Jurnal de mondial (1): Infantino translator

Mihnea Măruță

Redactor

Parcă nici un turneu final de Campionat Mondial, cel puţin de când mă uit eu la fotbal, n-a avut atât de puţină strălucire preliminară.

Acel halou care te atrage cu mult timp înainte, care îl retrezeşte pe copilul din tine şi-i spune − „urmează o lună de meciuri grozave, bucură-te!” −, ţine de marketing, de imaginea ţării-gazdă, de contextul global şi, probabil, şi de vârsta microbistului.

Să sperăm totuşi că, de data asta, va fi invers decât în vorba aia cu „pomul lăudat”.

A început cu multe goluri, dar într-un meci mai degrabă plictisitor: Rusia – Arabia Saudită 5-0.

*

Mult mai interesante erau imaginile din loja oficială, cu Vladimir Putin aplecat să discute cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite, Mohammad bin Salman.

La 32 de ani, acesta e prim viceprim-ministru, dar, neoficial, e considerat omul-forte de la Riyadh − dovadă că a înfiinţat un Departament Anticorupţie care, în noiembrie 2017, într-o singură noapte, a arestat 11 prinţi, printre care câţiva miliardari, ca să le fie limpede cine e noul şef.

Acele imagini − cu preşedintele FIFA, Gianni Infantino, pe post de translator între cei doi lideri − ne reamintesc de ce, în 2010, Vladimir Putin, pe atunci premier al ţării sale, a considerat o miză de prim rang să câştige votul pentru găzduirea Mondialului din 2018: acest turneu contribuie la soft power-ul Rusiei, scoate Kremlinul din izolarea impusă în Occident şi aduce la Moscova, vrând-nevrând, o seamă de personalităţi care vor fi invitate să dialogheze cu organizatorii.

*

Întrebarea dacă Rusia a mituit oficiali ai FIFA pentru a câştiga „licitaţia” din 2010 privind Mondialul din 2018 a rămas în suspensie până în ziua de azi.

Faimosul raport întocmit de avocatul american Michael Garcia spune că nu s-au găsit dovezi în acest sens şi că toţi candidaţii de atunci − inclusiv marele înfrânt, Marea Britanie, care n-a mai reuşit să obţină un turneu final din 1966 − au purtat discuţii private cu oficialii FIFA care aveau drept de vot.

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Şi, ca să vedeţi cum se leagă lucrurile, fostul agent MI6 Christopher Steele, care le-a dat americanilor celebrul Memo despre presupusele golden showers ale lui Donald Trump într-un hotel din Moscova, este şi cel care a oferit FBI-ului informaţiile de pornire pentru marea investigaţie ce a dus la prăbuşirea regimului Blatter de la şefia FIFA.

Asta scrie un reporter pe nume Ken Bensinger într-un recent articol din New York Times şi, mult mai pe larg, într-o carte ce stă să apară.

*

Revenind la primul meci de la acest Mondial, se iscă o temă de discuţie cu privire la noua formulă de arbitraj, în care o echipă de supraveghere stă sus, în tribună, cu ochii la monitoare.

Cine are ultimul cuvânt? Se pierde ceva din neprevăzutul arbitrar al fotbalului? Cum îl resimte fluieraşul din teren pe omologul său video, ca pe un fel de Big Brother sau ca pe un ajutor?

*

La turneele finale ale Campionatului Mondial îmi place să descopăr jucători.

Remarcatul de azi e mijlocaşul rus Alexandr Golovin, 22 de ani, care joacă la ŢSKA Moscova.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€