Iaşi versus Timişoara: competiţia tăcută

Vizibilitatea Clujului este în creștere, cea a Bucureștiului va rămâne înaltă din cauze obiective, însă România nu va depinde în anii următori doar de evoluția sau involuția acestor două localități.

De o parte și de cealaltă a liniei imaginare care unește capitala României de cel mai mare oraș al Transilvaniei se află două metropole puternice și ambițioase, cu prestigiu regional şi cu un număr considerabil de locuitori: Timişoara şi Iaşi.

Ambele vor să devină următorul mare pol de creștere al ţării, popular și simpatizat − un reper sau un model pentru alte municipalități.

Le-am evaluat şi comparat imaginându-ne că se află într-o competiție semnificativă, dar tăcută.

Trecutul

1. În perioada comunistă, Timișoara a căpătat un profil industrial. Dezagregarea economiei ceaușiste nu a dus însă la o criză socio-economică majoră, pentru că investițiile străine au menţinut orașul drept un important centru de producție.

Această conversie de la o generație industrială la alta a fost inspirată și, probabil, nu are egal în România.

Prin contrast, trecerea la capitalism a Iașului − oraș cu o tradiție culturală și intelectuală extrem de puternică − a adus dificultăți majore elitei locale, fiindcă a eliminat în bună parte mecanismele de susținere și promovare pe care le putea furniza, măcar parțial, statul român.

Precum era de așteptat, industria ieșeană a suferit lovituri puternice, ceea ce a complicat evoluția orașului în primele două decenii de după Revoluție.

Punct pentru Timişoara.

2. În ciuda istoriei foarte diferite, cele două orașe au avut evoluții similare din punct de vedere demografic.

În regimul Ceaușescu, numărul de locuitori aproape li s-a dublat: Iașul a urcat de la 160.000 la 344.000, iar Timișoara, de la 174 .000 la 334.000.

Perioada post-comunistă a fost mai blândă cu Timișoara decât cu Iași.

Conform datelor oficiale, capitala Banatului are o populație aproape egală cu cea din 1992, în timp ce migrația spre Vest și către București a redus populația Iașului de la 344 .000 (atunci) la 290.000 (la recensământul din 2011).

Punct pentru Timişoara.

3. Oamenii sunt cea mai mare bogăție a unui oraș. Capacitatea de a-i atrage este definitorie pentru viitorul oricărei localități, dar în cazul României există și o limitare culturală, anume prudența.

A-ţi părăsi familia sau localitatea de rezidență pentru o urbe aflată la o distanță considerabilă reprezintă excepția, și nu regula.

Din acest punct de vedere, Timișoara ar trebui să fie dezavantajată cel puţin teoretic.

Banatul românesc nu este o regiune mare nici ca dimensiuni, nici ca populație, iar când vine vorba de a atrage forță de muncă și studenți, Timișoara se află în competiție cu Bucureștiul, Craiova și Cluj-Napoca.

Prin comparație, Iașul este de departe cel mai dezvoltat oraș al Moldovei, o regiune cu peste 4 milioane de locuitori.

În practică, marea migrație a moldovenilor spre Vest de acum 10-15 ani a arătat că Iașul nu era perceput drept o soluție autentică pentru un job bine plătit.

După cum veți vedea mai jos, situația este în schimbare, iar Iașul devine tot mai atrăgător pentru moldovenii din afara orașului care își caută un loc de muncă.

Punctul se acordă, la limită, Iaşului.

Imagine din Iaşi. Foto: Voicu Bojan

Prezentul

4. Fluxul istoriei a făcut ca principalul oraş al Moldovei să se afle astăzi lângă un mic stat care nu e parte a Uniunii Europene, dar care furnizează un număr consistent de migranți.

Timișoara este conectată la economia central-europeană, poziție care se va îmbunătăți dacă Serbia va adera și ea la UE.

Remiză.

5. În miliarde de lei, veniturile companiilor din Timișoara sunt duble față de cele ale companiilor din Iași [vezi studiul Băncii Mondiale, pagina 87], deși numărul persoanelor cu studii superioare este aproape egal (89.000 în Timișoara, 81.000 în Iași) [Banca Mondială, pagina 67] .

Această situație se explică în bună parte prin lipsa infrastructurii care să conecteze producția industrială din Iași de cea europeană.

Dar ascensiunea IT-ului în Iaşi (20.000 de angajați în prezent) asigură municipiului condiții prielnice pentru dezvoltare.

Punct pentru Timişoara.

6. Economiile celor două orașe sunt sofisticate și complexe.

Pentru a arăta concret despre ce e vorba, se poate folosi "indicele Hachman", o valoare care măsoară diversificarea unei economii: cu cât aceste indice este mai apropiat de 1, cu atât această diversificare este mai înaltă [Banca Mondială, pagina 83].

Cele două orașe au indici Hachman aproape identici (0.45 - Timișoara, 0.46 - Iași), orașul moldav recuperând mult în ultimii ani.

Remiză.

7. Câți oameni călătoresc în și din orașul tău? O parte a răspunsului e dată de numărul de pasageri ai aeroportului local.

Din acest unghi, Iașul aproape prinde din urmă Timișoara [Banca Mondială, pagina 138].

Ca în multe alte privințe, punctul de pornire al Iașului a fost mai jos, însă, în perioada 2005-2016, numărul pasagerilor care au utilizat aeroportul din Timișoara a crescut în medie cu 6% pe an, în timp ce, la Iași, creșterea medie anuală a fost de 32%.

Punct pentru Iaşi.

Piaţa Unirii din Timişoara. Foto: Mircea Gherase

Viitorul

8. Magnetismul orașelor este diferit, al Timișoarei fiind dublu faţă de al Iaşului.

Astfel, conform unui studiu din 2016 al Băncii Mondiale, Timișoara ar putea avea, teoretic, 200.000 de migranți din interiorul țării, în timp ce Iașul era luat în calcul ca destinație de migrație doar de 73.000 de români [Banca Mondială, pagina 115].

Un foarte recent studiu IRES confirmă că această stare de fapt s-a menținut, atractivitatea ambelor orașe crescând cu puțin, dar "raportul de forțe" rămânând același.

Punct pentru Timişoara.

9. Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii în 2021. Pe lângă o injecție de fonduri în turism și în proiecte culturale, acest titlu poate redefini orașul în imaginarul colectiv național, sporindu-i haloul și popularitatea.

Administrația locală va da un examen important: în cazul unui succes major sau al unui eșec de proporții, impactul asupra dezvoltării oraşului în următorul deceniu va fi indiscutabil.

În context, să spunem că municipiul Sibiu a utilizat onoarea similară din 2007 pentru a "decola" din punct de vedere economic și cultural, dar și pentru a-și îmbunătăți infrastructura.

Punct pentru Timişoara.

10. Punând datele împreună și privind spre viitor, se poate afirma că Timișoara are o evoluție molcomă, dar eficientă, fără deraieri puternice şi fără salturi uluitoare.

În următorii ani, calitatea vieții și economia din Timişoara vor creşte puternic, într-un ritm devenit tradițional.

Iașul are un potențial considerabil, fiind deja un competitor al Bucureștiului și al Clujului în domeniile post-industriale.

Îmbunătăţirea imaginii orașului și rezolvarea problemei infrastructurii pot ajuta cel mai mare municipiu al Moldovei în a (re)cuceri o influenţă națională pe măsura dimensiunii și a istoriei sale.

Palatul Culturii din Iaşi. Foto: Voicu Bojan

Surse:

− Institutul Național de Statistică.

IRES: studiul "Percepţii şi atitudini privind calitatea vieţii urbane în România", 16-19 martie 2018, disponibil aici.

Banca Mondială: studiul "Orașe-magnet: migrație și navetism în România", 2017, disponibil aici.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează