Unde sunt zăpezile de altădată?

Uneori, le poți vedea în pictura românească.

Unde sunt zăpezile de altădată?

Uneori, le poți vedea în pictura românească.

Iarna în pictura românească

Lucian Muntean

Viața

30/11/2020

Mai nou, în contextul schimbărilor climatice și al încălzirii globale, suntem mai atenți la starea vremii și, parcă, mult mai influențați de fenomenele meteo.

Avem prognoze din oră în oră la TV sau chiar actualizate în timp real pe nelipsitul smartphone, dar iernile continuă să ne ia prin surprindere de fiecare dată…

Sunt aparent mai calde față de cum erau altădată, dar zăpezile fac ce fac și vin în fiecare an când administrațiile locale sunt cu ochii în altă parte.

Pentru a afla cum văd iarna cei mai sensibili dintre noi (în sensul bun ? ), vă propun o incursiune în istoria picturii românești, ghidată de criticul de artă Pavel Şuşară.

„Peisaje de iarnă au făcut cu predilecție Jean Cheller (1911-1952), specializat în tablouri din mahalaua bucureșteană, Partog Vartanian (1898-1954), Ion Andreescu (1850-1882), Ion Ţuculescu (1910-1962), Aurel Jiquidi (1896-1962), George Catargi (1894-1963), Gheorghe Petrașcu (1872-1949), Ion Grigore (1940-2016) și Horia Paștina (n. 1946).

Pavel Șușară

Artiștii contemporani mai pictează peisaj, nu doar artă abstractă sau conceptuală. Se remarcă aceia care au ales Balcicul ca loc de pelerinaj artistic.

Iarna este redată și în lucrări în care nu este chiar subiect principal, precum în scene de vânătoare, compoziții cu sănii sau în cele legate de sărbătorile de iarnă, cu cete de colindători sau ceterași.

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Fără ajutorul tău, nu putem continua să scriem astfel de articole. Cu doar 5 euro pe lună ne poți ajuta mai mult decât crezi și poți face diferența chiar acum!

Acestea sunt bine reprezentate la autori din zone montane, cu o profundă moștenire tradițională.

Îi amintesc pe Traian Bilţiu Dăncuş (1899-1975), născut la Ieud, în Maramureș, şi pe Vasile Pop-Negreșteanu, născut în 1955 la Negrești-Oaș”, a declarat Pavel Şuşară pentru PressOne.

Iarna în pictura românească de altădată

Să începem această călătorie hibernală cu un pictor mai puțin cunoscut publicului larg: Florin Niculiu (1928-1997).

Realitățile digitalizării: „Se investește în platforme, dar faptul că oamenii nu au abilitățile de bază să înțeleagă ce informație accesează nu e prioritatea nimănui”

România are cele mai scăzute competențe digitale din UE, ceea ce adâncește vulnerabilitatea socială și inegalitățile. Problema reală este lipsa alfabetizării digitale autentice, nu infrastructura.

This image captures not only Vera C. Rubin Observatory, a Program of NSF NOIRLab, but one of the celestial specimens Rubin Observatory will observe when it comes online: the Milky Way. The bright halo of gas and stars on the left side of the image highlights the very center of the Milky Way galaxy. The dark path that cuts through this center is known as the Great Rift, because it gives the appearance that the Milky Way has been split in half, right through its center and along its radial arms. In fact, the Great Rift is caused by a shroud of dust, which blocks and scatters visible light. This dust makes the Great Rift a difficult space to observe. Fortunately, Rubin is being built to conduct the Legacy Survey of Space and Time (LSST). This survey will observe the entire visible southern sky every few nights over the course of a decade, capturing about 1000 images of the sky every night and giving us a new view of our evolving Universe. The LSST is set to probe four areas of science, one of which is mapping the Milky Way to answer questions about its structure and formation. Once Rubin Observatory comes online in 2024, scientists will be able to access the data taken every night of operation. Rubin Observatory is a joint initiative of the National Science Foundation and the Department of Energy (DOE). Once completed, Rubin will be operated jointly by NSF NOIRLab and DOE's SLAC National Accelerator Laboratory to carry out the Legacy Survey of Space and Time.

Cum s-au redefinit Universul, roboții și medicina în 2025. Cele mai importante 5 descoperiri științifice și evoluții tehnologice din anul care se încheie

Anul 2025 pare a fi marcat de marșul tot mai abrut al prostiei militante și vehemente, însă pentru cine nu-și petrece toată viața pe social media, în realitate omenirea a reușit să avanseze și în acest an în mai multe domenii.

O parte dintre lucrările sale aflate în colecții private pot fi văzute până în ianuarie 2019 la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șuşară.

„Florin Niculiu este cunoscut mai ales în latura lui suprarealist-metafizică, prin acele viziuni cosmologice amintind de vremurile Genezei. (…) Ultimii ani l-au adus în vecinătatea marilor ceremonii vegetale.

Propria grădină l-a absorbit definitiv și i-a transformat singurătatea într-un imens exercițiu de vitalitate. Cerurile, altădată înalte și ample, au dispărut subit în spatele unei flore debordante…” scrie Pavel Șușară în textul de prezentare a expoziției.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Peisaje de iarnă semnate de Florin Niculiu (galerie foto):

Florin Niculiu.

Am continuat căutarea tablourilor iernatice făcând slalom printre lucrările expuse în impunătoarea clădire a Muzeului Colecțiilor de Artă.

Muzeul Colecțiilor de ară din București.

Iarna în tablouri semnate de Țuculescu, Bălțatu, Petrașcu și Tonitza (galerie foto):

Atmosfera mai degrabă sumbră din aceste tablouri transmite, probabil, și stările de spirit ale artiștilor.

În aceste peisaje citadine, uneori de la periferii sau din mahala, zăpada murdară pare a învălui totul − străzi, grădini și clădiri.

Ion Țuculescu (1910-1962): "Iarna", 1940, Colecția Dona.

Adam Bălțatu (1899-1954): "Peisaj de iarnă", Colecția Ghika.

Gheorghe Petrașcu (1872-1949): "Case iarna", 1915, Colecția Dona.

Nicolae Tonitza (1886-1940): "Case sub zăpadă", 1933, Colecția Dona.

Iarna, în pictura secolului XX (galerie foto):

Alexandru Ciucurencu (1903-1977): "Peisaj de iarnă cu case", 1946, Colecția Dona.

Dimitrie Ghiață (1888-1972): "Peisaj de iarnă" (detaliu).

Alexandru Padina (1904-1992): "Peisaj urban".

Ion Țuculescu (1910-1962): "Peisaj de iarnă", tablou din Colecția Hurmuz Aznavorian.

Dimitrie Ghiață (1888-1972): "Peisaj de iarnă".

Lucia Dem. Bălăcescu (1895-1979): "Iarna în Cișmigiu".

Valentin Hoeflich (1910-1995): "Peisaj cu copaci și biserică", 1936, Colecția Ghika.

Jean Al. Steriadi (1880-1956): "Iarna", 1921, Colecția Dona.

Cel mai impresionant tablou pe care l-am văzut în acest context este semnat de Eustațiu Stoenescu (1884-1957).

În „Scenă de război”, lucrare din 1904, un soldat rănit se târăște prin zăpadă încercând să scape de atacul unui corb.

Eustațiu Stoenescu (1884-1957): "Scenă de război", 1904, (detaliu), Colecția Simu.

Ceva mai în spate zac trupurile a doi camarazi și leșurile cailor lor, din care se înfruptă deja păsările de pradă. În plan secund, o haită de lupi dă târcoale, într-o lumină de amurg tipică unei zile de iarnă.

Iarna în pictura actuală

Ajungând la pictori contemporani, am descoperit imagini de iarnă în expoziția „Arte în București”, deschisă la galeria „Căminul Artei”. Sunt lucrări semnate de Horea Paștina (născut în 1946) și Ovidiu Paștina (n. 1934).

Imagine din expoziția "Arte în București", de la galeria "Căminul Artei".

Corneliu Drăgan-Târgoviște (n. 1956) este unul dintre cei mai importanți acuareliști contemporani. În 2018 a luat Premiul de Excelență la Expoziția Universală de Acuarelă din China.

Abordarea sa e una mai optimistă: în peisajele de sezon, fie ele urbane sau rurale, zăpezile căptușesc de-a dreptul străzile, casele și copacii. Transparențele sugerează perfect aerul înghețat, iar tușele puse spontan redau lumina zilelor scurte de iarnă.

Acuarele semnate de Corneliu Drăgan-Târgoviște (galerie foto):

Peisaj citadin de iarnă.

Peisajde iarnă

Peisaj citadin de iarnă.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€