Laura Codruța Kövesi, inamicul politic numărul 1

Iulia Marin

Redactor

Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a declanşat joi seară procedura de revocare din funcţie a Laurei Codruța Kövesi, după ce, vreme de mai bine de o oră, a citit un așa-zis raport privind activitatea managerială a procurorului-şef al DNA.

Toader a refuzat să răspundă la întrebări și a exclus orice referire la rezultatele concrete ale DNA.

Prin acest rechizitoriu transmis în direct, Guvernul României şi-a asumat în mod oficial acuzațiile de presă care i se aduc Laurei Codruța Kövesi de ani de zile, cu precădere la televiziunile a două persoane pe care DNA le-a trimis în judecată.

Cum au început atacurile la adresa șefei DNA? Pe ce temei? Câte au fost dovedite?

Acestor întrebări am încercat să le răspundem în articolul de față.

Execuția transmisă live

Încă de la începutul informării de presă, cum a numit evenimentul de joi seară, ministrul Justiției a precizat că raportul de 36 de pagini din care citeşte se referă la activitatea managerială a șefei DNA, nu la instituția în sine.

Cu alte cuvinte, el a separat, practic, eficienţa DNA de felul în care a fost condusă această structură.

„Prezentul raport nu reprezintă o evaluare a activității DNA și, aici, dumneavoastră aveți rolul de a prezenta distincțiile necesare. (…) Raportul de față reprezintă luarea de poziție a ministrului Justiției, determinată de rolul său constituțional, a explicat Toader.

De ce a fost nevoie de o luare de poziție? 

Aici, ministrul a invocat dezbaterile „care au căpătat o amploare deosebită în spațiul public în ultimul an de zile”. El nu a mai explicat nici cine a provocat aceste dezbateri și nici cum au ajuns să aibă o asemenea amploare.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Tudorel Toader. Captură foto: Digi 24

Iată, pe scurt, acuzaţiile pe care ministrul Justiției i le-a adus șefei DNA:

Pe baza celor 20 de argumente din raport, Tudorel Toader a anunțat că declanşează procedura de revocare a Laurei Codruța Kövesi din fruntea DNA, urmând ca propunerea sa să fie avizată de Consiliul Superior al Magistraturii.

Decizia finală îi revine președintelui Klaus Iohannis, care a anunțat deja că evaluarea sa diferă de cea a ministrului Justiţiei.

„În repetate rânduri, Preşedintele României, domnul Klaus Iohannis, s-a declarat mulţumit de activitatea DNA şi a conducerii sale, punct de vedere pe care şi-l menţine în continuare”, a comunicat Președinția la circa o oră după informarea făcută de Tudorel Toader.

În comunicatul Preşedinţiei se mai spune că raportul prezentat de ministrul Justiției va fi analizat și la Cotroceni, iar asta din cauza lipsei sale de claritate.

Circa 1000 de persoane au protestat în Piaţa Victoriei după anunţul lui Tudorel Toader. Foto: Lucian Muntean

Acuzată că a primit șpagă de la Bercea Mondialu’

Puțini își amintesc, dar primul atac care a vizat-o pe Laura Codruţa Kövesi datează din 2014 şi a fost făcut de Sandu Anghel, zis și Bercea Mondialu’. El a susținut că şefa DNA ar fi primit mită de la el pentru a interveni într-un dosar în care era acuzat.

În declarațiile sale, Anghel a acuzat-o și pe judecătoarea Livia Stanciu, fosta șefă a Înaltei Curți de Casație și Justiție. Intermediarul mitei − cel care, de fapt, ar fi luat banii − a fost Mircea Băsescu, fratele lui Traian Băsescu.

Kövesi a respins acuzaţiile lui Sandu Anghel și a declarat că își rezervă dreptul de a-l da în judecată. La rândul ei, Livia Stanciu a descris atacul interlopului drept unul la adresa Justiției.

Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv, în 2016, în dosarul în care a fost acuzat că ar fi primit mită 600.000 de euro de la familia Anghel.

După afirmațiile lui Sandu Anghel, postul Antena 3 a acuzat-o pe Kövesi că ar fi știut de înțelegere și că ar fi încercat să îl protejeze pe fratele președintelui.

„Dar Kövesi ar trebui ea să se aresteze, ori singură ori să o ajute poate nevolnicii ăia de la Parchetul General, pentru faptul că a muşamalizat acum dosarul ăsta timp de câteva zile bune (…) Asta a făcut Kövesi. A încercat să mătrăşească dosarul ăsta, să-l închidă, să-l îngroape”, spunea, la acea dată, Mugur Ciuvică.

Şefa DNA a reacționat dând în judecată Antena 3. În primă fază, Tribunalul București a admis parțial acțiunea, dar cei de la Antena 3 au făcut apel.

Dosarul a fost strămutat de două ori, mai întâi de la Curtea Apel București la cea din Pitești, apoi la Ploiești. În prezent este suspendat, așteptându-se verdictul într-o speță similară.

Tăriceanu i-a cerut demisia după cazul Rarinca

Un caz îndelung mediatizat a fost cel al Marianei Rarinca, acuzată de șantaj la adresa judecătoarei Livia Stanciu.

Rarinca a fost achitată după ce, la cererea DNA, stătuse în arest timp de 6 luni, motiv pentru care președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a cerut demisia lui Kövesi.

Chiar după decizia de achitare care a alimentat declarațiile politice, Laura Codruța Kövesi a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii − instituția menită să garanteze independența justiţiei −, care a stabilit că afirmațiile făcute de Tăriceanu fuseseră deplasate.

Şi sentinţa de achitare a fost anulată în cele din urmă, fiindcă DNA a folosit o cale de atac extraordinară: contestația în anulare. La rejudecarea apelului, judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au menţinut condamnarea Marianei Rarinca la 3 ani de închisoare cu suspendare.

Cazul Rarinca s-a stins, dar au persistat criticile politice privind utilizarea abuzivă a măsurii arestului preventiv, critici bazate pe despăgubirile acordate de Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

Călin Popescu Tăriceanu. Foto: Lucian Muntean

„Autodenunțul” lui Sebastian Ghiță

În toamna lui 2016, patronul televiziunii România TV, Sebastian Ghiță, cercetat de DNA în mai multe dosare penale, a ales o metodă inedită pentru a contraataca: a făcut un autodenunț la Parchetul General.

El a susținut că, în 2012, când Laura Codruța Kövesi fusese acuzată de plagiat pentru prima dată, se implicase în campania de „albire” a șefei DNA.

„Eu și cei care am făcut acest lucru am decis să acoperim acest plagiat pentru că ni s-a părut că, la acel moment, doamna Kövesi avea un rol important în societate”, a spus Ghiță atunci.

Sebastian Ghiță, în martie 2016. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Fostul președinte Traian Băsescu a susținut afirmaţiile lui Ghiţă, dar s-a apărat pe motiv că nu putea spune nimic:

„Eu știam în 2014 că și Ghiță este implicat. Eu știam că despre falsificarea raportului știe Mihnea Costoiu, știe Victor Ponta, știe Coldea și că este implicat Coldea.

Aveam aceste informații venite din mediul civil, dar împotriva lor era un raport oficial al aceleiași comisii care i-a dat lui Ponta neplagiatul (…). Acum îmi explic de ce Ponta s-a îndurat să o propună pe Kövesi − pentru că erau tovarăși de falsificare a rapoartelor comisiei Ministerului Educației”.

Laura Codruța Kövesi a afirmat că lucrarea îi aparține în totalitate și a negat că ar fi plagiat.

Ulterior, în 2016, jurnalista Emilia Șercan a scris pe larg despre problemele din teza de doctorat a şefei DNA. Verdictul dat de Consiliul Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a fost de neplagiat.

De la Black Cube la „sufrageria lui Oprea”

Tot în 2016, Ron Weiner și Geclowicz David, angajați ai firmei israeliene Black Cube, formată din foști agenți Mossad, au fost arestați de DIICOT sub acuzaţia că o spionaseră pe șefa DNA.

În dosar este cercetat şi fostul șef ofiţer SRI Daniel Dragomir, care a făcut parte din Direcția Generală de Prevenire și Combatere a Terorismului.

La acea dată, Laura Codruța Kövesi a declarat că acest caz a fost o încercare nereușită de intimidare.

După acest episod, a urmat alt scandal.

Un articol în care patronul ziarului „Evenimentul Zilei”, Dan Andronic, susținea că a petrecut noaptea alegerilor prezidențiale din 2009 în „sufrageria lui Gabriel Oprea”, alături, printre alţii, de Laura Codruța Kövesi, a determinat formarea în Parlament a unei comisii speciale de anchetă a acelui scrutin.

Şefa DNA a refuzat, în mai multe rânduri, să se prezinte la audierile comisiei.

Deputata PSD Oana Florea a prezentat presei concluziile anchetei:

„Conform ordonanţei din 20 iunie 2017 de clasare a dosarului, am aflat că în casa domnului Oprea, în noaptea de 16-17 noiembrie 2009, au participat persoane cu funcţii de conducere în autorităţile publice, printre care George Maior, Florian Coldea, Laura Codruţa Kövesi, Dan Andronic, Niculae Onţanu şi Anghel Iordănescu.

Având în vedere că vorbim de persoane cu funcţii în stat şi că aceste persoane nu au vrut să vorbească despre scopul în care se aflau acolo, face să planeze suspiciunea că, în seara alegerilor, acele persoane s-au întâlnit la un eveniment privat cu scopul de a influenţa rezultatul votului. Cu toate acestea, din probele administrate în cadrul anchetei nu se poate trage o astfel de concluzie”.

Scandalul înregistrărilor audio, în două episoade

În 2017, România Tv a dat publicității înregistrări audio în care șefa DNA ar fi îndemnat un alt procuror să ajungă mai repede la domnul premier. 

Ea s-a apărat spunând că înregistrările nu sunt autentice și că ar fi fost intercalate pasaje care nu îi aparțin.

Cercetarea acuzaţiilor s-a mutat la CSM. La finalul lunii ianuarie 2018, Kövesi a anunțat că speța e foarte simplă și că expertiza criminalistică arată că înregistrarea audio fusese editată.

Laura Codruţa Kövesi conduce DNA din 2013. Foto: Octav Ganea / Inquam Photos

Cel mai recent episod cu acuzaţii la adresa şefei DNA este difuzarea la Antena 3 a unor înregistrări efectuate de fostul deputat PSD Vlad Cosma, din care ar reieşi că i s-ar fi cerut să planteze probe într-un dosar care îi viza pe Victor Ponta și pe Sebastian Ghiță.

În emisiunea în care au fost difuzate aceste înregistrări a fost prezentă și procuroarea Mihaiela Iorga, fostă angajată a DNA, care a susținut că Laura Codruța Kövesi i-ar fi cerut personal să urgenteze dosarul unei persoane al cărei nume era vehiculat pentru funcția de premier.

Mihaiela Iorga a fost trimisă în judecată luna aceasta în dosarul omului de afaceri Florian Walter, fiind acuzată de favorizarea infractorului.

Dacian Cioloș și Augustin Lazăr îi iau apărarea

Procurorul general al României, Augustin Lazăr, a declarat joi seară, atât înainte, cât și după prezentarea raportului de către Tudorel Toader, că nu există nici un motiv legal de revocare a Laurei Codruța Kövesi.

Şi fostul premier Dacian Cioloș a reacționat cu un mesaj transmis pe contul său de Facebook:

Spune dânsul (n.r. − Tudorel Toader) că DNA și lupta împotriva corupției nu înseamnă doar doamna Kövesi, dar când decapitezi o instituție care se apropie periculos de politicieni în funcție, asta se numește timorarea celor care văd că șeful se clatină pentru că nu vrea să cadă la pace cu cei amenințați.

S-a ajuns într-o fază în care lupta împotriva corupției nu mai e un proces de primenire, ci a devenit un pericol pentru cei care aparțin unui trecut în care „mergea și așa”.

Nu știu cum se va termina acest circ periculos, dar știu că nu vom trăi într-o lume mai bună decât dacă o vom face noi mai bună.

Joi seară, după ora 20, sute de persoane au ieşit în stradă la București, în Cluj şi la Timișoara pentru a o susţine pe Laura Codruţa Kövesi şi pentru a protesta față de decizia lui Tudorel Toader de a declanşa procedura de revocare a șefei DNA.

Imagine de la protestul de joi seară din Piaţa Victoriei. Foto: Lucian Muntean

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€