Influența Rusiei în România: o privire din centrul Europei

Codruţa Simina

Redactor

România nu are o strategie de contracarare a acțiunilor de propagandă și dezinformare derulate de Federația Rusă și se află în urma Poloniei și a Cehiei în ceea ce privește înțelegerea acestei amenințări, arată un studiu intitulat „Influența Kremlinului în țările grupului de la Vișegrad și în România”, realizat de Centrul de Studii Europene „Wilfried Martens”, al Partidului Popular European, în colaborare cu think-tank-ul ceh European Values.

Românii privesc Rusia cu suspiciune și precauție, iar răspunsurile la acțiunile acesteia sunt mai degrabă anemice, se arată în acest studiu, publicat la finele anului trecut.

Relațiile dintre București și Moscova se învârt în jurul problematicii reprezentate de Republica Moldova, mai ales ținând cont că România este principalul susținător al includerii Republicii Moldova în planurile de extindere ale UE.

În acest context, autorii studiului consideră că politica României față de Rusia este una a „pragmatismului rece”: menținem relații comerciale semnificative, dar adoptăm poziții opuse Moscovei în tematici care țin de democrație sau de drepturile omului.

Deteriorarea treptată a relațiilor dintre NATO și Federația Rusă a determinat, de asemenea, răspunsuri la cel mai înalt nivel diplomatic din partea României. Miniștrii noștri de Externe au reafirmat continuu, în ultimii ani, nevoia de a respecta atât parteneriatele strategice ale României, cât și interesele legitime ale ambelor țări.

Deși este atașată partenerilor occidentali, România adoptă rareori poziții fățișe împotriva Moscovei, preferând să rămână „sub radar”, spun autorii studiului. Ei susțin că serviciile noastre de informații ar fi influențate de cele ruse, mai ales din cauza faptului că, în perioada comunistă, KGB-ul a antrenat intelligence-ul românesc.

Un avantaj major al României, în comparație cu majoritatea țărilor din fostul bloc comunist, este că dispune de resurse proprii și diverse de energie, ceea ce o face mai puțin dependentă de Rusia.

În ceea ce privește relațiile de afaceri, comerțul bilateral se ridica la 4,4 miliarde de dolari la finele lui 2012. Între timp, importurile din Rusia au crescut, iar exporturile românești au scăzut. Raportul menționează că investițiile rusești în industria grea din România pot fi privite cu o anumită îngrijorare.

În plan militar, punctul de cotitură l-a reprezentat anexarea Crimeei, în urma căreia țara noastră a adoptat un program de modernizare a Armatei, cumpărând baterii de rachete Patriot și majorând procentul din PIB alocat apărării.

Scutul anti-rachetă de la Deveselu constituie un alt punct de divergență, fiind catalogat de Moscova drept „amenințare”.

Cu excepția Ungariei − se mai notează în raport −, țările Europei de Est urmăresc să își diversifice sursele de energie pentru a reduce dependența de importurile din Rusia.

„Ei” sunt aici: ciudatul război hibrid pe care Armata Română îl poartă pe internet împotriva conspirațiilor, fără să aibă măcar un cont de Tik Tok activ

MapN încearcă să combată fake-news-urile apelând la comunicate scrise. Încearcă să combată, în plină epocă Post-Adevăr, imaginile cu cuvinte.

Preoții BOR, seduși de New Age și politică. Vasile Bănescu: Implicarea clericilor în campanie, „o maximă eroare”. ÎPS Teodosie, „pe cont propriu”

La imaginea de „salvator” pe care a dobândit-o Călin Georgescu au contribuit și preoți din Biserica Ortodoxă Română. De ce? Ne răspunde, într-un amplu interviu, Vasile Bănescu.

Autorii studiului apreciază că Ungaria și Cehia sunt țările cele mai apropiate de Moscova. Budapesta folosește apropierea de Moscova drept un argument dur de negociere cu UE.

Federația Rusă este unul dintre principalii finanțatori ai datoriei de stat a Ungariei. 57% din necesarul de gaz și 89% din necesarul de petrol ale Ungariei provin din Federația Rusă.

Ca măsuri de contracarare a influenței Moscovei în regiune, autorii studiului avansează monitorizarea propagandei și a temelor ce produc dezinformare, finanțarea presei independente și dezvoltarea cercetării în domeniul războiului informațional.

Puteți consulta întreg studiul aici.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€