Incendii stinse cu hârtii oficiale

Codruţa Simina

Redactor

Incendiul de 36 de ore care s-a produs săptămâna trecută la groapa de gunoi a Clujului de la Pata Rât este doar cel mai recent dintre episoadele unui serial care a debutat în vara anului trecut. Consilierul local Ioan Bîldea a obținut – și a postat pe Facebook – o parte a corespondenței oficiale purtate de Prefectura Cluj referitor la aceste incendii.

Din documente reiese că:

1) groapa de gunoi a Clujului se aprinde periodic și pune astfel în pericol viețile familiilor care locuiesc în apropiere, precum și vizibilitatea de pe Aeroportul Internațional „Avram Iancu”;

2) instituțiile statului își tot trimit notificări din iunie 2015 încoace, dar, până la masivul incendiu de săptămâna trecută, nu a existat nici o intervenție de anvergură, care să atace cauza problemei.

Prima plângere la Poliție, depusă după un an

În weekendul 6-8 mai, pompierii din Cluj s-au luptat circa 36 de ore cu focul declanșat la noua rampă de gunoi de la Pata Rât.

În zonă locuiesc aproximativ 300 de familii de romi, iar la circa 2 kilometri se află Aeroportul Internațional „Avram Iancu”.

Imagine de la incendiul din weekendul 6-8 mai. Foto: ISU Cluj

Documentele obținute de consilierul local Ioan Bîldea arată că groapa de gunoi se aprinde periodic din iunie 2015.

În acest timp, instituțiile statului și-au transmis zeci de notificări și informări că la Pata Rât există o sursă de fum, apoi că, într-adevăr, gunoaiele ard.

Abia după intervenția de săptămâna trecută a fost depusă o plângere și la Poliție. Purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj a confirmat că e prima sesizare de acest fel pe care o primește instituția.

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

„S-au dispus verificări în acest caz, după o plângere depusă de către cei care administrează gunoaiele de acolo. La noi nu au mai fost depuse astfel de plângeri”, spune Carmen Jucan, purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj.

Notificările privind incendiile de la Pata Rât pe care conducerea Aeroportului le-a trimis autorităților locale încep în iunie 2015. Ulterior, schimburi de mesaje între instituții au loc în 6 octombrie, apoi în 22 și în 26 octombrie 2015.

Să luăm cazurile din octombrie. Primul caz se referă la o „sursă de fum gros” din data de 4 octombrie.

În urma plângerilor primite de la Aeroport, Prefectura cere Primăriei Cluj-Napoca și Consiliului Județean să ia măsuri. La rândul său, Consiliul Județean solicită același lucru Primăriei și operatorilor Salprest și Nord Conforest, companiile care gestionează deșeurile din zonă.

Primăria răspunde că operatorul Salprest a fost informat despre plângere și că va desfășura acțiuni de control pentru a-i depista pe eventualii vinovați de producerea fumului.

„Zona respectivă este în atenția noastră și vom sancționa orice abatere de la normele legale în vigoare”, transmite Primăria într-o adresă din 22 octombrie 2015.

Am solicitat Primăriei Cluj-Napoca să ne spună dacă Poliția Locală a luat, de atunci, vreo măsură în cazul incendiilor de la groapa de gunoi.

„Nu s-au aplicat amenzi pe rampele de salubrizare de către Poliția Locală (atribuțiile pe partea de sancțiuni aparțin autorităților de mediu). Monitorizarea zonei presupune ca, atunci când există probleme legate de foc, să fie imediat informate instituțiile abilitate (ISU, APM și Garda de Mediu).”

Oana Buzatu, purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca

"Acest eveniment se repetă"

Mai departe.

În 25 octombrie 2015, în jurul orei 17, directorul Aeroportului, David Ciceo, îi sună pe comisarii Gărzii de Mediu, pentru a le solicita să facă verificări la groapa de gunoi.

Potrivit schimbului de adrese instituționale, echipa Gărzii de Mediu se deplasează la Pata Rât după 5 ore de la momentul sesizării. Dar nu găsește sursa fumului.

Garda de Mediu transmite Aeroportului că mirosul vine de la deșeurile neînchise depozitate, iar fumul ar putea proveni de la cauciucuri arse de către familiile de romi care locuiesc în zonă.

În final, directorului Ciceo i se transmite ca, pe viitor, să nu mai sune la Gardă, ci la 112.

„Referitor la modalitatea de comunicare a incidentelor / accidentelor / situațiilor de urgență, vă rugăm să apelați procedura cunoscută prin apelarea la 112″, se spune în finalul documentului semnat de comisarul-șef al Gărzii de Mediu, Marius Triță.

A doua zi, în 26 octombrie, directorul Ciceo scrie Prefecturii Cluj că aerul din zona Aeroportului este irespirabil, iar vizibilitatea e afectată de un nor de fum emanat în zona Pata Rât:

„Luând în considerare faptul că acest eveniment se repetă, vă rugăm să ne sprijiniți prin intervențiile necesare, pentru evitarea pe viitor a unor asemenea situații, care prin efectele produse pot afecta grav starea de sănătate a personalului, a pasagerilor Aeroportului și pot pune în pericol desfășurarea în siguranță a activității de aviație civilă pe aeroport.”

David Ciceo, directorul general al Aeroportului Internațional „Avram Iancu”

L-am sunat pe directorul Aeroportului, care a confirmat că incendiile din luna octombrie nu erau primele.

„Au fost mai multe cazuri când s-a întâmplat, nu e singura dată. Siguranța zborurilor nu a fost pusă în pericol, dar au existat anumite întârzieri din cauza vizibilității”, a declarat David Ciceo. El spune că a anunțat de fiecare dată Prefectura, Primăria Cluj-Napoca și Consiliul Județean, precum și Garda de Mediu.

În opinia sa, instituțiile statului au luat măsurile potrivite în cazul repetatelor incendii. Ce măsuri? Răspunsul e sec: „Măsuri de stingere”.

Foto: ISU Cluj

Comisia descoperă sursa fumului: focul

Să precizăm că la Pata Rât există două rampe de depozitare a gunoaielor. Una este nouă, temporară, și aparține Primăriei Cluj-Napoca.

Cea veche, mult mai mare, a aparținut Consiliului Județean, iar acum este administrată de compania Nord Conforest, care trebuie să o închidă și să o ecologizeze conform normelor europene.

Toate incendiile de anul trecut s-au produs la rampa cea mare, a cărei suprafață este de circa 18 hectare.

La începutul lunii aprilie a acestui an s-a aprins aceeași rampă veche, aparținând Consiliului Județean. Focul a mocnit din 7 până în 12 aprilie. Cinci zile.

Atunci, o comisie numită de prefectul Gheorghe Vușcan a reușit să descopere sursa fumului. Și anume, rampa de gunoi care arde.

Dintr-un raport ulterior al Comitetului Județean pentru Situații de Urgență reiese că stingerea cu apă nu are eficiența dorită. (Ca atare, am cerut Inspectoratului pentru Situații de Urgență Cluj să ne comunice cauzele acestor incendii și dacă instituțiile publice au cerut raportări în acest sens. Încă nu am primit niciun răspuns.)

În 13 aprilie 2016, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Cluj obligă Consiliul Județean să supravegheze în permanență groapa de gunoi de la Pata Rât și să ia măsurile necesare pentru a preveni alte incendii.

Consiliul Județean nici măcar nu a depus plângere la Poliție pentru începerea unei eventuale anchete în cazul acestui incendiu.

E relevantă în acest sens o somație din 8 aprilie a Gărzii de Mediu, transmisă Consiliului Județean, în care avertizează că focul de la rampa veche se poate extinde la cea nouă.

O lună mai târziu, în 6 mai, gunoaiele Clujului se aprind din nou.

Ca o confirmare a „profeției”, focul izbucnește, pentru prima oară, în rampa cea nouă, a Primăriei, aflată în apropierea celei supravegheate de Consiliul Județean.

"Când vine fumul, băgăm copiii în casă"

„Șase echipaje de stingere a incendiilor din cinci subunități ale ISU Cluj au intervenit pentru limitarea și stingerea focarelor de incendiu ce au afectat deșeurile din rampa de gunoi din zona străzii Pata Rât, din municipiul Cluj-Napoca.

În aceste operațiuni au fost implicați, timp de 36 de ore, peste 40 de subofițeri și cadre din conducerea unității și au fost utilizate circa 500 de tone de apă pentru stingerea focarelor de incendiu.

Intervenția pompierilor militari a fost îngreunată de faptul că aceste deșeuri ard în masă, stivele au fost de o înălțime considerabilă, iar multiplele focare ale incendiului s-au manifestat diferit și au fost răspândite pe o suprafață de circa 10000 de metri pătrați”, se arată într-un comunicat dat publicității de ISU Cluj.

Foto: ISU Cluj

Luni, 9 mai, primarul Emil Boc anunță că Regia de Administrare a Domeniului Public (RADP), care administrează rampa cea nouă, va depune plângere la Poliție, pentru a se începe o anchetă.

În dimineața zilei de miercuri, 11 mai, cartierul Someșeni, aflat lângă groapa de la Pata Rât, e cufundat într-o pâclă deasă. De pe centura de ocolire a Clujului se poate vedea un deal de gunoaie care fumegă.

Arde mocnit, din nou, rampa cea veche.

Pe jumătate din suprafață, mai multe excavatoare aruncă pământ pentru a stinge incendiul. Pentru această activitate, de acoperire cu pământ a vechii rampe, Consiliul Județean (CJ) a alocat 800.000 de euro de urgență.

Pentru închiderea ecologică a aceleiași rampe, CJ Cluj plătește 6 milioane de euro.

Groapa de gunoi fumega în dimineața de 11 mai. Foto: Raul Ștef

În colonia de romi lipită de groapa de la Pata Rât  – a cărei poveste a făcut înconjurul lumii -, oamenii sunt sătui de presă.

O femeie cu copil mic povestește: „A ars de multe ori, mai ales seara. Când vine fumul, băgăm copiii în casă”.

Alți locuitori din colonie spun că, de fapt, rampa veche arde mocnit de luni de zile.

În imediata apropiere a acestei rampe locuiesc 35 de familii, multe având copii mai mici de un an sau femei însărcinate. În total, în colonia de la Pata Rât trăiesc circa 350 de familii.

*

Puteți descărca de aici schimbul de adrese dintre instituțiile clujene.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€