Unde sunt zăpezile de altădată?
Uneori, le poți vedea în pictura românească.
Unde sunt zăpezile de altădată?
Uneori, le poți vedea în pictura românească.
Iarna în pictura românească
Viața
30/11/2020
Mai nou, în contextul schimbărilor climatice și al încălzirii globale, suntem mai atenți la starea vremii și, parcă, mult mai influențați de fenomenele meteo.
Avem prognoze din oră în oră la TV sau chiar actualizate în timp real pe nelipsitul smartphone, dar iernile continuă să ne ia prin surprindere de fiecare dată…
Sunt aparent mai calde față de cum erau altădată, dar zăpezile fac ce fac și vin în fiecare an când administrațiile locale sunt cu ochii în altă parte.
Pentru a afla cum văd iarna cei mai sensibili dintre noi (în sensul bun ? ), vă propun o incursiune în istoria picturii românești, ghidată de criticul de artă Pavel Şuşară.
„Peisaje de iarnă au făcut cu predilecție Jean Cheller (1911-1952), specializat în tablouri din mahalaua bucureșteană, Partog Vartanian (1898-1954), Ion Andreescu (1850-1882), Ion Ţuculescu (1910-1962), Aurel Jiquidi (1896-1962), George Catargi (1894-1963), Gheorghe Petrașcu (1872-1949), Ion Grigore (1940-2016) și Horia Paștina (n. 1946).
Pavel Șușară
Artiștii contemporani mai pictează peisaj, nu doar artă abstractă sau conceptuală. Se remarcă aceia care au ales Balcicul ca loc de pelerinaj artistic.
Iarna este redată și în lucrări în care nu este chiar subiect principal, precum în scene de vânătoare, compoziții cu sănii sau în cele legate de sărbătorile de iarnă, cu cete de colindători sau ceterași.
Acestea sunt bine reprezentate la autori din zone montane, cu o profundă moștenire tradițională.
Avem nevoie de ajutorul tău. Dacă aceste articole te ajută, cu o sumă mică pe lună ne poți ajuta și tu pe noi, mai mult decât crezi. Poți face diferența chiar acum cu un singur click! Îți mulțumim!
Îi amintesc pe Traian Bilţiu Dăncuş (1899-1975), născut la Ieud, în Maramureș, şi pe Vasile Pop-Negreșteanu, născut în 1955 la Negrești-Oaș”, a declarat Pavel Şuşară pentru PressOne.
Iarna în pictura românească de altădată
Să începem această călătorie hibernală cu un pictor mai puțin cunoscut publicului larg: Florin Niculiu (1928-1997).
O parte dintre lucrările sale aflate în colecții private pot fi văzute până în ianuarie 2019 la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șuşară.
„Florin Niculiu este cunoscut mai ales în latura lui suprarealist-metafizică, prin acele viziuni cosmologice amintind de vremurile Genezei. (…) Ultimii ani l-au adus în vecinătatea marilor ceremonii vegetale.
Florin Șerban, primul regizor român care câștigă Leopardul de Aur: „Sunt mulți copii și adolescenți care, din păcate, se vor regăsi în filmul ăsta”
„Nu e locul tău aici”, lungmetrajul regizat de Florin Șerban, a câștigat Leopardul de Aur la Festivalul de la Locarno și a devenit primul film românesc care a obținut marele trofeu. Într-un interviu acordat PressOne, regizorul Florin Șerban vorbește despre reacțiile spectatorilor tineri la filmul în care mulți dintre ei se vor regăsi.
„Dacă n-ai acea mâncare pe masă, nu știi că e duminică!” Ce se gătește în familiile croaților din zona Carașovei
La Carașova, un localnic își amintește că, duminica, bunicul, fiul și nepoții mâncau împreună supă de găină. La Rafnic, în comuna vecină Lupac, Maria Boșca face supă în fiecare zi. Pentru duminică, mai trebuie însă sarmale și un colac. Cel pe care îl pregătește acum e cu nucă, iar în alte duminici, poate fi cu mac, cu cireșe sau cu mere.
Propria grădină l-a absorbit definitiv și i-a transformat singurătatea într-un imens exercițiu de vitalitate. Cerurile, altădată înalte și ample, au dispărut subit în spatele unei flore debordante…” scrie Pavel Șușară în textul de prezentare a expoziției.
Peisaje de iarnă semnate de Florin Niculiu (galerie foto):
Florin Niculiu.
Florin Niculiu.
Florin Niculiu.
Florin Niculiu.
Florin Niculiu.
Florin Niculiu.
Am continuat căutarea tablourilor iernatice făcând slalom printre lucrările expuse în impunătoarea clădire a Muzeului Colecțiilor de Artă.
Muzeul Colecțiilor de ară din București.
Muzeul Colecțiilor de ară din București.
Iarna în tablouri semnate de Țuculescu, Bălțatu, Petrașcu și Tonitza (galerie foto):
Atmosfera mai degrabă sumbră din aceste tablouri transmite, probabil, și stările de spirit ale artiștilor.
În aceste peisaje citadine, uneori de la periferii sau din mahala, zăpada murdară pare a învălui totul − străzi, grădini și clădiri.
Ion Țuculescu (1910-1962): "Iarna", 1940, Colecția Dona.
Ion Țuculescu (1910-1962): "Iarna", 1940, Colecția Dona.
Adam Bălțatu (1899-1954): "Peisaj de iarnă", Colecția Ghika.
Adam Bălțatu (1899-1954): "Peisaj de iarnă", Colecția Ghika.
Gheorghe Petrașcu (1872-1949): "Case iarna", 1915, Colecția Dona.
Gheorghe Petrașcu (1872-1949): "Case iarna", 1915, Colecția Dona.
Nicolae Tonitza (1886-1940): "Case sub zăpadă", 1933, Colecția Dona.
Nicolae Tonitza (1886-1940): "Case sub zăpadă", 1933, Colecția Dona.
Iarna, în pictura secolului XX (galerie foto):
Alexandru Ciucurencu (1903-1977): "Peisaj de iarnă cu case", 1946, Colecția Dona.
Alexandru Ciucurencu (1903-1977): "Peisaj de iarnă cu case", 1946, Colecția Dona.
Dimitrie Ghiață (1888-1972): "Peisaj de iarnă" (detaliu).
Dimitrie Ghiață (1888-1972): "Peisaj de iarnă" (detaliu).
Alexandru Padina (1904-1992): "Peisaj urban".
Alexandru Padina (1904-1992): "Peisaj urban".
Ion Țuculescu (1910-1962): "Peisaj de iarnă", tablou din Colecția Hurmuz Aznavorian.
Ion Țuculescu (1910-1962): "Peisaj de iarnă", tablou din Colecția Hurmuz Aznavorian.
Dimitrie Ghiață (1888-1972): "Peisaj de iarnă".
Dimitrie Ghiață (1888-1972): "Peisaj de iarnă".
Lucia Dem. Bălăcescu (1895-1979): "Iarna în Cișmigiu".
Lucia Dem. Bălăcescu (1895-1979): "Iarna în Cișmigiu".
Valentin Hoeflich (1910-1995): "Peisaj cu copaci și biserică", 1936, Colecția Ghika.
Valentin Hoeflich (1910-1995): "Peisaj cu copaci și biserică", 1936, Colecția Ghika.
Jean Al. Steriadi (1880-1956): "Iarna", 1921, Colecția Dona.
Jean Al. Steriadi (1880-1956): "Iarna", 1921, Colecția Dona.
Cel mai impresionant tablou pe care l-am văzut în acest context este semnat de Eustațiu Stoenescu (1884-1957).
În „Scenă de război”, lucrare din 1904, un soldat rănit se târăște prin zăpadă încercând să scape de atacul unui corb.
Eustațiu Stoenescu (1884-1957): "Scenă de război", 1904, (detaliu), Colecția Simu.
Eustațiu Stoenescu (1884-1957): "Scenă de război", 1904, (detaliu), Colecția Simu.
Ceva mai în spate zac trupurile a doi camarazi și leșurile cailor lor, din care se înfruptă deja păsările de pradă. În plan secund, o haită de lupi dă târcoale, într-o lumină de amurg tipică unei zile de iarnă.
Iarna în pictura actuală
Ajungând la pictori contemporani, am descoperit imagini de iarnă în expoziția „Arte în București”, deschisă la galeria „Căminul Artei”. Sunt lucrări semnate de Horea Paștina (născut în 1946) și Ovidiu Paștina (n. 1934).
Imagine din expoziția "Arte în București", de la galeria "Căminul Artei".
Imagine din expoziția "Arte în București", de la galeria "Căminul Artei".
Corneliu Drăgan-Târgoviște (n. 1956) este unul dintre cei mai importanți acuareliști contemporani. În 2018 a luat Premiul de Excelență la Expoziția Universală de Acuarelă din China.
Abordarea sa e una mai optimistă: în peisajele de sezon, fie ele urbane sau rurale, zăpezile căptușesc de-a dreptul străzile, casele și copacii. Transparențele sugerează perfect aerul înghețat, iar tușele puse spontan redau lumina zilelor scurte de iarnă.
Acuarele semnate de Corneliu Drăgan-Târgoviște (galerie foto):
Peisaj citadin de iarnă.
Peisaj citadin de iarnă.
Peisajde iarnă
Peisajde iarnă
Peisaj citadin de iarnă.
Peisaj citadin de iarnă.
Ți-a fost util acest articol? Ajută-ne să facem mai multe.
Investigațiile și reportajele independente cer timp, documentare și bani. Nu depindem de partide sau interese ascunse, ci de cititori ca tine.
Susține jurnalismul independent cu minimum 5€/lună. Devino abonat acum și ne ajuți mai mult decât ai crede. Îți mulțumim!
Share this