Tribunalul București a decis „să renunțe la aplicarea unei pedepse și să îi aplice un avertisment, care este cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal”, explică jurnalista Emilia Șercan.

Tribunalul București a decis „să renunțe la aplicarea unei pedepse și să îi aplice un avertisment, care este cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal”, explică jurnalista Emilia Șercan.
29/06/2026
Instanța i-a dat dreptate Emiliei Șercan. Adrian Cioroianu, sancționat cu avertisment pentru că a dezvăluit investigația la care lucra jurnalista
Tribunalul București a decis luni, 29 iunie, sancționarea lui Adrian Cioroianu cu un avertisment pentru săvârșirea infracțiunii de divulgare a informațiilor secrete de serviciu sau nepublice, după ce a dezvăluit că jurnalista Emilia Șercan lucra la o investigație privind doctoratul lui Mircea Geoană.
Infracțiunea s-a întâmplat pe vremea când acesta conducea Biblioteca Națională a României.
Tribunalul București a decis „să renunțe la aplicarea unei pedepse și să îi aplice un avertisment, care este cea mai ușoară sancțiune prevăzută de Codul penal”, explică Emilia Șercan.
„Ca să rezum ideea deciziei, Adrian Cioroianu este un infractor necondamnat, iar instanța i-a aplicat o sancțiune penală, dar nu a considerat necesar să-i aplice și o pedeapsă”, adaugă jurnalista.
În același dosar, instanța a stabilit că fostul ministru trebuie să-i plătească jurnalistei Emiliei Șercan, împreună cu Biblioteca Națională, 5.000 de lei daune morale, precum și să acopere integral cheltuielile de judecată.
„Instanța mi-a admis acțiunea civilă, ceea ce înseamnă că mi-a dat dreptate în legătură cu existența unui prejudiciu și a dispus ca Adrian Cioroianu să-mi achite, în solidar cu Biblioteca Națională, suma de 5.000 de lei cu titlu de daune morale. Adrian Cioroianu va trebui să îmi achite integral și onorariul de avocat, dar și să plătească 1.200 de lei statului cu titlu de cheltuieli de judecată”, arată jurnalista.
Sentința dată de Tribunalul București în dosar nu este definitivă și poate fi atacată cu apel.
Dezvăluiri publice despre subiectul pe care-l documenta jurnalista Emilia Șercan
În februarie 2024, Emilia Șercan a vorbit despre condițiile în care funcționa Biblioteca Națională a României, unde în sălile de lectură temperatura nu depășea 16 grade Celsius.
„Atmosfera era absolut dezolantă, cu oameni îmbrăcaţi mai ceva ca cei care au umblat azi pe afară în Bucureşti, pentru că pe stradă nu am văzut pe nimeni cu gluga în cap. Temperatura exterioară a fost azi de 18 grade”, a scris jurnalista într-o postare pe Facebook.
Investigațiile și reportajele independente nu se fac din like-uri. Cititorii care le susțin financiar sunt cei care le fac posibile. Dacă prețuiești presa noastră, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Ulterior, Adrian Cioroianu, pe atunci director al instituției, a acuzat-o pe jurnalistă că minte și a dezvăluit public faptul că ceruse de la bibliotecă teza de doctorat a lui Mircea Geoană, despre care Emilia Șercan a demonstrat că este plagiată.
„Deși i-am atras atenția de două ori că săvârșește o infracțiune, pentru că ce studiam eu la Biblioteca nu era informație publică, ba era protejată de GDPR și de regulamentele interne ale instituției, Cioroianu a continuat să facă public acest lucru pe Facebook”, își amintește jurnalista cu privire la evenimentele care au urmat.
În replică, mai multe organizații neguvernamentale au cerut atunci demiterea lui Cioroianu de la conducerea Bibliotecii Naționale, iar jurnalista a depus o plângere penală pe numele acestuia.
„În cazul Emiliei Șercan, afirmațiile publice ale lui Adrian Cioroianu vin să împiedice sau să ducă în derizoriu un demers jurnalistic legitim. Documentele consultate, sub confidențialitate, de un jurnalist fac parte dintre sursele jurnalistice (...) Încălcarea confidențialității surselor jurnalistice de către un reprezentant al unei instituții publice reprezintă un derapaj grav, care trebuie sancționat pe măsură”, explicau în martie 2024 mai multe ONG-uri.
Doi ani mai târziu, Tribunalul București i-a dat dreptate jurnalistei, care speră ca demersul „de a-mi proteja activitatea de jurnalist, dar și decizia de azi să le dea curaj și altor jurnaliști să se adreseze justiției atunci când persoane aflate în funcții publice divulgă informații despre subiectele la care lucrează”.
Premii pentru jurnaliști, jurizate de politicieni și oameni de afaceri. Cum a ajuns un club de business să-și facă propria listă de jurnaliști și să-i invite într-o „tabără a premianților”
Club LeaderSpace organizează o competiție unde și-au propus să premieze cei mai buni jurnaliști cu vârsta sub 35 de ani, iar în juriu se află foști membri de partid și oameni de afaceri condamnați penal.
Eroare legislativă. Cum s-a răzgândit Cseke Attila în privința legii incompatibilității consilierilor locali, pe care chiar el a depus-o
Ce se întâmplă când o lege este adoptată, promulgată și intră în vigoare, iar apoi apar interpretări diferite despre efectele ei? Și poate un ministru să stabilească, printr-o adresă trimisă în teritoriu, cum trebuie înțeleasă o lege?
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this

