Libra, moneda cu care Facebook vrea să cucerească lumea

Facebook are ambiții mari. Am știut dintotdeauna asta, însă acum compania vrea să se transforme în emițător de monedă, atribuție ce până acum era rezervată doar băncilor centrale. Dacă o ține tot așa, în 10 ani, Facebook se poate declara stat suveran cu peste 2 miliarde de cetățeni. Lăsând însă gluma la o parte, dorința companiei de a crea o nouă monedă convertibilă la nivel planetar merită analizată în detaliu pentru că ne oferă o perspectivă nouă asupra viitorului tranzacțiilor financiare.

De la vis la realitate

În urmă cu doar doi ani, Morgan Beller, o tânără în vârstă de 26 de ani, a început să lucreze de una singură la acest proiect în interiorul Facebook, conform CNBC. Acum ea este Director de Strategie al Calibra, o subsidiară a Facebook al cărui unic scop declarat este de a furniza servicii financiare ce vor permite oamenilor de pe întreg globul să aibă acces în rețeaua Libra pentru a efectua tranzacții. În traducere, Calibra va fi aplicația de tip portofel virtual folosită pentru stocarea și tranzacționarea criptomonedei.

Proiectul Libra a început să prindă cu adevărat aripi în mai 2018, când David A. Marcus, vicepreședinte al Facebook, și fost președinte al PayPal, s-a mutat de la Messenger la noua divizie dedicată dezvoltării unei tehnologii de tip blockchain.

Câteva zile mai târziu au și apărut public primele informații legate de noua criptomonedă, proiect ce îl are pe Marcus la cârmă. Anunțul oficial a venit însă abia în 18 iunie 2019, creatorii monedei virtuale fiind Morgan Beller, David Marcus și Kevin Weil (vicepreședinte al Calibra).

Încă de la început, Facebook a decis să nu păstreze controlul absolut asupra Libra, alegând în înființeze o organizație nonprofit, denumită Asociația Libra, în care să includă companii din mai multe domenii de activitate, din dorința de a oferi o greutate cât mai mare noului proiect și de a găsi sprijin cât mai larg.

Asociația Libra are însă și rolul de a atenua eventualele critici aduse proiectului, ce poate fi văzut ca fiind unul disruptiv pentru economia globală. De altfel, într-o întâlnire cu liderii senatorilor democrați din 18 septembrie 2019, Mark Zuckerberg a afirmat că Libra nu va fi lansată până nu va primi acordul autorităților americane de reglementare din domeniu, în ciuda faptului că obiectivul asumat inițial este de a lansa o primă versiune a monedei virtuale în 2020.

O nouă aplicație

Cei care vor dori să folosească Libra în viața de zi cu zi vor folosi de fapt o nouă aplicație, denumită Calibra. Scopul său este să ofere servicii financiare utilizatorilor în același mod în care orice bancă are o aplicație de plăți.
Primul produs introdus va fi un portofel digital, disponibil în Messenger, WhatsApp sau ca aplicație de sine stătătoare, având ca dată de lansare 2020

Calibra va permite celor care în prezent nu dispun de un cont bancar, adică aproape jumătate din populația adultă a planetei, să facă plăți virtuale și să transfere bani către oricine doresc, fără comisioane sau riscuri de curs valutar.

Conform declarațiilor Facebook, costul absenței acestei părți importante din populație din circuitul bancar este extrem de mare. Aproape 70% din afacerile mici și mijlocii din statele în dezvoltare nu au acces la credit, iar 25 de miliarde de dolari sunt plătite de imigranți băncilor drept comisioane de transfer.

Facebook dorește să elimine aceste comisioane cu ajutorul Calibra, care va permite transferul de monedă oricui deține un smartphone, oriunde în lume, în același timp permițând plăți de facturi și produse oricărei mici afaceri înrolată în sistem.

Sistemul bancar actual este cel care va pierde și nu numai prin dispariția comisioanelor de transfer, ci mai ales prin faptul că utilizatorii de Libra vor constitui un ecosistem paralel, complet inaccesibil instituțiilor financiare convenționale. Pe termen lung, potențialul de creștere a sistemului bancar tradițional în state emergente va dispărea, potențialii clienți fiind deja captivi în sistemul creat de Facebook.

Evident că aici intervin o serie de probleme legate de siguranța tranzacțiilor și protecția datelor personale, mai ales în contextul controverselor legate felul în care Facebook a înțeles să rezolve aceste probleme în trecut.

Creatorii Libra dau asigurări că, în afara unor cazuri limitate, Calibra nu va oferi informații altora fără acordul utilizatorului. Ce anume înseamnă “cazuri limitate” putem doar specula, dar cel mai probabil se referă la situațiile în care diferite autorități vor cere informații având indicii că în spatele tranzacțiilor se ascund cazuri de spălare de bani sau alte tipuri de infracțiuni.

Un teaser oficial al aplicației Calibra:

Un drum diferit

Deși la o privire superficială Facebook merge pe același drum cu creatorii Bitcoin, încercând să creeze o criptomonedă proprie, în realitate, calea aleasă este foarte diferită.

În primul rând, spre deosebire de Bitcoin, Libra va fi un mijloc de schimb controlat de o entitate bine definită, o bancă centrală de facto, dacă nu de jure. Rolul său va fi, la fel ca și în cazul oricărei alte bănci centrale, să controleze crearea de monedă, iar de aici rezultă și a doua mare diferență – Libra nu va avea o cantitate limitată ce poate fi creată de “mineri”.

Bitcoin are un efect deflaționist, întrucât, datorită modului în care a fost gândit din start de inventatorul său, Satoshi Nakamoto, nu pot exista mai mult de 21 de milioane de unități. Pe de altă parte, oricâte unități Libra pot fi create, atâta timp cât există cerere pentru ele.

La fel ca euro, dolarul american, leul sau orice altă monedă fiduciară clasică emisă de o bancă centrală, Libra va avea un caracter inflaționist, puterea sa de cumpărare va scădea în timp. Asociația Libra va stabili politica monetară ce va guverna sistemul acestei monede virtuale.
Spre deosebire însă de o monedă clasică, Facebook a stabilit și că vor exista beneficii pentru cei care investesc la început în susținerea Libra sub formă de dividende.

Acești investitori inițiali, membri ai Asociației, vor primi Libra Investment Tokens ce pot fi apoi vândute, banii astfel câștigați urmând a fi plasați în active cu risc scăzut, iar veniturile din aceste active vor fi folosite pentru a susține cheltuielile de exploatare ale ecosistemului monetar. Odată ce costurile sunt acoperite, profiturile urmează să fie distribuite membrilor Asociației sub formă de dividende.

Drepturile Speciale de Tragere, un model de urmat

Pentru a stabiliza cât mai mult posibil valoarea Libra, aceasta va fi legată de un coș valutar a cărei componență include dolarul american, euro, lira sterlină, yenul japonez și dolarul singaporez. Moneda va fi susținută de o convertibilitate de 100% în active cu risc scăzut denominate în valutele din coș, precum un mix de obligațiuni guvernamentale.

Noua monedă ar trebui să devină, astfel, un “stablecoin”, a cărui valoare nu se bazează doar pe tranzacțiile din piață, ci pe o serie de active și valute de circulație internațională. Vor exista evident fluctuații, iar valoarea Libra va scădea în timp, pe măsură ce tot mai multă monedă este creată, însă scopul este de a crea imaginea de stabilitate și predictibilitate, pentru a evita una dintre cele mai mari slăbiciuni ale criptomonedelor – volatilitatea extremă.

Legarea unei monede de un activ nu este ceva nou, până în 1971 dolarul american era legat de etalonul aur, spre exemplu. În prezent, un sistem similar este aplicat în cazul DST-urilor, anume Drepturile Speciale de Tragere folosite de Fondul Monetar Internațional. La momentul creării sale, acordul Bretton Woods, cel care stabilea convertibilitatea dolarului în aur, era încă în vigoare, iar 1 DST valora 0.88867 grame aur. După renunțarea la acest sistem, DST a fost definit plecând de la un coș de monede, fiecare având diferite ponderi.

DST este folosit ca etalon monetar, instrument de rezervă și mijloc de plată. Tranzacțiile dintre FMI și statele împrumutate de acest organism internațional sunt calculate în DST pentru a oferi stabilitate și încredere. Rezervele de DST sporesc lichiditatea internațională prin completarea valutei standard utilzată de o anumită țară.

Multe companii au părăsit corabia

Planurile Facebook nu au mers însă perfect. Deși inițial foarte multe entități s-au alăturat inițiativei, o serie au părăsit deja barca. PayPal a părăsit Asociația în 4 octombrie, eBay, Mastercard, Stripe, Visa și Mercado Pago au urmat în 11 octombrie, iar Brookings Holdings pe 14. Cei care au rămas pot fi vizualizați în lista de mai jos.

Fără cei mai importanți procesatori de plăți și emițători de carduri din lume este greu să prevăzut cum Libra va trece de la stadiul de idee la o implementare practică în 2020, așa cum era inițial stabilit.

Economiști de prestigiu precum Joseph Stiglitz au criticat inițiativa deoarece ar deschide calea celor care vor să își ascundă câștigurile obținute ilegal folosind Libra, profitând de lipsa de transparență și pentru că pune în pericol stabilitatea sistemului financiar. Mai mulți membri ai Congresului american au exprimat îndoieli serioase că Facebook ar fi capabil să ofere suficiente garanții privind securitatea tranzacțiilor și protecția datelor personale pentru a i se permite să creeze o monedă capabilă să perturbe serios sistemul financiar mondial.

Una dintre ideile discutate în spațiul public este legarea completă de dolarul american, tocmai pentru a rezolva problema obținerii aprobărilor din partea autorităților americane. Propunerea a fost lansată de Chris Dixon, General Partner al Andreessen Horowitz, una dintre companiile ce fac parte din Asociația Libra. Asta ar însemna însă renunțarea completă la ideea coșului de monede, ceea ce ar aduce după sine mai puțină stabilitate pentru Libra.

Pe termen scurt însă, legarea de dolar este poate singura posibilitate pentru ca noua monedă să devină realitate în viitorul apropiat. Iar dacă va reuși să o facă, va schimba lumea pentru totdeauna.