Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată!

Al doilea film din seria Jack Reacher, cu acelaşi Tom Cruise în rol principal, continuă povestea cu spioni, militari şi teorii conspiraţioniste din primul episod.

Primul film al seriei (Jack Reacher. Un glonț la țintă, 2012) fusese regizat de Christopher McQuarrie, care a semnat şi a cincea Misiune: imposibilă (Națiunea rebelă, 2015) şi care o pregăteşte şi pe a şasea, cu premiera anunţată în 2017.

Acest al doilea Jack Reacher e condus de regizorul Edward Zwick, care a mai lucrat cu Tom Cruise la Ultimul samurai.

Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată! este un action thriller care își propune, prin senzația de fugă continuă, să menţină vie atenția spectatorului pe tot parcursul unei povești cu femei frumoase, militari cumpărați și multe focuri de armă.

Protagonistul încearcă să demonstreze nevinovăţia unei femei-ofiţer care e acuzată că ar fi vândut informaţii inamicului. Susan Turner (frumoasa actriţă Cobie Smulders) e tipul de persoană directă, căreia îi place să dea ordine.

Atât Susan, cât şi Jack vor, la un moment dat, să deţină controlul situaţiei, ceea ce le îngreunează colaborarea.

În această ecuaţie narativă intră şi adolescenta Samantha (Danika Yarosh), presupusa fiică a lui Reacher, după care sunt trimişi asasini de elită conduşi de cel supranumit The Hunter (Patrick Heusinger) şi contractaţi de reprezentanţi ai statului.

Ca atare, triunghiul Jack-Susan-Samantha începe o cursă contra cronometru pentru supravieţuire.

Cobie Smulders, în rolul Susan.

Povestea lui Jack Reacher – aici, militar retras care lucrează pe cont propriu – se bazează pe scrierile de ficţiune ale britanicului Lee Child.

Fost ofiţer în armata americană, Child (foto) produce literatură de consum, cu spioni şi femei fatale, personaje cu trecut dubios, demascări, arestări abuzive şi răpiri.

E reţeta clasică a naraţiunilor prizate de un public care caută să evadeze în lumi necunoscute pentru a se relaxa.

Acum, Child se pregăteşte să lanseze cel de-al 21-lea volum cu Jack Reacher pe care l-a scris, care este cel de-al 31-lea roman al său, în general.

E un autor într-adevăr prolific, vândut în peste 60 de milioane de exemplare.

Pe Via Danubiana la Giurgiu. Cum ar putea orașul să se întoarcă cu fața spre Dunăre

Giurgiu e unul dintre orașele pe lângă care aproape toată lumea trece în drum spre Bulgaria, fără să știe cât de densă și fascinantă îi este istoria. L-am vizitat într-o zi insuportabil de caldă cu Smaranda Șchiopu, antropoloagă, pasionată de Dunăre și de cele două maluri ale ei, care a studiat locul dintr-o perspectivă socială.

Odiseea, între blocuri. O seară cu Nolan la un cinema de vară din Atena

Christopher Nolan a dus Odiseea la IMAX, dar cea mai fidelă interpretare a lui Homer se vede tot de pe un scaun pliant, într-un cinema de vară din Atena. În grădina dintre blocuri nimeni nu se ceartă despre culoarea Elenei: se discută prețul feriboturilor și ora ultimului autobuz.

*

Chiar şi dacă am face abstracţie de faptul că Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată! este plin de scene involuntar hazlii (pentru că nu reuşesc să fie cu adevărat dramatice), firul narativ al filmului, intriga, apoi evenimentele în sine, modul în care Jack Reacher rezolvă problemele – toate vin în defavoarea proiectului produs de colosul Paramount Pictures.

Confruntările sunt modeste, atât ca execuţie, cât mai ales ca şi concepţie. Par naive şi urmează o reţetă uzată de numărul imens de drame poliţiste unde eroul salvează situaţia şi nu se alege decât cu nişte zgârieturi superficiale, iar antagonistul e pedepsit cu vârf şi îndesat.

Acest film vine în siajul altor eşecuri ale acestui gen cinematografic – cum sunt Spioana, Jason Bourne, chiar şi Bond-ul de anul trecut – şi e departe de topul listei de espionage-uri recente.

Cea mai plăcută surpriză din ultima vreme este The Man From UNCLE, care nu e nici acesta vreun demers excepţional. E un film făcut temeinic, destul de atent la ordonarea detaliilor şi la înnodarea evenimentelor. Acelaşi lucru îl putem spune despre Bridge of Spies şi despre Sicario.

Astfel, devine tot mai limpede că, în ceea ce priveşte acest gen filmic, americanii reuşesc produse mult mai solide în zona serialelor – unde au mai mult timp pentru a dezvolta personajele, naraţiunile şi relaţiile interumane.

Acolo îşi pot permite să nu se grăbească atunci când livrează informaţii, ceea ce oferă un ritm mult mai potrivit şi o împletire a momentelor de respiro cu urmăririle în viteză.

Un exemplu decent este The Blacklist. Faptul că reprezintă un proiect derulat pe mai multe sezoane îl recomandă de două ori în faţa filmelor deja menţionate: în primul rând, pentru felul cinematografic în care sunt prezentate evenimentele; în al doilea rând, pentru naraţiune, ce evoluează odată cu spectatorul şi oferă astfel timp de gândire vizavi de ce se întâmplă pe ecran.

Nu acelaşi lucru se poate spune despre Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată!. Personajele sunt fuşerite, iar acţiunile lor par robotice şi sunt uşor de anticipat.

Vorbim despre un film pe care, odată ieşit din sala de cinema, l-ai şi uitat – şi la care nu te vei mai întoarce niciodată!

Jack Reacher: Să nu te întorci niciodată!

Titlu original: Jack Reacher: Never Go Back.

Regia: Edward Zwick.

Scenariul: Richard Wenk, Edward Zwick, Marshall Herskovitz, după un roman de Lee Child.

Cu: Tom Cruise, Cobie Smulders, Danika Yarosh, Patrick Heusinger.

★★☆☆☆