Inversarea puterii. De ce-şi doresc politicienii diplomele colegiilor militare

Emilia Şercan

Senior Editor

De ce îşi doresc atât de mulţi politicieni să obțină diplome de la universități militare?

Colegiul Național de Informații din cadrul Academiei Naționale de Informații „Mihai Viteazul” (ANIMV) a SRI − a cărui închidere a fost anunţată în exclusivitate de PressOne − nu este singurul care a dat diplome unor miniștri, parlamentari, magistraţi, ofiţeri de informaţii, funcționari din administrația centrală și locală, precum şi multor personalităţi din societatea civilă (presă, ONG-uri, Biserică, sindicate sau mediul de afaceri).

De la înfiinţare până la finele anului 2017, Colegiul Național de Apărare din cadrul Universității Naționale de Apărare „Carol I” a avut 3.890 de absolvenți, în timp ce Colegiul Național de Afaceri Interne din cadrul Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza” adunase, până la mijlocul anului trecut, 1.404 absolvenţi.

De unde mirajul unei diplome emise de una dintre cele trei universități care aparțin unor instituții de forță ale statului − SRI, Ministerul Apărării Naționale (MApN) și Ministerul Afacerilor Interne (MAI)?

Există câteva explicații care arată o relație cointeresată.

Înainte de a le prezenta, este nevoie să cunoaştem câteva date despre Colegiul Național de Apărare și Colegiul Național de Afaceri Interne. Despre Colegiul Național de Informații al SRI am scris săptămâna trecută, așa că nu vom reveni în acest articol.

Contextul

Peste 6.000 de cetăţeni români deţin diplome emise de colegiile celor trei universități militare. Mai niciunul dintre ei nu este „un om de pe stradă”, care să fi fost pur şi simplu interesat de apărarea ori de securitatea naţională.

Majoritatea au avut sau încă au poziţii importante în instituţii publice ori sunt reprezentanți vizibili ai societății civile.

Printre puținii politicieni care s-au aflat la vârful statului în ultimii 28 de ani și care nu se regăsesc în listele de absolvenți ale celor trei Colegii se numără Ion Iliescu, Emil Constantinescu, Traian Băsescu, Klaus Iohannis, Adrian Năstase, Călin Popescu Tăriceanu şi Emil Boc.

Alți politicieni s-au transformat în adevărați colecționari de diplome. De pildă, Marilen Pirtea, senator PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, are diplome de la toate cele trei colegii − ale SRI, MApN și MAI, dar și de la Institutul de Studii Diplomatice.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Senatorul PNL Marilen Pirtea, rector al UVT. Foto: Lucian Muntean

Colegiul Național de Apărare

Primul colegiu înfiinţat în cadrul unei universități militare a fost Colegiul Național de Apărare (CNAp) al Universităţii Naţionale de Apărare „Carol I”, aflată în subordinea Ministerului Apărării Naționale.

Justificarea este publicată pe site-ul propriu:

„Pe de o parte, MApN dorea ca, post-1989, opinia publică din România să înțeleagă corect specificul problemelor de securitate și apărare națională. Pe de altă parte, și societatea civilă sau noua clasă politică avea nevoie de educație pentru a avea acces la un domeniu care, până atunci, le fusese interzis a-l studia, discuta și înțelege”.

Primul program de studii a fost deschis de CNAp în 1992. Poartă și acum aceeaşi denumire: „Probleme actuale ale securității naționale”. 22 de persoane au avut acces la el în primul an.

În 2000, numărul absolvenților CNAp a ajuns la 63, iar în 2005 (anul de vârf), la 153, potrivit datelor pe care Ministerul Apărării Naţionale ni le-a pus la dispoziție în mod oficial.

În anii ’90, cursanții formau un melanj de politicieni, militari, lucrători din servicii secrete, din mass-media, sindicate şi alte entităţi ale societății civile.

La începutul anului 1997, Cătălin Harnagea era consilierul președintelui Emil Constantinescu pentru probleme interguvernamentale, neguvernamentale, administrație locală, cancelarie și protocol. În iulie 1997, după absolvirea cursului „Probleme actuale ale securității naționale” de la CNAp, era numit director al Serviciului de Informații Externe.

Şi alţi şefi de servicii secrete au diplomă de la CNAp. George Maior, director al SRI între 2006 şi 2015, și Mihai Răzvan Ungureanu, director al SIE între 2007-2012 şi 2015-2016, au absolvit în aceeași promoție, cea din 2001.

Actualul director al SRI, Eduard Hellvig, a absolvit CNAp în 2006.

Numărul celor care au absolvit cursul „Probleme actuale ale securității naționale” de la CNAp a scăzut treptat din 2009 încoace: de la 101, în acel an, a ajuns la 59, în 2016.

Explicația e simplă: interesul crescând pentru cursurile oferite de CNAp a determinat conducerea Colegiului să deschidă, în 2006, alte două programe de studii.

Primul dintre acestea, intitulat „Securitate și bună guvernare”, este destinat personalităţilor civile (miniștri, secretari de stat, senatori, deputați, prefecți, ambasadori, directori de companii), precum și militarilor de top (generali, colonei cu funcții de general, chestori).

În interiorul Universității Naționale de Apărare, acesta este supranumit Cursul VIP. Iar denumirea este justificată.

L-au absolvit, din 2006 până în prezent, o seamă de „VIP-uri”, printre care Valeriu Zgonea, William Brânză, Bogdan Ciucă, Mioara Mantale, Cezar Preda, Neculai Onțanu, Gigel Știrbu, Florentin Costel Pandele, Marcel Ciolacu, Cătălin Voicu, Valeriu Steriu, Elena Băsescu sau Ionuț Stroe.

Același curs a fost absolvit de oameni de afaceri, de pildă Gruia Stoica, dar şi de șeful finanțării cercetării științifice, Adrian Curaj, care a fost, pentru câteva luni, ministru al Educației.

Valeriu Zgonea (cu ochii pe telefon), pe vremea când era numărul 2 în PSD. Foto: Lucian Muntean

O trăsătură esenţială – şi problematică – a acestui curs este că permite „amestecul” dintre politicieni, magistraţi şi ofiţeri de informaţii.

Florian Coldea, fostul șef operativ al SRI, Elena Istode, fostă șefă a Departamentului Securității Economice din SRI, Marian Hăpău, actualul șef al Direcției Generale de Informații a Armatei (DGIA), dar şi Tiberiu Nițu și Ilie Botoș, foști procurori generali ai României, sau Marius Bulancea, actual șef al Secției de combatere a infracțiunilor asimilate faptelor de corupție din DNA, sunt și ei absolvenți ai Cursului VIP de la Colegiul Național de Apărare.

Cele mai recente informaţii pe care le-am primit de la MApN, referitoare la promoţia 2016, arată că mai mulţi miniștri din Cabinetul Cioloş au devenit cursanţi la CNAp imediat după ce fuseseră numiţi în funcţie.

Este vorba despre Patriciu Achimaș-Cadariu, ministrul Sănătății, Marius Bostan, ministrul Telecomunicațiilor, și Ciprian Bucur, ministrul pentru Relația cu Parlamentul. Ei nu-şi cunoşteau încă departamentele și oamenii din subordine, dar erau deja înscriși la Cursul VIP, a cărui durată este de trei săptămâni.

Marius Bostan a declarat într-un cadru restrâns că i s-a recomandat să urmeze CNAp, însă, întrebat cine îi făcuse recomandarea, nu a oferit un răspuns concludent.

Astăzi, având „exemplul” ministrului Eugen Teodorovici, care nu a călcat pe la Colegiul Național de Informații, însă a primit o diplomă de absolvire, putem să ne întrebăm public: or fi avut timp Patriciu Achimaș-Cadariu, Marius Bostan și Ciprian Bucur ca, în timp ce conduceau ministere, să participe la cursuri timp de trei săptămâni, de luni până vineri, între orele 9 şi 14, iar apoi să susțină un examen de final?

Din aceeași promoţie au mai făcut parte Bogdan Despescu − fost șef al Poliției Române după demisia lui Petre Tobă, diplomatul Daniel Ioniţă – actualul ambasador al României la Chișinău și generalul SRI Elena Istode.

925 de VIP-uri au absolvit acest curs din 2006 și până la începutul lui 2016, cel mai mare număr dintr-o serie fiind de 68 de persoane.

Cel de-al doilea curs înființat în 2006 – denumit „Introducere în securitatea națională” – este destinat tinerilor ofițeri ai Armatei, dar și civililor aflați la început de carieră.

967 de persoane au urmat acest curs în intervalul 2006-2016.

Profesorii și specialiștii în securitate

Cel puțin la fel de spectaculoase sunt numele celor care au predat la Colegiul Național de Apărare. Și aici se observă același melanj de politicieni, jurnalişti și șefi de servicii secrete.

Într-un articol din vara lui 2016, PressOne publica o parte dintre cele mai sonore nume. Astfel, 15 profesori au avut statut de personal didactic angajat în cadrul Universității Naționale de Apărare, 239 de persoane au fost invitate în calitate de specialiști, iar 18 au fost invitați din străinătate.

Pe lista celor 239 de invitați din țară figurează Patriarhul Daniel, Traian Băsescu, Mugur Isărescu, ASR Radu Duda, fostul vicepremier Vasile Dîncu, ministrul Adrian Curaj, foștii directori SIE Mihai-Răzvan Ungureanu și Ioan Talpeș, actualul şef operativ al SIE Silviu Predoiu, foștii șefi SRI George Maior și Radu Timofte, foștii președinți ai Camerei Deputaților Roberta Anastase şi Valeriu Zgonea, foștii miniștri ai Mediului Sulfina Barbu și László Borbély, președintele UDMR, Kelemen Hunor, dar și analiștii Dan Andronic și Radu Tudor.

Absolvenţii promoţiei 2010-2011 a CNAp, în vizită la Patriarhie. Sursa foto: basilica.ro

Colegiul Național de Afaceri Interne

După modelul Colegiului Național de Apărare, în 2008 a fost înfiinţat, în cadrul Academiei de Poliție, Colegiul Național de Afaceri Interne (CNAI).

Acesta este cel mai nou colegiu dintr-o universitate militară, însă, în cei opt ani de funcționare, a ajuns să aibă cam o treime din numărul de cursanți ai CNAp.

Circa o treime dintre absolvenții de până în 2016, mai exact 439, proveneau dintre angajații Ministerului Afacerilor Interne, potrivit unui răspuns oficial primit de la Academia de Poliție în 2017.

Cea mai mare promoţie a fost în anul 2010, când au fost înmatriculate 111 persoane.

În 2016, am cerut Academiei de Poliţie, în baza Legii nr. 544/2001 a liberului acces la informațiile de interes public, să ne pună la dispoziție listele cu numele absolvenților.

Am fost refuzaţi. Ca atare, am deschis un proces prin care am contestat decizia Academiei de Poliție, proces pe care l-am pierdut. Din acest motiv, nu vă putem oferi o analiză care să includă absolvenții.

Ne vom limita, deci, la informații publice. Pe pagina oficială a CNAI descoperim că Patriarhul Daniel figurează în capul listei de profesori − specialiști și invitați.

Printre cadrele didactice de la CNAI se numără fostul rector al Academiei de Poliție Costică Voicu și fostul rector al UNAP Teodor Frunzeti.

Pe această listă nu figurează însă și numele lui Alexandru Cumpănașu, șeful Asociației pentru Implementarea Democrației, care în perioada 2008-2016 a fost invitat să conferențieze la CNAI, potrivit unor informații care ne-au fost comunicate oficial de Biroul de Presă al Academiei de Poliție.

Explicațiile

Revenind la întrebarea din debutul acestui articol, există o serie de motive care lămuresc, cel puțin în parte, de ce îşi doresc atâţia politicieni diplome eliberate de academii militare.

Este important de precizat că nu doar ei sunt atrași de idee, ci și aceste instituții sunt interesate să-i şcolească, de unde reiese o relație biunivocă.

Deoarece cursanții din primele promoții ale CNAp au fost numiţi în tot felul de poziții, în rândul clasei politice s-a răspândit ideea că, dacă urmezi respectivul Colegiu, ai acces mai uşor în rarefiatul cerc al puterii.

Cu precădere după anul 2000, când serviciile secrete au devenit tot mai influente în viaţa publică și politică a României, dorinţa de a beneficia de sprijinul acestor structuri pentru ascensiune politică a început să se generalizeze printre „lupii tineri”.

Înființarea, în 2002, a Colegiului Național de Informații a semănat cu apariţia unui magnet în preajma „piliturii” formate din zeci și zeci de oameni politici, funcționari de rang înalt, magistrați și ziariști.

Această situaţie duce la o inversare a puterii dintr-un stat democratic: din moment ce clasa politică ar trebui să asigure controlul civil al serviciilor secrete şi al structurilor de apărare și de ordine publică, trecerea reprezentanţilor săi prin aceste instituţii militarizate înseamnă că nu se mai știe cine pe cine controlează în mod real.

Spre exemplu, majoritatea membrilor şi a şefilor Comisiei de control al activității SRI, din 2005 încoace, au trecut fie pe la Colegiul Național de Informații, fie pe la Colegiul Național de Apărare, ori pe la amândouă.

Cezar Preda, Georgian Pop și Claudiu Manda, cei mai recenţi președinți ai acestei Comisii, au diplomă atât de la CNI, cât și de la CNAp.

Senatorul PSD Claudiu Manda, actualul şef al Comisiei parlamentare de control al activităţii SRI. Foto: Lucian Muntean

De aici până la teza statului paralel este doar un pas, iar oamenii politici care se arată uimiţi că serviciile s-au infiltrat în structurile statului nu fac decât să îşi arate ipocrizia.

Acest lucru s-a petrecut fiindcă tot mai mulţi politicieni au căutat anturajul și susținerea instituțiilor de forță.

Sub pretextul că răspândesc cultura de securitate în rândul decidenților politici și al populației, universitățile militare au mărit de la an la an numărul de cursuri și cifrele de școlarizare. Așa s-a ajuns ca generații întregi de politicieni și funcționari publici să se legitimeze prin aceste cursuri.

În lipsa unui control real exercitat de Ministerul Educației și de Agenția Română de Asigurare a Calității Învățământului Superior (ARACIS), cele trei universităţi militare s-au transformat în fabrici de diplome, dar și de doctorate plagiate.

Niciunul dintre miniștrii Educației de după 2015 nu a trimis Corpul de Control la aceste universități, pentru a cerceta neregulile semnalate de presă.

Agronomul Sorin Câmpeanu și politehnistul Adrian Curaj sunt membri ai Academiei de Științe ale Securității Naționale (ASSN), instituție creată de Gabriel Oprea și de George Maior pentru a oferi sinecuri unui grup restrâns de persoane din cele trei academii militare.

Un ultim aspect care nu trebuie ignorat este cel financiar: aceste cursuri aduc venituri semnificative universităților.

Dacă un student din învăţământul civil plătește pentru un loc cu taxă circa 3.500 de lei, un curs de câteva săptămâni la Academia de Poliție costă 2.500 de lei sau chiar 2.700 de lei.

La Colegiul Național de Apărare, sumele sunt similare. Un calcul simplu arată că, într-un an, 60 de cursanți aduc circa 150.000 de lei unei universități militare.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€