REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios

Ajută-ne să existăm. Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Donează

Pentru sugestii de materiale sau colaborări, scrieți-ne la adresa: contact@pressone.ro.

Pentru parteneriate media, proiecte sau dacă doriți să fiți partenerul nostru și să susțineți PressOne: marketing@pressone.ro.

Depresia, anxietatea, tulburările de somn și de comportament, afecțiunile psihologice - sunt printre probleme asociate utilizării nereglementate a rețelelor de socializare în copilărie și adolescență.

„Mami, filmează-mă”. Fenomenul de „sharenting”: părinții-influenceri care își postează copiii pe internet

„Pagina a crescut puțin câte puțin. A avut o creștere foarte mare în momentul în care am postat un clip cu Alesia. N-am vrut să devină viral, nu mă așteptam la așa ceva. Era de fapt pentru tatăl ei trimis clipul. Am postat pentru că mi s-a părut mie drăguță în momentul în care cerea un frățior. Da, de acolo a crescut pagina. A crescut în trei zile cu 8.000 de persoane.”

Sunt cuvintele Mariei Sitaru, o mamă din București, care, la începutul pandemiei, a creat o pagină de Instagram, la puțin timp după nașterea fiicei ei, Alesia. Pagina a început cu scopul de a ajuta alte mame din online cu sfaturi din zona logopediei dar, în timp, a început să conțină diverse momente din viața de zi cu zi a familiei.

Maria nu este singura mamă influencer de pe Instagram. PressOne a stat de vorbă cu mai multe astfel de persoane, care au zeci de mii de urmăritori și care creează postări în mod constant folosind imaginea copiilor lor. „Sharenting” reprezintă practica părinților de a împărtăși excesiv informații despre copiii lor pe rețelele sociale.

Cei care îl practică, milenialii deveniți părinți, cred că expunerea de timpuriu la mediul online și în anumite condiții ajută la dezvoltarea copiilor, iar experiența de pe internet poate avea un rol pozitiv, dacă relația cu adulții este sănătoasă. Specialiștii contrazic însă această practică.

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

De altel, un studiu publicat în jurnalul multidisciplinar lunar Children and Youth Services Review arată că adolescenții dezaprobă practica „sharentingului”, mai ales atunci când conștientizează că motivele țin mai degrabă de propriile nevoi de validare pe internet ale părinților sau de interesele lor financiare. Excepție face, potrivit cercetării, conținutul informativ. 

Obiceiul părinților de a posta date despre copiii lor pe internet într-un mod sistematic poate avea repercusiuni grave asupra vieții lor, în special în ceea ce privește sănătatea mintală, atrage atenția la PressOne un doctor în psihologie. 

Pe Instagram de la 3 luni

Maria Sitaru este terapeut specializat în analiză comportamentală, logoped și shadow/însoțitor pentru copiii cu autism. Face asta de 12 ani. Pagina de Instagram a fost creată cu scopul de a ajuta alte mame din mediul online cu idei de activități sau exerciții de dezvoltare a limbajului din zona logopediei, dar și pentru că simțea nevoia să facă și altceva cu timpul ei. 

„Atunci când devii mamă, cam toate lucrurile se schimbă. Mai ales că acel concediu de maternitate, așa numit, te izolează total de societate. Toți prietenii tăi sunt la muncă, tu ești acasă cu copilul, având aceeași rutină continuă.”

În timp, pagina a strâns aproximativ 30.000 de urmăritori, iar specificul conținutului a devenit variat. Astfel, contul a păstrat componenta educativă și exercițiile din zona logopediei, dar acum apar și momentele din viața de zi cu zi a familiei Sitaru, care conțin plasare de produse și care sunt monetizate într-un fel sau altul. 

Pe site-urile și paginile sale, Maria Sitaru vinde cursuri sau diferite suporturi de curs realizate de ea. Prețurile sunt cuprinse între câteva zeci de lei și câteva sute de lei, în funcție de produs. De curând, a anunțat că „după 1 ianuarie visul se va stinge.” 

„Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților, o altă pandemie” 

Prezența fenomenului de sharenting în România nu este recentă, remarcă Maria Bria, doctor în psihologie. Ea și alți profesioniști în domeniu cred că este important să îl recunoaștem și să ne raportăm la el „din perspectiva deconectării de sine a părintelui.”

„Comportamentul de a posta în online e o formă în care nu e împlinită nevoia copilului, ci a mea ca părinte. Și nevoia mea înseamnă o nevoie de recompense goale, imediate. Este o nevoie de aprecieri. Copilul îl pot implica în acest mecanism al meu, dar în spate, de fapt, e tot nevoia adulților.”

  • 42% dintre adolescenții cu vârsta cuprinsă între 13-18 ani au simptome de anxietate, arată un studiu recent realizat de MindEducation.
  • 1 din 4 copii se confruntă cu simptome de sănătate mintală și emoțională într-o formă moderată și severă. 
  • 1 din 5 adolescenți se confruntă cu simptome de depresie. 

Cifrele sunt susținute și de alte studii. „Din toate datele, știm că sănătatea mintală și emoțională a copiilor și adolescenților reprezintă o altă pandemie, care crește într-un mod alarmant. O sursă care contribuie la aceste provocări este această deconectare pe internet de ceea ce simt ei cu adevărat, emoțional și de nevoile lor reale.”  

Expunerea copiilor pe internet aduce consecințe în cel puțin două arii din viața copilului. Afectează atât sănătatea mintală, cât și încrederea de sine, susține Maria Bria.

„Copiii se obișnuiesc să primească recompense imediat, generate doar de aprecierea celorlalți. Adică fără niciun fel de efort, fără niciun fel de investiție. Și atunci îi va ține dependenți de un mecanism constant de a primi aceste aprecieri imediate și ușoare.”

Expunerea constantă la comparații sau la respingere fragilizează încrederea copiilor în ei înșiși, explică psihologi ca Maria Bria. „Ambele drumuri pot duce la însingurare, sănătate mentală fragilă, depresie, anxietate.”

„Mami, filmează-mă!”

Alesia are acum 4 ani, dar contul de Instagram „îi aparține și ei”, spune mama fetei. Uneori copilul vine cu inițiative și propuneri legate de conținut, alteori doar își dă consimțământul pentru anumite postări făcute de mama ei, în care apare și ea. 

„Mami, filmează-mă!”, strigă Alesia atunci când are o idee nouă pentru conținutul unei postări pe Instagram.  

Fetița se inspiră de pe un alt canal de Youtube atunci când inițiază activități de postat pe internet. Îl numește „canalul cu prostioare”. Alteori, își roagă mama să deschidă un live în care să citească sau să prezinte o jucărie nouă. 

„Acum ceva timp a vrut să intrăm neapărat pe live să citim două sau trei dintre cărțile pe care le-am achiziționat recent, că a spus că sunt foarte interesante și conțin o informație bună pentru prietenii ei din online, copiii.” 

Maria susține că respectă dorințele Alesiei și mai ales că e dreptul copilului să decidă când și sub ce ipostază apare. 

„Sunt momente în care efectiv refuză să fie filmată sau îmi spune oprește aici. Și atunci tăiem. Când le edităm, ea vine lângă mine, se uită, vede ce editez. Nu am postat nimic vreodată fără voia ei, poate când era mică, pentru că atunci nu aveam cum să-i cer acordul. Eu îi arătam, dar nu exista răspuns din partea ei”, afirmă Maria Sitaru.  

Uneori se întâmplă ca cele două să fie recunoscute pe stradă, pentru că afacerea mamei și conținutul pe care le promovează alături de copil ajung la mii de oameni.

„Au fost persoane care și-au dorit să facă poze cu Alesia și le-am spus că alegerea-i aparține copilului, în niciun caz mie. Au fost momente în care Alesia a refuzat, iar eu și persoana respectivă am acceptat situația.”

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

28% din copiii cu vârste cuprinse între 12-16 ani din România spun că părinții lor au publicat informații despre ei în mediul online fără să le ceară acordul, arată un studiu internațional, realizat în 19 țări europene. Majoritatea (22%) au primit comentarii sau reacții negative în urma postărilor publicate de părinții lor.

Munca de „mamă în online”

Originară din Republica Moldova, Dina Gheorghian s-a stabilit în România de 20 de ani și este o altă adeptă a practicii de „sharenting”. Activează în domeniul înfrumusețării și are o afacere de profil în București. 

De un an și 3 luni a devenit și „mamă influencer”, un statut pe care i-l dă popularitatea rapidă. Pagina ei de TikTok a strâns 36.000 de urmăritori, iar imaginea fiului ei, Marc, apare în multe din video-urile postate. Conținutul postărilor e dedicat femeilor și mamelor.  

„Ambele (conturi de Tiktok și Instagram nr.red) sunt bazate pe viața mea reală și din dorința de a încuraja femeile să se iubească așa cum sunt, să tindă către o relație frumoasă cu ele însele în primul rând. Acum că am un bebe mic, îmi doresc să fiu inspirație pentru mămicile cu copii mici.”

Dina e aproape sigură că anii ei de carieră în online nu pot influența negativ copilul. Își dorește ca atunci când va crește să își urmeze propriul vis. 

„Nu cred că expunerea copiilor pe platforme poate influența negativ viitorul lor. Sper doar pozitiv. Având în vedere că sunt atâtea mămici fără experiență sau pe cale de a deveni mămici, de multe ori au nevoie de o părere din afară, pentru a le ușura munca.”

Femeia spune că este deseori contactată pentru sfaturi, recomandări și păreri și că pentru ea feedback-ul pozitiv pe care îl primește este o motivație puternică să continue. Cu toate acestea, oricât de mult împărtășește cu comunitatea ei online, susține că a impus anumite limite:

 „Lucruri intime ce țin de relație, copii și corpul meu nu vor ajunge niciodată pe platforme.”

Riscurile din mediul online. Comentarii „din sfera pedofiliei”

Maria Sitaru, mama Alesiei, reclamă că sistemul de educație din România nu e încă adaptat la realitate, mai ales că perioada în care se dezvoltă acum copiii este mult mai angrenată în tehnologie. Pentru ea, expunerea copiilor pe internet e inevitabilă și astfel „doar o chestiune de timp.” 

Crede că relația dintre copil și internet ar poate fi reglată de părinte în așa fel încât să nu devină ceva periculos. Pentru mama influenceriță, un mediu controlat este mai sigur. 

„Chiar dacă era mică și se consideră că nu știe nimic, eu i-am explicat întotdeauna tot, am avut această legătură între noi. Am vrut să creez o comunitate pe care eu ca și adult, care văd altfel lucrurile, să o poți ține sub control și să nu apară persoane care nu au ce să caute într-o astfel de comunitate. Am preferat să trec prin ochii mei urmăritorii, să îi explic. I-am explicat și despre persoanele rău intenționate. Nu i-am citit comentariile pentru că nu avea cum să le înțeleagă la vârsta ei, dar nu cred că îi fac un rău în momentul respectiv.” 

Maria se gândește chiar că Alesia va prelua ulterior contul cu totul, când va crește. „Mai devreme sau mai târziu, presimt că Alesia va prelua contul. Îi place foarte mult ideea aceasta de a avea fani, așa îi numește ea.”

Înainte de a publica un video sau o imagine cu fetița pe pagina familiei de Instagram își ia câteva minute, timp în care susține că se gândește „dacă în 10-20 de ani cineva va râde” de fata ei. Spune că în funcție de răspuns alege dacă apasă butonul Share sau nu. 

Recunoaște că imaginile din intimitatea familiei i-au adus și comentarii negative sau deviante. „Eu le consider din sfera pedofiliei”, spune. Pe utilizatorii respectivi „i-am blocat și am mers mai departe.”

În general însă, în afară de unele momente sau situații izolate, se simte în siguranță pe rețelele sociale. Despre expunerea copiilor pe internet crede, în consecință, că „este o alegere ce aparține fiecărei persoane.”

Un raport financiar realizat de banca britanică Barclays arată că în preajma anului 2030 sharentingul făcut de părinții mileniali ar putea provoca fraude de peste 900 de milioane de euro pe an, din cauza furtului de identitate. Specialiștii în securitate cibernetică ai băncii invocă „un fals sentiment de siguranță” pe internet pe care îl au părinții care postează conținut sau fotografii cu copiii lor. 

„Colaborare de tip barter”. Ce câștigă cei care își promovează copiii pe rețelele sociale 

Vizibilitatea paginilor de Instagram are și o miză economică: companiile o urmăresc pentru a cumpăra publicitate. Aceste colaborări pot fi plătite în bani sau în produse gratis, care se doresc a fi promovate. Schimbul de produse între influencer și brand formează o relație de tip „barter”, adică un fel de troc, prin care promotorul rămâne cu produsele după ce le recomandă pe internet. 

Maria Sitaru preferă „colaborarea tip barter”, deși admite că a acceptat și bani în trecut. Am întrebat-o, atât pe ea cât și pe Dina Gheorghian, ce sume percep pentru a promova un produs. Deși au confirmat că există contracte semnate cu diferite branduri, cele două nu au dorit să facă publice sumele pe care le primesc. 

În schimb, cele două mame influencer susțin că au propriile repere morale și etice după care aleg ce și cum să promoveze.  

„Costul pe care eu îl aveam, adică prețul pe care l-am cerut, era destul de mare. În momentul în care mi-au ajuns jucăriile am văzut că nu sunt finisate corespunzător. Copilul se poate zgâria, se poate lovi. Atunci pot să vă spun că pentru o secundă m-am gândit în direcția banilor, ca orice om, dar a fost mult mai importantă siguranța copiilor și am preferat să refuz colaborarea respectivă. N-aș vrea ca cineva din comunitatea mea să sufere sau să aibă vreo problemă din cauza unui recomandări pe care o fac”, afirmă Maria Sitaru. 

Dina Gheorghian spune că propria experiență, a ei și copilului, cu produsele respective, certifică beneficiile sau calitatea lor. „Tot ce promovez, în primul rând este testat de mine și în acest fel pot povesti despre acele produse din experiență.”

Cum privește România sharentingul. Ce fac alte state

Sharenting-ul nu a ajuns pe agenda publică din România sub denumirea lui oficială, dar frecvența cu care copiii sunt expuși pe internet de către adulții din viața lor este în creștere. TikTik-ul, Instagramul și Facebook-ul abundă în conținut cu sau despre minori.

Între timp, în Franța a fost propus un proiect de lege prin care se dorește limitarea „sharenting-ului”, respectiv postarea sistematică a pozelor cu copiii în mediul online. 

Maria Bria, doctor în psihologie, este de părere că pentru combaterea fenomenului în România e nevoie în primul rând de o mai bună responsabilizare a părinților. „Am descoperit că foarte mulți adolescenți nu au obiceiuri simple, obiceiuri de bază. De a mânca micul dejun, de a dormi sănătos, de exemplu. Să ne uităm acolo și apoi să investim acolo unde e nevoie real. Adică să susținem copiii, așa cum au nevoie și unde au nevoie, concret.”

Intervenția statului ar fi binevenită, dar ea nu poate fi singulară. „E important un cadru, dar dacă nu e dublat și de un efort individual, de a fi ca părinte curios să înțelegi de fapt ce are nevoie copilul, atunci un cadru legal e doar atât și nimic mai mult.”

Ultimele recomandări ale Organizației Mondiale a Sănătății critică orice expunere a copiilor cu vârsta de până la un an la lumina ecranului digital. Pentru copiii între doi și patru ani, OMS nu recomandă o expunere mai mare de o oră pe zi. 

Alesia a apărut prima dată în online în primele 3 luni de viață, iar mama susține că succesul și popularitatea pe care le-a strâns atât în jurul ei, cât și în jurul familiei, nu au influențat-o cu nimic, ba din contră. 


Depresia, anxietatea, tulburările de somn și de comportament, afecțiunile psihologice problemele de alimentație, expunerea la hărțuire și prădători sexuali, lipsa de efort fizic, dependența de validare – sunt printre probleme asociate utilizării nereglementate a rețelelor de socializare în copilărie și adolescență, arată sinteză a zeci de studii de specialitate, făcută de revista științifică Jurnalul Internațional de Cercetare a Mediului și Sănătate Publică

„Alesia este foarte naturală, așa a fost întotdeauna și nu cred că se va schimba lucrul ăsta. În schimb, în momentul în care intrăm live spre exemplu, acolo simt că se schimbă cumva și vrea ca toată atenția să fie asupra ei. Dacă în mod normal ar picta fără să scoată niciun sunet, în momentul în care îi spun că intrăm live sau că filmez începe și explică absolut tot ceea ce face. Ea se adresează în mare parte copiilor. Dacă vă uitați la clipuri chiar spune dragi copii, prieteni, nu se adresează părinților. Ea consideră că are o legătură directă cu copiii părinților care o urmăresc.”

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios