul n-a fost publicat oficial, detaliile planului sunt secrete, iar implementarea pare a fi un eșec.