Președintele român Klaus Iohannis (S), președintele Letoniei, Egils Levits (C) și președintele Poloniei, Andrzej Duda (D), în timpul unei fotografii de grup a președinților Inițiativei celor Trei Mări, Riga, Letonia, 20 iunie 2022. Foto: EPA/MARCIN OBARA / Agerpres

Inițiativa celor Trei Mări - ce-i lipsește pentru a deveni o reușită?

  • Inițiativa celor Trei Mări poate răspunde necesităților de investiții și securitate în UE, dar doar după ce își depășește propriile slăbiciuni.
  • În primul rând, problema acestei inițiative poate fi rezumată foarte simplu în termeni populari: „ne-ntindem mai mult decât e plapuma”. Față de așteptările și promisiunile tot mai mari, avem o concretă lipsă de finanțare.
  • În al doilea rând, felul în care acest proiect al celor Trei Mări este gestionat, precum și lipsa de informații puse în dezbatere publică, duce la tot felul de dezinformări. În al treilea și ultim rând, avem un deficit democratic, pentru că inițiatorii par să fi uitat că atunci când se pune problema cheltuirii unor fonduri publice uriașe, ar trebui să faciliteze participarea publicului în stabilirea direcțiilor de dezvoltare.
  • Fără soluții eficiente, inițiativa va trebui să-și reducă ambițiile la câteva cine plăcute, luate de către elite.

Pe 20 și 21 iunie anul acesta a avut loc forumul Inițiativei celor Trei Mări, la Riga. Cu o lună mai devreme, președinția letonă deschidea un nou format al acestei inițiative – un forum al societății civile, o idee care a apărut prima dată într-un raport al Vișegrad Insight, pregătit în cooperare cu câteva zeci de experți în management și standarde guvernamentale din Europa centrală.

În plus, un forum de guvernare locală tradițională a avut loc la Lublin, Polonia, și câteva think tank-uri din Statele Unite și Europa și-au încins conexiunile la internet, luându-se la întrecere în definirea direcțiilor acestei inițiative.

Țările participante la Inițiativa celor Trei Mări. Ilustrație de JayCoop

Inițiativa celor Trei Mări (I3M) este, de asemenea, de mare interes pentru diplomații din alte țări ale Uniunii Europene, precum și pentru Marea Britanie, Japonia, Statele Unite și Ucraina. Președintele Joe Biden a apărut la summitul de la Sofia de anul trecut cu un mesaj care susținea I3M cu planuri de investiții (precedenta administrație se angajase să investească între 300 de milioane de dolari și 1 miliard), iar imediat după aceea, administrația sa a deblocat fonduri de zeci de milioane de dolari pentru susținerea societății civile din regiune.

Există visuri, dar și bani

Această dinamică arată, fără îndoială, interesul crescând din regiune, în special în fața invaziei rusești din Ucraina și a tensiunilor de-a lungul granițelor estice ale UE.

Există chiar și voci care spun că, pe lângă ajutorul ad-hoc dat Ucrainei de către societățile și guvernele țărilor din regiunea celor Trei Mări, acest format ar trebui folosit și ulterior, pentru reconstrucția de după război.

Recent, președintele Poloniei, Andrzej Duda, a menționat participarea Ucrainei în I3M, anunțând-o chiar la Kiev, dar deocamdată nu a dat și alte detalii.

Actuala formulă permite cooperarea a douăsprezece țări ale Uniunii Europene în privința coordonării investițiilor pe axa nord-sud în domenii precum energie, transport, digitalizare, precum și pentru a atrage fonduri suplimentare pe aceste direcții.

Până acum, doar nouă țări (excluzând Austria, Cehia și Slovacia) au contribuit la Fondul de Investiții al Celor Trei Mări, cu o valoare totală de 1 miliard de euro. Așa că putem spune că avem și visuri, dar nu și bani.

Dar încă lipsește ceva pentru ca acest format să aibă și succes: dimensiunea financiară nu este vreuna copleșitoare – fondurile Uniunii Europene alocate țărilor din regiune pentru aceleași scopuri depășesc de mai mult de o sută de ori ce a reușit să colecteze fondul.

Inițiatorii I3M, inclusiv Ian Brzezinski – expert Atlantic Council, care a dezvoltat unul dintre primele rapoarte ce promovau acest format – indică clar că există potențial mare de creștere în Europa Centrală. Importanța acestei părți a Uniunii Europene va crește atât din punct de vedere economic, cât și politic. Dacă, bineînțeles, țările din regiune vor fi gata să se ajute și singure.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Căile ferate sunt cheia

Sunt două mari elemente care delimitează actuala și potențiala capacitate a regiunii noastre de a reuși.

Primul – Europa Centrală se confruntă cu tot felul de deficite – securitate energetică, administrare, standard de viață, transport (de la șosele la conexiuni feroviare), iar recent chiar și cu un deficit democratic.

Al doilea element este puternica credință că aceste deficite pot fi depășite în procesul de unificare europeană.

Polonia are trenuri care merg cu 200 de km/h, dar doar pe o mică secțiune a căilor ferate poloneze. Mai este mult până când toată Europa de Est să fie conectată de la nord la sud prin căi ferate de mare viteză © Longfinmedia | Dreamstime.com

Cel mai mare deficit al Europei Centrale în sfera investițiilor este lipsa de conexiunilor. Să mergi cu trenul de la Varșovia la Sofia ia de două ori mai mult decât de la Varșovia la Paris, deși distanța până în capitala Franței este de două ori mai lungă. Pe de altă parte, nu vom călători prea curând nici de la Varșovia la Tallinn, pentru că linia este încă în construcție. Așadar, cum ar putea să ajungă acolo inclusiv stocurile militare, rapid și ieftin, dacă ar fi nevoie?

Între timp, pentru a construi drumuri la o astfel de scară, trebuie să ai un plan. Iar acestea pot fi dezvoltate ca parte a rețelei de transport Trans European (TEN-T). Rețeaua mult mai bine dezvoltată din vestul Europei este fix rezultatul unei astfel de planificări.

Pe axa nord-sud, însă, în afara grupului Vișegrad, nu au fost depuse astfel de eforturi. Inițiativa celor Trei Mări are ambiții specifice în acest sens, care, dacă se vor împlini, vor face fără îndoială din Europa un loc mai sigur și mai prosper.

Deocamdată, însă, inițiativa îmbătrânește fără să se întâmple mare lucru. Are șapte ani deja și încă se zbate cu problemele copilăriei. Aproape nimeni – inclusiv din regiune – nu înțelege ce fel de format este acesta.

Cercurile guvernamentale poloneze au primit de repetate ori mesaje pline de visuri și frazeologie despre „proiectul Jagiellonian” (aluzie la dinastia Jagiellonilor, care a domnit în Europa Centrală, n. tr.), complet de neînțeles de către vecini, în special de cei sensibili la folosirea unor analogii istorice atunci când se comunică ambiții politice.

Inițiativa celor Trei Mări, gândită ca o investiție

Inițiativa celor Trei Mări încă nu are o structură de decizie stabilizată, cu propriul său secretariat, fie el și virtual, iar asta e probabil una dintre sursele problemelor sale. Nu există nici vreun răspuns clar la întrebarea unor potențiali investitori: ce succese ați avut până acum, care ar fi un proiect-cheie reușit până azi?

Via Carpathia ar urma să unească, la nivel de transport rapid, țările din Inițiativa celor Trei Mări. Ilustrație: I3M

Deficitele de guvernanță, comunicare și democrație sunt provocări clare, observate pentru prima dată de președintele Egils Levits al Letoniei, atunci când a organizat un forum al societății civile, în timpul președinției sale la I3M.

La eveniment au participat lideri ai societății civile, oameni din zona academică și consilieri care se ocupă cu sistemul de management ESGT (Environmental, Social, Corporate Governance, Technology – Mediu, Social, Guvernanță corporatistă și Tehnologie), care astăzi devine o cerință de bază pentru investitorii globali, atunci când iau decizii financiare.

Una dintre concluziile la care s-a ajuns la acest forum a fost necesitatea introducerii de reprezentanți ai societății civile în organismele de decizie ale Inițiativei celor Trei Mări, la fel cum se face în fondurile de investiții. Participarea lor, împreună cu cea a bancherilor și a politicienilor, ar reprezenta una din metodele de îmbunătățire a transparenței și atractivității în ochii potențialilor investitori.

În ochii unora dintre participanții la forum, munca la I3M ar fi trebuit să fie reluată de la zero, însă în ciuda scepticismului inițial și a multor critici, inclusiv din partea multor reprezentanți cehi prezenți, majoritatea participanților la forum au arătat că timpul pentru un astfel de idealism a trecut și că liderii societății din această regiune sunt pregătiți să-și asume responsabilitatea în clădirea viitorului Europei Centrale.


Wojciech Przybylski este președinte al Fundației Res Publica și redactor-șef al revistei „Visegrad Insight”, precum și membru al Institutului pentru Științe Umane din Viena, unde este cercetător al viitorului Europei.

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...