INTERVIU. Ambasadoarea SUA în România: „Cel mai important, în soluționarea unui conflict, este să nu renunți niciodată”

Kathleen Kavalec, ambasadoarea SUA în România, arată într-un interviu acordat PressOne cât de importantă este calitatea informațiilor diseminate pe piața media de jurnaliști în contextul alegerilor de anul viitor. Cea mai mare provocare este identificarea curentelor de dezinformare, care ar putea vicia felul în care oamenii își formează preferințele electorale, spune ea.

„De fiecare dată când un jurnalist este amenințat sau hărțuit, cred că autoritățile trebuie să investigheze și să urmărească și cred că aflarea adevărului este în interesul nostru, al tuturor”.

Kathleen Kavalec, Ambasadoarea SUA în România

PressOne: Ne așteaptă un an foarte complicat, aici, în România, cu 4 tururi de scrutin pentru toate nivelurile de reprezentare. Și avem o panoramă mediatică modelată de finanțare partizană. Credeți că presa este capabilă să lupte și să revină la rolul său inițial, cel de a informa corect cetățenii? 

Kathleen Kavalec: Cred că, așa cum ați indicat, libertatea presei este extrem de importantă pentru o societate informată în orice țară, în special în cazul alegerilor și chiar și în acest moment, odată cu avalanșa de știri false și trendul crescător al dezinformării. Cred că oamenii trebuie să aibă surse de știri de încredere.

Am vorbit și în trecut despre importanța transparenței și a finanțării mass-media, astfel încât oamenii să înțeleagă cum își formează opiniile și dacă o fac în funcție de calitatea informațiilor pe care le primesc. Pledăm continuu pentru o media liberă și corectă și, de asemenea, pledăm pentru formarea profesională a jurnaliștilor, dar cu siguranță este o provocare nu doar în România, ci și în multe alte țări într-un an electoral.

Vrem să putem investiga în profunzime evenimentele care afectează viața de zi cu zi a românilor. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

Aș insista asupra acestei afirmații și v-aș adresa o întrebare suplimentară legată de cazul jurnalistei Emilia Șercan, care – după cum probabil știți – a înregistrat o plângere după ce a fost amenințată ca urmare a publicării unei serii de articole despre plagiatul fostului premier Nicolae Ciucă. Însă procurorul a decis să închidă dosarul spunând că nu există un interes public în a investiga această problemă.

Eu nu văzut această decizie, dar am pledat în favoarea cercetării cauzei doamnei Emilia Șercan și m-am întâlnit cu Emilia Șercan. De fiecare dată când un jurnalist este amenințat sau hărțuit, cred că autoritățile trebuie să investigheze și să urmărească și cred că aflarea adevărului este în interesul nostru, al tuturor, și e o datorie în numele protecției jurnaliștilor, oriunde s-ar afla.

Ca american, ați trecut prin atacul asupra Capitoliului. Credeți că ne uităm la o nouă eră în care ar trebui să regândim modul în care ne protejăm democrațiile?

Nu ar trebui să încetăm niciodată să lucrăm pentru a ne apăra democrațiile și, din fericire, atacul pe care l-ați menționat nu a reușit și cred că ne-a încurajat să investim în ceea ce vorbeam la început, în contracararea riscurilor dezinformării, a răspândirii de știri false. Am înțeles ușurința cu care oamenii pot fi păcăliți sau făcuți să creadă în teoriile conspirației. Cred că toți trebuie să lucrăm în această direcție, în sprijinirea educației media în școli, în alfabetizarea media. Nu este o sarcină ușoară, dar este ceva ce trebuie să facem continuu. 

„Există, cu siguranță, preocupări cu privire la creșterea în intensitate a discursului instigator la ură, la creșterea curentului antisemit, la atacurile asupra minorităților și cred că sunt lucruri pe care trebuie să le avem în vedere cu toții.”

Kathleen Kavalec, Ambasadoarea SUA în România

Știu că soldații români care luptau alături de soldații americani în teatrele de operațiuni au fost o uriașă pârghie pentru noi în cooperarea bilaterală și pentru consolidarea relațiilor româno-americane. În prezent, sunt 800 de români dislocați în misiuni internaționale, dar nu sunt implicați în războaie. Deci, ce menține relațiile noastre încă calde în acest moment? În cine mai aveți încredere?

Cooperăm în atât de multe domenii! SUA și România tocmai au sărbătorit anul trecut 25 de ani de parteneriat strategic. Avem o cooperare puternică în domeniul apărării și securității și chiar acum avem mai multe trupe americane în România pentru a ajuta la prevenirea și descurajarea posibilelor provocări în contextul războiului din Ucraina, așa că forțele noastre cooperează mai strâns decât oricând împreună cu alte trupe NATO prezente în țară. Continuăm să ne antrenăm împreună pentru a ne perfecționa tactica și tehnica de luptă și a descuraja atacul asupra oricărei părți din teritoriul NATO. 

Colaborăm foarte strâns și în domeniul economic. Am vizitat astăzi compania americană Emerson. Avem 21 de companii americane numai în zona Clujului, care au cam 10.000 de angajați și asta reflectă ceea ce se întâmplă în toată țara și succesul companiilor americane în România, dar nu numai. Există și companii românești, care operează cu succes în SUA, iar UiPath este una dintre cele mai cunoscute, dar există și multe alte companii. Deci, relația economică este puternică și în continuă creștere. 

Și, desigur, există și o cooperare pe domeniile cultură și educație și acesta e punctul de interes al acestei celei de-a doua vizite ale mele la Cluj, ne și întâlnim aici, la Universitatea Babeș-Bolyai. Tocmai azi dimineață am fost la Facultatea de Științe Politice, unde am a dat startul unui seminar de alfabetizare în domeniul media, la care participă bursieri Fulbright și profesorii de engleză din 14 țări. Acesta este un proiect activ pe care îl susținem aici, la Babeș Bolyai.

Pare că dezinformarea este interesul dv. principal…

Este un subiect puternic și important pentru că anul viitor urmează să fie organizate alegeri, și în SUA, și în România și la nivel european pentru Parlamentul European. Și cred că, din experiențele prin care toți am trecut la ultimele alegeri, ne dăm seama că acest lucru este esențial în pregătirea pentru un an electoral.

Vă îngrijorează inconsecvența politicienilor români, care nu sunt pregătiți să se ridice la înălțimea așteptărilor din cauza CV-urilor lor falsificate și a capacității lor de a ocupa un portofoliu? Am în minte acest exemplu: în 2019 și 2021, România a semnat două Memorandumuri prin care se obliga să limiteze accesul companiilor chinezești de a introduce pe piață echipamente care prezintă risc de securitate cibernetică sau de a participa la licitații pentru proiecte majore de infrastructură. Cu toate acestea, anul acesta, Consiliul Suprem de Apărare Națională le-a acordat celor de la Lenovo posibilitatea de a implementa servicii 5G.

Nu sunt sigură că tocmai asta a fost decizia, a avut mai mult de-a face cu alte echipamente din câte înțeleg, dar cred că aceasta este o problemă pe care o vom aborda împreună cu Guvernul României și poate este rezultatul unei neînțelegeri. În general, ceea ce aș spune este că avem o cooperare foarte bună cu Guvernul, atunci când ridicăm probleme constatăm că Guvernul este dispus să vorbească deschis și suntem capabili să rezolvăm problemele care apar. Pot să spun că acesta este un domeniu care nu ne-a făcut să avem mari îngrijorări.

Apreciați că parteneriatul nostru strategic ar putea fi remodelat dacă extremiștii ar ajunge la nivelurile executive ale statului după 2024? 

Acestea sunt întrebări ipotetice. Vorbeam ieri cu primarul Boc și îl întrebam despre previziunile lui pentru viitor și mi-a plăcut răspunsul lui foarte înțelept, care a fost că este foarte greu de prezis. Există, cu siguranță, preocupări cu privire la creșterea în intensitate a discursului instigator la ură, la creșterea curentului antisemit, la atacurile asupra minorităților și cred că sunt lucruri pe care trebuie să le avem în vedere cu toții. Dar nu pot specula cu privire la rezultatele alegerilor la un an distanță, când știm că s-ar putea schimba atât de multe de acum și până atunci. 

„Și România ar aprecia foarte mult ca aliații săi NATO să vină să o apere în cazul unui atac. Este important ca oamenii să facă un pas înapoi și să privească clar situația.”

Kathleen Kavalec, Ambasadoarea SUA în România

Ați lucrat ca director al Biroului pentru Conflicte și Operațiuni de Stabilizare (CSO) (în cadrul Departamentului de Stat, n.red.). Ați putea să ne explicați cât de greu este să fie reunite la aceeași masă a tratativelor toate părțile interesate implicate într-un conflict de lungă durată? Mă refer inclusiv la conflictul israelian din Gaza unde nu putem să nu observăm că nu a fost un conflict spontan, iar evenimentele tragice se desfășoară sub ochii noștri deja de două săptămâni?

În primul rând, permiteți-mi să spun că Statele Unite condamnă fără echivoc atacurile teroriste oribile ale Hamas asupra Israelului și sprijinim Israelul și datoria lui legitimă de a se apăra împotriva acestui atac îngrozitor. Susținem, de asemenea, acordarea de asistență umanitară rezidenților din Gaza în acest moment.

Ați întrebat despre importanța rezolvării conflictelor. E evident că trebuie ca toate părțile implicate să fie pregătite și interesate de discuții și, în special, la începutul unui conflict, este foarte dificil de obținut cooperarea părților pentru a face asta. 

Cred că cel mai important lucru în soluționarea unui conflict este să nu renunți niciodată. Să continui să cauți oportunități de dialog. Ați văzut că președintele Joe Biden a fost în Orientul Mijlociu, secretarul de stat Antony Blinken de asemenea, și asta demonstrează nivelul nostru ridicat de angajament pentru a încerca să găsim oportunități care să ajute la găsirea unei ieșiri din acest ciclu oribil de violență. Vom continua să oferim sprijin Israelului în acest moment foarte dificil și vom continua să încercăm să vedem dacă putem colabora cu alte țări vecine pentru a găsi o cale către un rezultat care să fie în beneficiul tuturor oamenilor din regiune.

Revin la linia subțire a acestei discuții, pericolul dezinformării. În România și în alte părți ale Europei există această frică de război, care este de înțeles și este legitimă. Dar care este și întreținută de propaganda diverselor facțiuni politice ca fiind „o consecință a relațiilor noastre cu SUA”. „America ne trimite pe toți la război!” – acesta este mesajul. Chiar dacă e una dintre narațiunile Rusiei, totuși, găsește un sol foarte fertil în care să crească. Care este antidotul acestei frici – în opinia dumneavoastră?

Cooperare continuă între SUA și Guvernul României, precum și sensibilizarea societății civile, a cetățenilor de rând. Cred că oricine se uită la situație vede că este evident că Rusia a atacat Ucraina, că Rusia a spus foarte clar că nu dorește doar să preia stăpânirea Ucrainei, ci și să elimine întreaga idee a existenței unui stat ucrainean.

Cred că oricine care privește situația cu ochi limpezi va vedea ce se întâmplă. SUA ajută Ucraina să se apere. Și România ar aprecia foarte mult ca aliații săi NATO, inclusiv SUA, să vină să o apere în cazul unui atac. Oricine se uită la această problemă și are îndoieli ar trebui să se întrebe: la ce s-ar aștepta din partea acestor aliați în cazul în care țara lor ar fi atacată? Și cum s-ar simți dacă Ucraina va fi absorbită de Rusia, iar Rusia ar ajunge vecinul de alături al României?

Este evident că Rusia va încerca să submineze sprijinul acordat Ucrainei și va livra aceste narațiuni, dar cred că este important ca oamenii să facă un pas înapoi și să privească clar situația. Și știu că sunt și mulți oameni care distribuie informații exacte și printre ei sunt inclusiv jurnaliști, care fac o treabă extraordinară, transmițând informații de pe front și despre ce se întâmplă cu adevărat în acest război.