Mai nou, în contextul schimbărilor climatice și al încălzirii globale, suntem mai atenți la starea vremii și, parcă, mult mai influențați de fenomenele meteo.

Avem prognoze din oră în oră la TV sau chiar actualizate în timp real pe nelipsitul smartphone, dar iernile continuă să ne ia prin surprindere de fiecare dată…

Sunt aparent mai calde față de cum erau altădată, dar zăpezile fac ce fac și vin în fiecare an când administrațiile locale sunt cu ochii în altă parte.

Pentru a afla cum văd iarna cei mai sensibili dintre noi (în sensul bun ? ), vă propun o incursiune în istoria picturii românești, ghidată de criticul de artă Pavel Şuşară.


„Peisaje de iarnă au făcut cu predilecție Jean Cheller (1911-1952), specializat în tablouri din mahalaua bucureșteană, Partog Vartanian (1898-1954), Ion Andreescu (1850-1882), Ion Ţuculescu (1910-1962), Aurel Jiquidi (1896-1962), George Catargi (1894-1963), Gheorghe Petrașcu (1872-1949), Ion Grigore (1940-2016) și Horia Paștina (n. 1946).

Pavel Șușară

Artiștii contemporani mai pictează peisaj, nu doar artă abstractă sau conceptuală. Se remarcă aceia care au ales Balcicul ca loc de pelerinaj artistic.

Iarna este redată și în lucrări în care nu este chiar subiect principal, precum în scene de vânătoare, compoziții cu sănii sau în cele legate de sărbătorile de iarnă, cu cete de colindători sau ceterași.

Acestea sunt bine reprezentate la autori din zone montane, cu o profundă moștenire tradițională.

Îi amintesc pe Traian Bilţiu Dăncuş (1899-1975), născut la Ieud, în Maramureș, şi pe Vasile Pop-Negreșteanu, născut în 1955 la Negrești-Oaș”, a declarat Pavel Şuşară pentru PressOne.


Iarna în pictura românească de altădată

Să începem această călătorie hibernală cu un pictor mai puțin cunoscut publicului larg: Florin Niculiu (1928-1997).

O parte dintre lucrările sale aflate în colecții private pot fi văzute până în ianuarie 2019 la Muzeul de Artă Modernă și Contemporană Pavel Șuşară.

„Florin Niculiu este cunoscut mai ales în latura lui suprarealist-metafizică, prin acele viziuni cosmologice amintind de vremurile Genezei. (…) Ultimii ani l-au adus în vecinătatea marilor ceremonii vegetale.

Propria grădină l-a absorbit definitiv și i-a transformat singurătatea într-un imens exercițiu de vitalitate. Cerurile, altădată înalte și ample, au dispărut subit în spatele unei flore debordante…” scrie Pavel Șușară în textul de prezentare a expoziției.

Peisaje de iarnă semnate de Florin Niculiu (galerie foto):

Florin Niculiu.
Florin Niculiu.
Florin Niculiu.

Am continuat căutarea tablourilor iernatice făcând slalom printre lucrările expuse în impunătoarea clădire a Muzeului Colecțiilor de Artă.

Muzeul Colecțiilor de ară din București.

Iarna în tablouri semnate de Țuculescu, Bălțatu, Petrașcu și Tonitza (galerie foto):

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Atmosfera mai degrabă sumbră din aceste tablouri transmite, probabil, și stările de spirit ale artiștilor.

În aceste peisaje citadine, uneori de la periferii sau din mahala, zăpada murdară pare a învălui totul − străzi, grădini și clădiri.

Ion Țuculescu (1910-1962): „Iarna”, 1940, Colecția Dona.
Adam Bălțatu (1899-1954): „Peisaj de iarnă”, Colecția Ghika.
Gheorghe Petrașcu (1872-1949): „Case iarna”, 1915, Colecția Dona.
Nicolae Tonitza (1886-1940): „Case sub zăpadă”, 1933, Colecția Dona.

Iarna, în pictura secolului XX (galerie foto):

Alexandru Ciucurencu (1903-1977): „Peisaj de iarnă cu case”, 1946, Colecția Dona.
Dimitrie Ghiață (1888-1972): „Peisaj de iarnă” (detaliu).
Alexandru Padina (1904-1992): „Peisaj urban”.
Ion Țuculescu (1910-1962): „Peisaj de iarnă”, tablou din Colecția Hurmuz Aznavorian.
Dimitrie Ghiață (1888-1972): „Peisaj de iarnă”.
Lucia Dem. Bălăcescu (1895-1979): „Iarna în Cișmigiu”.
Valentin Hoeflich (1910-1995): „Peisaj cu copaci și biserică”, 1936, Colecția Ghika.
Jean Al. Steriadi (1880-1956): „Iarna”, 1921, Colecția Dona.

Cel mai impresionant tablou pe care l-am văzut în acest context este semnat de Eustațiu Stoenescu (1884-1957).

În „Scenă de război”, lucrare din 1904, un soldat rănit se târăște prin zăpadă încercând să scape de atacul unui corb.

Eustațiu Stoenescu (1884-1957): „Scenă de război”, 1904, (detaliu), Colecția Simu.

Ceva mai în spate zac trupurile a doi camarazi și leșurile cailor lor, din care se înfruptă deja păsările de pradă. În plan secund, o haită de lupi dă târcoale, într-o lumină de amurg tipică unei zile de iarnă.


Iarna în pictura actuală

Ajungând la pictori contemporani, am descoperit imagini de iarnă în expoziția „Arte în București”, deschisă la galeria „Căminul Artei”. Sunt lucrări semnate de Horea Paștina (născut în 1946) și Ovidiu Paștina (n. 1934).

Imagine din expoziția „Arte în București”, de la galeria „Căminul Artei”.

Corneliu Drăgan-Târgoviște (n. 1956) este unul dintre cei mai importanți acuareliști contemporani. În 2018 a luat Premiul de Excelență la Expoziția Universală de Acuarelă din China.

Abordarea sa e una mai optimistă: în peisajele de sezon, fie ele urbane sau rurale, zăpezile căptușesc de-a dreptul străzile, casele și copacii. Transparențele sugerează perfect aerul înghețat, iar tușele puse spontan redau lumina zilelor scurte de iarnă.

Acuarele semnate de Corneliu Drăgan-Târgoviște (galerie foto):

Peisaj citadin de iarnă.
Peisajde iarnă

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.