Influența Rusiei în România: o privire din centrul Europei

România nu are o strategie de contracarare a acțiunilor de propagandă și dezinformare derulate de Federația Rusă și se află în urma Poloniei și a Cehiei în ceea ce privește înțelegerea acestei amenințări, arată un studiu intitulat „Influența Kremlinului în țările grupului de la Vișegrad și în România”, realizat de Centrul de Studii Europene „Wilfried Martens”, al Partidului Popular European, în colaborare cu think-tank-ul ceh European Values.

Românii privesc Rusia cu suspiciune și precauție, iar răspunsurile la acțiunile acesteia sunt mai degrabă anemice, se arată în acest studiu, publicat la finele anului trecut.

Relațiile dintre București și Moscova se învârt în jurul problematicii reprezentate de Republica Moldova, mai ales ținând cont că România este principalul susținător al includerii Republicii Moldova în planurile de extindere ale UE.

În acest context, autorii studiului consideră că politica României față de Rusia este una a „pragmatismului rece”: menținem relații comerciale semnificative, dar adoptăm poziții opuse Moscovei în tematici care țin de democrație sau de drepturile omului.

Deteriorarea treptată a relațiilor dintre NATO și Federația Rusă a determinat, de asemenea, răspunsuri la cel mai înalt nivel diplomatic din partea României. Miniștrii noștri de Externe au reafirmat continuu, în ultimii ani, nevoia de a respecta atât parteneriatele strategice ale României, cât și interesele legitime ale ambelor țări.

Deși este atașată partenerilor occidentali, România adoptă rareori poziții fățișe împotriva Moscovei, preferând să rămână „sub radar”, spun autorii studiului. Ei susțin că serviciile noastre de informații ar fi influențate de cele ruse, mai ales din cauza faptului că, în perioada comunistă, KGB-ul a antrenat intelligence-ul românesc.

Un avantaj major al României, în comparație cu majoritatea țărilor din fostul bloc comunist, este că dispune de resurse proprii și diverse de energie, ceea ce o face mai puțin dependentă de Rusia.

În ceea ce privește relațiile de afaceri, comerțul bilateral se ridica la 4,4 miliarde de dolari la finele lui 2012. Între timp, importurile din Rusia au crescut, iar exporturile românești au scăzut. Raportul menționează că investițiile rusești în industria grea din România pot fi privite cu o anumită îngrijorare.

În plan militar, punctul de cotitură l-a reprezentat anexarea Crimeei, în urma căreia țara noastră a adoptat un program de modernizare a Armatei, cumpărând baterii de rachete Patriot și majorând procentul din PIB alocat apărării.

Scutul anti-rachetă de la Deveselu constituie un alt punct de divergență, fiind catalogat de Moscova drept „amenințare”.

Cu excepția Ungariei − se mai notează în raport −, țările Europei de Est urmăresc să își diversifice sursele de energie pentru a reduce dependența de importurile din Rusia.

Autorii studiului apreciază că Ungaria și Cehia sunt țările cele mai apropiate de Moscova. Budapesta folosește apropierea de Moscova drept un argument dur de negociere cu UE.

Federația Rusă este unul dintre principalii finanțatori ai datoriei de stat a Ungariei. 57% din necesarul de gaz și 89% din necesarul de petrol ale Ungariei provin din Federația Rusă.

Ca măsuri de contracarare a influenței Moscovei în regiune, autorii studiului avansează monitorizarea propagandei și a temelor ce produc dezinformare, finanțarea presei independente și dezvoltarea cercetării în domeniul războiului informațional.

Puteți consulta întreg studiul aici.