Liceenii care salvează fotografia pe film

Raul Ștef

Redactor

Ultimul laborator analog cu acces semi-public din București, cel al Universității Națională de Artă Teatrală și Cinematrografică (UNATC), se închide până la finele anului. Riscul ar fi ca aceasta să fie ultima generație de fotografi care știu să developeze manual imaginile surprinse pe peliculă.

Salvarea vine însă de la generația digitală.

O gașcă de adolescenți bucureșteni a convins conducerea Liceului „George Coșbuc” să le dea pe mână o încăpere din incintă. Au acoperit geamurile și au pus la punct o cameră obscură unde se pot developa și imprima fotografii de pe film − un laborator similar celui de la UNATC.

Așa a apărut isopatrusute, singurul atelier de fotografie din țară amenajat într-un liceu.

Atelierul e coordonat de Matei Dumitru (18 ani). El și prietenii săi Irisz, Bogdan, Lia, Matei, Vlad, Ioana, Harumi și Laura, elevi la mai multe licee din București, își propun să dezvolte o nouă comunitate de amatori de peliculă fotografică.

Galerie foto cu membrii echipei isopatrusute:

*

Amenajarea laboratorului a făcut-o Matei Dumitru. Luni de zile, el a cumpărat cam tot ce găsea de folos pe internet − dispozitive, accesorii și substanțe necesare developării de fotografii.

„Pentru mine, întâlnirea cu fotografia pe peliculă a avut loc în copilărie, când mă mai lăsau ai mei să stric câte un film. Am descoperit acum câțiva ani că încă se mai fabrică peliculă (Wow!) și mi-am zis să fac un experiment cu o cameră foto Zenit găsită într-un ecograf defect – mi-a plăcut!

Am învățat multe de pe internet. Auzisem că e destul de ieftin să developezi singur și mi se părea interesant. A fost important că aveam la UNATC toate sculele de care era nevoie pentru început.

Ne ajută mult și domnul George Blondă (nea Jorj), fost laborant la UNATC. I-am apărut aiurea în atelier într-o zi și, de atunci, ne-a ajutat de fiecare dată când am avut nevoie”, povestește Matei Dumitru.

În curând va fi vernisată și prima expoziție de fotografii realizate de grupul isopatrusute. Planul lor este să organizeze și o serie de workshopuri de fotografie pe peliculă pentru cei din liceu.

„Mi se pare că este datoria noastră să promovăm educația foto în liceu. Pentru mine, nostalgia și estetica fotografiei făcute pe film sunt atracția principală. Mă face mult mai atent și îmi schimbă abordarea față de digital.

Fotografia pe peliculă este o experiență foarte senzorială. Întunericul, lumina roșie, mirosul substanțelor, prelucrarea, deci printul analog este o experiență foarte fizică”, mai spune Matei.

Via Danubiana pe bicicletă. Pe urmele lui Vlad Țepeș, în locurile care reînvie istoria Dunării

Gândit și realizat de asociația MaiMultVerde, proiectul Via Danubiana a fost pus cap la cap de o echipă formată din doar câțiva oameni, care trebuie să meargă pe teren și să mapeze fiecare zonă care urmează să fie inclusă în traseu, să pună borne și semne, să curețe locațiile împreună cu voluntarii și să ia în considerare cum se schimbă relieful pe parcursul anului, când Dunărea iese din albie. 

Legăturile chimice, sociale, artistice și conceptuale ale industriei chimice din România, într-o expoziție ce vine de la Timișoara la București (P)

Al treilea capitol al programului Design Signals - după automotive (2023) și textile (2024) - îi e dedicat și ajunge la București, la Bucharest Design Festival, între 28 mai și 21 iunie. Am vorbit cu Oana Simionescu, directoarea FABER, despre ce s-a întâmplat în treizeci de ani de industrie chimică românească, de ce statul e „marele absent și marele prezent", și ce mai poate face designul cu o industrie care pare că a rămas în urmă.