Lebăda neagră de la Operă

Roxana Garaiman

Redactor

Conflictul dintre noua conducere a Operei Naționale București (ONB) și dansatorul danez Johan Kobborg, care era liderul Corpului de Balet, a împărțit lumea artistică în două și a făcut înconjurul planetei, într-un scandal cu accente de xenofobie.

Acuzat de mai multe nereguli, printre care faptul că și-ar fi asumat fără drept funcția de director artistic, Kobborg și-a depus demisia în 13 aprilie. La rândul său, a acuzat conducerea ONB de corupție.

Termenul „corupție” este relevant, de altfel, pentru istoria recentă a Operei: doi foști directori generali sunt judecați pentru asemenea fapte.

Kobborg este susținut de Alina Cojocaru, una dintre cele mai apreciate balerine ale lumii, care îi este și logodnică, dar și de alți dansatori români și străini de la ONB.

Personalitățile care sunt de partea noii conduceri contestă realizările danezului și îl acuză de tratament discriminatoriu.

Scandalul afectează nu doar imaginea, ci și programul Operei Naționale.

Alina Cojocaru, care are statut de colaborator al instituției, a refuzat să mai urce pe scenă pentru spectacolul „Manon”, iar alte două spectacole, „Giselle” și „La fille mal gardée”, precum și Gala Internațională a Dansului, programată în 28 aprilie, au fost anulate.

Totodată, mai mulți artiști străini au anunțat că, în lipsa lui Kobborg, se retrag din spectacolele de la București.

PressOne vă prezintă o sinteză a acestui conflict ca o radiografie de mentalități și probleme autohtone.

*

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Sâmbătă, 2 aprilie, baletul „Manon” (muzica: Jules Massenet) a avut premiera pe scena Operei Naționale București. Este unul dintre numeroasele spectacole importate în ultimii ani de coregraful Johan Kobborg.

„O adevărată revoluție într-un repertoriu dominat de Lacul lebedelor, Frumoasa din pădurea adormită, Giselle… clasicele partituri «bătrâne», dar atât de iubite de public. De când la conducerea companiei de balet a ONB a venit, direct de la Covent Garden, dansatorul și coregraful Johan Kobborg, totul s-a schimbat în bine, de la calitatea dansatorilor la repertoriul ce se îmbogățește și se diversifică spectaculos. Nimic însă nu a egalat, până acum, complexitatea acestui Manon”, comenta criticul Cristina Sârbu, într-o cronică a postului Radio România Muzical.

Imagine din spectacolul „Manon” (Sursa: Opera Națională București)

O nouă reprezentație a avut loc a doua zi, duminică, iar luni, pe 4 aprilie, pe holurile Operei se vorbea numai despre premieră.

Dirijorul Tiberiu Soare tocmai fusese numit director interimar al instituției și începuse deja să taie în carne vie.

Cine este Tiberiu Soare

Tiberiu Soare (39 de ani) este unul dintre cei mai apreciați muzicieni români ai momentului. A fost dirijor al Operei Naționale București timp de opt ani, iar în 2012 a devenit dirijor-șef al Orchestrelor și Corurilor Radio România.

În 2009, Tiberiu Soare a dirijat spectacolul cu care Rareș Zaharia (consilier al ministrului Culturii pe probleme de operă) a debutat ca regizor pe scena ONB, cu Don Pasquale, de Donizetti. Cei doi sunt în relații apropiate.

În 2010, Soare a dirijat primul său concert la pupitrul London Philharmonic Orchestra, alături de soprana Angela Gheorghiu. Prietenia dintre cei doi este notorie în lumea muzicală.

Soția sa, Mihaela Soare, este prim-balerină la Opera Națională București, dar n-a avut niciodată rol principal în spectacolele lui Johan Kobborg.

*

La doar câteva ore după numirea ca director interimar, Soare a ordonat ștergerea numelui lui Kobborg de pe prima pagină a site-ului ONB, unde apărea ca director artistic al corpului de balet.

„Domnul Johan Kobborg nu a fost niciodată Artistic Director. Mai mult decât atât, postul de director artistic al companiei de Balet al Operei Naționale București nu există în actuala organigramă. Cu alte cuvinte, era un post fictiv. Contractul domnului Kobborg este foarte clar și dânsul este încadrat exact acolo unde are contractul, ca membru al corpului de balet. Exact așa configurează contractul lui. E foarte adevărat că are anumite atribuții de coordonare, dar astea sunt numai la cererea șefului de compartiment”, a argumentat Tiberiu Soare pentru Mediafax.

„Nu numai că i-a fost scos numele, dar i s-a spus «Tu nu exiști». Se pune mult accent pe acest post, dar, de fapt, este vorba că i s-a spus că nu există, că tot ce a făcut până în acel moment nu contează. A devenit clar pentru Johan că nu e posibil, că nu poate lucra cu persoane de genul acesta”, a replicat balerina Alina Cojocaru, într-un interviu acordat News.ro.

Cine e Johan Kobborg

Johan Kobborg (44 de ani) a fost prim-solist al Baletului Regal Danez, al Baletului Regal din Londra și este invitat al celor mai importante companii din lume.

În ultimii ani, a lucrat și în calitate de coregraf pentru Baletul Regal din Londra, Baletul Teatrului Balșoi din Moscova, Baletul Regal din Noua Zeelandă și multe alte companii.

„Dansez de 25 de ani în aceste companii și există o parte bună, și anume că ai o siguranță. Însă, dacă devine prea confortabil, începi, ușor, ușor, să mori ca persoană și ca dansator. Ceva în mine a spus că a venit timpul să mă rup de trecut și să mă arunc într-o situație în care nu există siguranță”, spunea danezul în 2014, pentru emisiunea În premieră.

Tocmai acceptase provocarea din România și avea planuri mari. Voia să transforme ONB într-un reper mondial al dansului.

„Primul pas este să producem spectacole de care oamenii să fie mândri, care să ne diferențieze de restul. Așa vom schimba încet mentalitatea oamenilor, pentru că vom putea deveni o parte importantă din arta contemporană.„

Johan Kobborg și Alina Cojocaru (Sursa: alinacojocaru.com)

*

Tot în ziua în care a fost instalat la șefia ONB, Tiberiu Soare a intrat în sala de repetiții a balerinilor, pentru a-i anunța că este noul director al instituției.

„A refuzat să vorbească limba engleză și pentru dansatorii străini, pe motiv că este o companie națională, unde nu se vorbește limba engleză. Mie mi se pare o atitudine foarte greșită din partea unui manager general”, a povestit prim-balerina Marina Minoiu pentru Europa FM.

Reacția lui Kobborg a fost de a refuza orice colaborare cu Tiberiu Soare.

„Cu inima grea, am aflat că numele meu a fost șters ca director artistic al companiei ONB. Nu simt nimic altceva decât dragoste pentru dansatori. Voi visa la o zi în care să mă întorc și să termin ceea ce noi am început. Îmi pare rău, dansatori, că nu am reușit să v-o spun personal. Fiți puternici, voi, toți cei frumoși”, a fost mesajul postat de coregraful danez pe Facebook.

Ca urmare a tensiunii iscate la Operă, ministrul Culturii, Vlad Alexandrescu, a decis să numească un alt director interimar, pe dirijorul Vlad Conta.

Dar negocierile cu Johan Kobborg au eșuat și în această formulă.

„Viața mea e mai bună fără oameni corupți”, și-a argumentat Kobborg intransigența, într-un nou mesaj transmis pe Facebook colegilor săi.

De cealaltă parte, Rareș Zaharia, consilierul pe probleme de operă al ministrului Culturii, susține că adevărata nemulțumire a danezului ar fi fost una pecuniară.

„Johan Kobborg avea un contract de balerin și unul de antrepriză, în baza căruia avea atribuții de conducere, dar care nu era de director artistic. În baza acestor contracte, el încasa 7.300 de euro pe lună, în timp ce un balerin român câștigă 2.000 de lei. Ceilalți balerini străini primeau în jur de 2.700-2.800 de euro. În afară de unul sau doi dintre ei, care sunt mai cunoscuți pe plan internațional, ceilalți balerini nu sunt stele, iar salariile lor sunt probabil corecte în țări ca Germania sau Franța. Sora mea a făcut și ea școala la Kiev și este solistă la Bratislava. Acolo, toți sunt plătiți cu 800 de euro, indiferent dacă sunt străini sau nu”, a declarat Rareș Zaharia pentru PressOne.

Balerina Alina Cojocaru susține că un colaborator străin al ONB este plătit, în medie, cu 500 de euro:

„Orice român are dreptul să fie colaborator și să lucreze pe aceiași bani ca orice străin. Ca un colaborator, două luni pe an nu ești plătit, nu ai pensie și nici asigurări medicale. Ca angajat român, cu un contract pe viață, ți se plătesc chirie, asigurări medicale, pensie”.

O soluție pentru clarificarea statutului lui Kobborg în cadrul ONB a fost crearea postului de director artistic. Funcția este remunerată cu o sumă cuprinsă între 4.000 și 6.000 de lei, potrivit lui Vlad Conta.

Inițial, coregraful danez a acceptat oferta, dar s-a răzgândit după două zile.

„Este interesant acum ce se va întâmpla cu acest nou rol, de director artistic. Kobborg producea șase spectacole și ne gândim inclusiv la varianta ca la fiecare spectacol să avem alt coregraf. Deși ar fi mai stabil cu un singur director artistic pe toată durata stagiunii, e greu de crezut că un om de valoare va accepta să-l înlocuiască pe salariul pe care putem să-l oferim”, a comentat noul director interimar, Vlad Conta.

*

La o săptămână de la izbucnirea scandalului, tensiunile au atins un nou punct culminant.

Marți, 12 aprilie, în timpul unui protest organizat pentru susținerea lui Kobborg, la care au participat câteva zeci de persoane, mai mulți angajați ai Operei Naționale au strigat – „Afară cu străinii din țară!”.

Alina Cojocaru, cu lacrimi în ochi, i-a întrebat pe cei prezenți: „Cum puteți crede dumneavoastră că eu aș mai urca pe această scenă, după tot ce s-a întâmplat?”

Cine este Alina Cojocaru

Alina Cojocaru (34 de ani) este una dintre cele mai bune balerine din lume aflate în activitate. Născută și crescută în București, ea a fost remarcată la 9 ani de directorul Școlii de balet din Kiev și s-a mutat acolo.

La 15 ani a câștigat o bursă la Royal Ballet, în Londra. La 16 ani s-a întors ca prim-balerină la Kiev, iar la 19 ani a primit o șansă neașteptată și a devenit prim-balerină a Royal Ballet.

Alina Cojocaru și Johan Kobborg. (Sursa: alinacojocaru.com)

Tot la 19 ani l-a cunoscut pe Johan Kobborg. Au devenit parteneri de dans, apoi parteneri de viață. Astăzi sunt recunoscuți ca unul dintre cele mai importante cupluri din istoria baletului. Au dansat împreună pe cele mai mari scene ale lumii.

În 2012, Alina Cojocaru a devenit prima balerină din lume care a primit pentru a doua oară premiul Benois de la Danse, care se acordă anual la Moscova, la cea mai importantă competiție mondială a baletului.

*

A doua zi după manifestația balerinilor, a fost rândul angajaților care susțin conducerea Operei să protesteze. Iar mesajele naționaliste au continuat să curgă în spațiul virtual.

Fosta prim-balerină Ileana Iliescu (78 de ani), o celebritate înainte de 1989, a transmis presei un comunicat în care se întreba: „Ce a ajuns astăzi compania noastră de balet, condusă de un străin, danezul Johan Kobborg, cel care impune balerinilor să vorbească engleză, el refuzând limba țării în care lucrează?”.

„Balerinii noștri români au fost discriminați în acești trei ani, și dați afară fără scrupule, remunerați cu niște salarii infime, de zeci de ori mai mici decât străinii”, a comentat public și Oana Andra Ulieriu, mezzosoprană în cadrul ONB.

De asemenea, soprana Angela Gheorghiu s-a declarat, de la distanță, de partea conducerii ONB: „Artiștii nu trebuie să ceară sau, și mai grav, să-și asume titluri inexistente, ci să demonstreze cu înțelepciune și tact tot ce sunt capabili să facă cu talentul lor, mai ales în această perioadă dificilă”.

Contractul de antrepriză semnat de Johan Kobborg cu Opera Națională București.

În tabăra cealaltă, una dintre balerinele române care au lucrat cu Kobborg spune că acesta a dat șanse tinerilor și s-a comportat foarte frumos: „A adus la ONB producții noi și mari regizori, coregrafi la care înainte doar visam. Dar aici nu se dorește performanță și modernizare, doar să ne fie nouă bine”.

La două zile de la protestul balerinilor, Vlad Alexandrescu a declarat că Ministerul Culturii se distanțează de „afirmațiile cu tentă naționalistă, xenofobe și antieuropene care au circulat în spațiul public în ultimele zile”.

Alexandrescu a adăugat că se negociază în continuare pentru ca Johan Kobborg și echipa sa de balerini să rămână la București.

Inclusiv premierul Dacian Cioloș a intrat în jocul declarațiilor. Joi, pe 14 aprilie, el a răspuns pe Facebook unei scrisori publice a Alinei Cojocaru:

„Dincolo de orice puncte de vedere administrative diferite, discursul xenofob nu-și are locul într-o Românie care se dorește deschisă spre lume. Sper ca în urma dialogului de azi (care va continua în zilele următoare) cu ministrul culturii Vlad Alexandrescu să fie găsită o soluție pentru situația de la Operă.”

Anchetele de la ONB

Directorul suspendat al Operei Naționale București, Răzvan Ioan Dincă, a fost trimis în judecată în vara lui 2015, pentru abuz în serviciu și fals în declarații. Împreună cu el sunt judecate alte cinci persoane care au avut funcții de conducere în instituție.

Potrivit rechizitoriului, Dincă, în calitate de ordonator terțiar de credite, nu și-a îndeplinit, cu intenție, atribuțiile de serviciu. Prejudiciul pe care l-ar fi produs ONB este de 300.000 de lei.

Și Cătălin Ionescu Arbore, director general al ONB în perioada 2005-2012, a fost trimis în judecată la finalul anului 2015, pentru fapte de corupție.

Împreună cu alți doi foști directori din instituție, Ionescu Arbore este acuzat de abuz în serviciu în formă continuată și cu consecințe deosebit de grave, precum și de luare de mită în formă continuată. Procurorii vorbesc despre un prejudiciu de 3,4 milioane de lei.

*

Acest articol nu are un epilog concret, pentru că disputa nu a fost rezolvată. Cu atât mai mult cu cât nemulțumirile erau latente și se leagă de etica muncii, de nivelul performanței din cultura română și, cum altfel, de salariile mici.

Vom încheia cu un fragment din interviul pe care Alina Cojocaru l-a acordat agenției News.ro.

„Lupt pentru o instituție care este într-un moment în care poate să facă pași înainte. De ce să nu ne întrebăm cum putem face mai bine lucrurile de acum încolo? În România trebuie să fie toate repede aranjate, repede făcute, să spunem că nu mai e nicio problemă. Problemele, de obicei, sunt mult mai adânci, mai ales cea de la nivelul acesta. Trebuie să îi găsim inima care bate și să îi spunem: «Eu nu vreau să te strivesc, vreau să îți dau voie să respiri»”.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€