Juncker vede România în Spațiul Schengen de la 1 ianuarie 2019

Iulia Marin

Redactor

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anunțat joi, 11 mai, în discursul pe care l-a ţinut în faţa plenului reunit al Camerei Deputaților și al Senatului, că dorește ca Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) să fie eliminat în cazul României, iar țara noastră să fie primită în Spațiul Schengen cel târziu la 1 ianuarie 2019.

Juncker și-a început vizita în România cu acest discurs, la care au asistat, printre alţii, șefii celor două Camere – deputatul Liviu Dragnea și senatorul Călin Popescu-Tăriceanu –, fostul președinte Traian Băsescu, dar și fostul premier Adrian Năstase.

A continuat cu o vizită la Palatul Cotroceni, unde a fost primit de președintele Klaus Iohannis și apoi, în scandările protestatarilor, l-a vizitat pe premierul Sorin Grindeanu la Palatul Victoria.

În cursul după-amiezii, politicianul luxemburghez a răspuns la întrebările cetățenilor într-o sesiune de dialog organizată la Palatul Regal, la care a participat și comisarul european pentru Politici Regionale, Corina Crețu.

*

„Am fost mereu convins că locul natural al României este în familia europeană”

Joi, ora 10.15. Fostul premier Victor Ponta și ex-ministrul Agriculturii Daniel Constantin se întrețin cu glume și cafea la bufetul din Camera Deputaților. Ponta pare în elementul lui: scăpat de rigorile impuse de şefia Guvernului, își strigă colegii parlamentari și râde în hohote.

Când îl zărește pe mentorul său din facultate, Adrian Năstase, îl salută cu mâinile în aer și, încântat, îl cheamă la bufet. Mai puțin jovial, Năstase îi strânge mâna, dar aerul sobru nu îl părăsește nicio clipă. Nu zăbovește prea mult în compania ucenicului său.

Șuetei improvizate i se alătură, în scurtă vreme, Liviu Pop, secretar de stat în Ministerul Educației, fostul ministru al Sănătății Nicolae Bănicioiu, dar şi noul șef al Comisiei juridice din Senat, Robert Cazanciuc.

Cam în același timp, pe lângă ei trece Avocatul Poporului, Victor Ciorbea, care salută discret. Este singur.

După câteva minute, Victor Ponta, Liviu Pop, Daniel Constantin și ceilalți se îndreaptă cu toții spre intrarea în sala de plen, așteptând sosirea lui Jean-Claude Juncker.

Pasărea din stema României vânează și cu 320 de kilometri pe oră

Când atacă în picaj, acvila de munte este una dintre cele mai iuți vietăți din lume.

Tatiana Niculescu: "Dacă n-ar fi fost asasinat, Codreanu ar fi rămas în istorie cel mult ca un personaj excentric"

INTERVIU. Autoarea recentei biografii a lui Codreanu vorbește despre legionarul care a ajuns idolul unui protestatar din orașul american Charlottesville.

Preşedintele Comisiei Europene (guvernul UE) apare pe coridor asaltat de o ploaie de blițuri. Este încadrat de președinții celor două Camere, Liviu Dragnea și Călin Popescu-Tăriceanu, și pare binedispus: zâmbește larg, gesticulează, apoi intră în plen, unde se bucură când îl revede pe Traian Băsescu, pe care îl pupă apăsat pe chelie.

Băsescu râde, încântat, și își ocupă locul în sală, chiar lângă fostul său rival Adrian Năstase.

În discursul său, susținut în limba franceză, Juncker are să se arate prietenos. Dragnea îl numeşte chiar „primul oficial european care respectă România și românii” într-o astfel de expunere.

Jean-Claude Juncker, înaintea discursului susținut în Parlamentul României. Lângă el, comisarul european Corina Crețu. Foto: Cdep.ro

Președintele Comisiei Europene laudă progresele făcute de România în cei 10 ani scurși de la aderare şi își exprimă speranța ca reforma sistemului judiciar să fie ireversibilă.

El spune că îşi doreşte ca, până la 1 ianuarie 2019, România să intre în Spațiul Schengen și să fie eliminat Mecanismul de Cooperare și Verificare.

„Mulţi europeni nu cunosc efortul făcut de români. Trebuie ca România să poată fi membră a Spaţiului Schengen, pentru că e un lucru meritat. Trebuie să creăm punţi în sânul naţiunilor noastre. Trebuie să dăm în permanenţă ce avem noi mai bun pentru ca acest popor, adeseori martirizat, să fie acum artizanul păcii în cadrul Uniunii Europene şi în lume.

Eu doresc să apăr această vocaţie a Europei. Doresc să protejez paşii făcuţi de Europa. Vreau să fiu limpede: în Europa nu sunt ţări care să fie mai bune sau care să valoreze mai mult. Toate sunt egale în drepturi şi demnităţi. Nu există ţări de mâna a doua.”

Discursul este îndelung aplaudat, însă puțini sunt parlamentarii care l-au şi priceput. Pentru că Juncker a vorbit în franceză, iar mulți aleși au preferat să ignore căștile dedicate traducerii și să converseze cu colegii de bancă.

Alții, precum ministrul Agriculturii, Petre Daea, sau ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, au luat inclusiv notițe.

Parlamentul, în momentul intonării Imnului României. Foto: Cdep.ro

Băsescu: „Mulțumesc că suntem toți în viață!”
Ponta: „Și liberi!”

Președinții celor două Camere, dar și liderii grupurilor parlamentare au susținut, la rândul lor, câte un discurs în plenul Parlamentului.

În vreme ce Călin Popescu-Tăriceanu a invocat încă o dată abuzurile făcute de instituțiile statului, Traian Băsescu și Victor Ponta s-au ținut de glume și de șicane.

„Să recunoaştem că cele mai puţine transformări le-a avut versantul represiv al statului. Prin serviciile speciale, prin Parchete, prin destule Curţi de Justiţie, fantoma comunismului încă mai bântuie.

Mentalitatea, comportamentele şi procedurile nu s-au primenit îndeajuns. Ceea ce stârneşte uimirea societăţii de câţiva ani este faptul că tocmai această componentă insuficient reformată a statului pare să fie apreciată de unii funcţionari de la Bruxelles”, a spus Tăriceanu.

După discursul scurt al lui Dragnea, senatorul PMP Traian Băsescu, care i-a urmat la tribună, și-a început alocuțiunea cu o mulțumire adresată Divinității:

„Să mulțumim lui Dumnezeu că suntem toți în viață după 12 ani”, a spus Băsescu, iar Ponta, potrivit unei relatări a parlamentarului USR Cristian Ghinea, ar fi strigat din banca sa de deputat: „Și liberi!”. 

Iohannis: „Niciodată Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum”

Discursul lui Juncker din Parlament a fost urmat de întâlniri cu președintele Klaus Iohannis și cu premierul Sorin Grindeanu.

La Cotroceni, Iohannis l-a îmbrăţişat pe Juncker şi a făcut o serie de declarații.

„Niciodată Uniunea nu a traversat o perioadă mai complicată ca acum. Trebuie să facă faţă simultan unor crize profunde. Sunt provocări multiple pe care trebuie să le gestionăm – fie că ne referim la situaţia de securitate de la graniţele Uniunii, la necesitatea reconfigurării proiectului european acum –, suntem prima dată în istoria sa când un stat membru părăseşte Uniunea, fie că ne referim la ameninţările de natură teroristă sau la proliferarea tendinţelor eurosceptice, xenofobe.

Sunt teste dificile care ne pun la încercare determinarea, solidaritatea şi – poate lucrul cel mai important care defineşte acest proiect – unitatea. Cred că cel mai bun răspuns la aceste provocări este o Europă mai unită şi solidară în soluţii şi abordări. Lecţiile trecutului ne-au demonstrat că Uniunea a ieşit întărită din situaţiile de criză prin soluţii comune, eficiente şi durabile”, a declarat Iohannis.

La rândul său, Juncker și-a reiterat dorința ca România să acceadă la Spațiul Schengen până la 1 ianuarie 2019 și să elimine Mecanismul de Cooperare și Verificare.

Jean-Claude Juncker și Klaus Iohannis la Palatul Cotroceni. Foto: Presidency.ro

Juncker a ajuns în jurul orei 15 la Guvern. Potrivit agenției News.ro, a fost primit de premierul Sorin Grindeanu în scandările câtorva protestatari: „Europa cere fără grațiere!”.

Juncker, la întâlnirea cu cetățenii:
„Este prea multă corupție în România!”

La Palatul Regal, dialogul dintre cetăţeni şi președintele Comisiei Europene a debutat cu o întrebare de tip sondaj adresată de organizatori:

„Credeți că viața dumneavoastră s-a îmbunătățit în cei 10 ani de când România este membră a Uniunii?”.

La această întrebare, 92% din cei prezenți au spus DA, iar 8% – NU.

Reacția lui Juncker a fost spontană: „Iubesc această țară!”, a declarat el, spre amuzamentul sălii. Apoi, a detaliat:

„Știu că există și descurajări în parcursul european al României, mai ales printre cei mai modești dintre români. Faptul că 92 de procente simt că viața lor a devenit mai bună prin participarea României la aventura europeană mă bucură. Este o țară care a luptat pentru libertatea sa”. 

La rândul său, comisarul european Corina Crețu a adăugat că, „pe lângă această declarație emoționantă a domnului președinte, sunt foarte bucuroasă că cetățenii României își dau seama că România nu își poate permite luxul de a-și vedea viitorul altundeva decât în cadrul Uniunii Europene”. 

Președintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker (în dreapta), și comisarul Corina Crețu. Foto: Captură de ecran Twitter/Pagina de Twitter a Comisiei Europene

O altă întrebare din public a vizat reducerea corupției: mai exact, ce poate face Comisia pentru a combate flagelul.

„Este multă corupție în România, dar România nu este singura țară care cunoaște acest fenomen. Corupția trebuie combătută prin toate mijloacele, este unul dintre motivele pentru care am instituit MCV-ul şi mereu le-am spus românilor că trebuie să facă totul pentru a combate corupția. Trebuie respectată separația puterilor în stat. Este un rău național care trebuie eradicat”, a spus Juncker, prompt.

O întrebare transmisă printr-un videoclip a venit din partea unui opincar vârstnic, care l-a chestionat pe președintele CE cu privire la Brexit.

„Care e cauza pentru care Anglia s-a retras din UE? Urmează și alte țări?”, a întrebat meșteșugarul.

„Nu știu de ce au decis britanicii să părăsească UE. Cred că asta e o greșeală majoră la acest moment. În ceea ce privește viitorul, nu cred că o țară ca Marea Britanie este mai puternică în afara UE decât în interior. Dacă nu stai la masa negocierilor, ți-ai pierdut cuvântul pe care îl ai de zis”, a răspuns Juncker.

Un alt bărbat, care s-a prezentat drept reprezentant al Asociației Cultului Eroilor în România, i-a spus lui Juncker că „își pune toate speranțele în el”. Și a adăugat:

„Sunt câteva lucruri pe care nu le pricep: faptul că în calitate de președinte fondator al Asociației Cultului Eroilor am tipărit o carte al cărei autor este Nicolae Iorga și este intitulată Istoria lui Ștefan cel Mare„.

Bărbatul a înmânat și cartea staff-lui lui Juncker.

„Vă rog să îmi permiteți să termin întrebarea”, a mai spus bărbatul, iar oamenii din sală au început să aplaude pentru a-l determina să încheie. Cu greu, a ajuns la întrebare: „De ce apreciați că Asociația Cultul Eroilor nu are voie să difuzeze această carte tipărită în 10.000 de exemplare?”.

„Rog echipa tehnică să mă ajute”, a spus moderatorul Dan Cărbunaru, după ce nu a reușit să îl oprească pe omul cu cartea.

Spre finalul întâlnirii cu cetățenii, Corina Crețu a vorbit despre o posibilă propunere legislativă, „aceea de a nu fi posibilă transferabilitatea concediului maternal”.

„Trebuie să depășim această mentalitate potrivit căreia noi nu am avea loc la masa politicienilor, în Consiliile de Administrație. Egalitatea de șanse este o prioritate a Comisiei Juncker”, a spus Crețu, în aplauzele celor din sală.

La final, Juncker i-a spus bărbatului care reprezenta Asociația Cultului Eroilor din România:

„Monsieur, je veux lire votre livre!” (n.r. – Domnule, vreau să vă citesc cartea!).

Mi-a plăcut mult acest dialog, dar este prea scurt. Văd frustrarea în ochii publicului, pentru că nu toți au putut adresa întrebări.

Mulțumesc”, a mai spus Juncker, la final, în limba română.

„Într-adevăr, cred că trebuie să o facem mai des, vă doresc tot binele din lume”, a încheiat Corina Crețu.

Ultima întrebare din partea organizatorilor – „Credeți că vocea dumneavoastră este auzită în cadrul Uniunii Europene?” – a polarizat publicul. Astfel, 57% au răspuns DA, iar 43% au spus NU.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€