Instanța i-a dat dreptate Emiliei Șercan. Adrian Cioroianu, sancționat cu avertisment pentru că a dezvăluit investigația la care lucra jurnalista

Redacția

Tribunalul București a decis luni, 29 iunie, sancționarea lui Adrian Cioroianu cu un avertisment pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, după ce a dezvăluit că jurnalista Emilia Șercan lucra la o investigație privind doctoratul lui Mircea Geoană. 

Infracțiunea s-a întâmplat pe vremea când acesta conducea Biblioteca Națională a României. 

Tribunalul București a decis „să renunțe la aplicarea unei pedepse și să îi aplice un avertisment, care este cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal”, explică Emilia Șercan. 

În același dosar, instanța a stabilit că fostul ministru trebuie să-i plătească jurnalistei Emiliei Șercan, împreună cu Biblioteca Națională, 5.000 de lei daune morale, precum și să acopere integral cheltuielile de judecată. 

„Instanța mi-a admis acțiunea civilă, ceea ce înseamnă că mi-a dat dreptate în legătură cu existența unui prejudiciu și a dispus ca Adrian Cioroianu să-mi achite, în solidar cu Biblioteca Națională, suma de 5.000 de lei cu titlu de daune morale. Adrian Cioroianu va trebui să îmi achite integral și onorariul de avocat, dar și să plătească 1.200 de lei statului cu titlu de cheltuieli de judecată”, arată jurnalista. 

Sentința dată de Tribunalul București în dosar nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.

Dezvăluiri publice despre subiectul pe care-l documenta jurnalista Emilia Șercan  

În februarie 2024, Emilia Șercan a vorbit despre condițiile în care funcționa Biblioteca Națională a României, unde în sălile de lectură temperatura nu depășea 16 grade Celsius.

„Atmosfera era absolut dezolantă, cu oameni îmbrăcaţi mai ceva ca cei care au umblat azi pe afară în Bucureşti, pentru că pe stradă nu am văzut pe nimeni cu gluga în cap. Temperatura exterioară a fost azi de 18 grade”, a scris jurnalista într-o postare pe Facebook. 

Ulterior, Adrian Cioroianu, pe atunci director al instituției, a acuzat-o pe jurnalistă că minte și a dezvăluit public faptul că ceruse de la bibliotecă teza de doctorat a lui Mircea Geoană, despre care Emilia Șercan a demonstrat că este plagiată. 

„Deși i-am atras atenția de două ori că săvârșește o infracțiune, pentru că ce studiam eu la Biblioteca nu era informație publică, ba era protejată de GDPR și de regulamentele interne ale instituției, Cioroianu a continuat să facă public acest lucru pe Facebook”, își amintește jurnalista cu privire la evenimentele care au urmat. 

În replică, mai multe organizații neguvernamentale au cerut atunci demiterea lui Cioroianu de la conducerea Bibliotecii Naționale, iar jurnalista a depus o plângere penală pe numele acestuia. 

„În cazul Emiliei Șercan, afirmațiile publice ale lui Adrian Cioroianu vin să împiedice sau să ducă în derizoriu un demers jurnalistic legitim. Documentele consultate, sub confidențialitate, de un jurnalist fac parte dintre sursele jurnalistice (...) Încălcarea confidențialității surselor jurnalistice de către un reprezentant al unei instituții publice reprezintă un derapaj grav, care trebuie sancționat pe măsură”, explicau în martie 2024 mai multe ONG-uri. 

Doi ani mai târziu, Tribunalul București i-a dat dreptate jurnalistei, care speră ca demersul „de a-mi proteja activitatea de jurnalist, dar și decizia de azi să le dea curaj și altor jurnaliști să se adreseze justiției atunci când persoane aflate în funcții publice divulgă informații despre subiectele la care lucrează”. 

O mamă nedreptățită de statul român și-a găsit o parte de dreptate la CEDO: „O femeie în România este singură și slabă, statul n-o poate ajuta și nici nu vrea”

La patru ani după ce Mihaela State, o mamă din București, s-a adresat Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO) pentru modul în care statul român a eșuat în a-i proteja cei doi copii, femeia a câștigat procesul.

Cum a ajuns AUR arbitrul politicii românești. Politologul Ioan Stanomir: „Pauperizarea alimentează radicalismul”. Partidul lui George Simion își conservă potențialul de partid revoluționar

Dacă în urmă cu un an victoria lui Nicușor Dan în fața lui George Simion era întâmpinată de o mare parte a societății ca o respingere a radicalismului, astăzi însă, paradoxal, AUR pare să dețină cheia oricărei formule de guvernare, iar posibilitatea alegerilor anticipate devine tot mai greu de ignorat.