Huligani. Golani. Șobolani

"Aseară, am plecat de la scenă la mașină. (...) Erau patru șobolani care puneau tot felul de întrebări".

Liviu Dragnea, 10 iunie 2018

*

Citatul de mai sus este parte dintr-o declarație pe care președintele PSD a făcut-o în direct, duminică seară, la Antena 3.

Cu termenul de "şobolani", Liviu Dragnea s-a referit la câțiva protestatari din mișcarea #rezist care îl acompaniaseră, după mitingul de sâmbătă, către clădirea Guvernului, ca să-l întrebe dacă îi place priveliștea rămasă în Piața Victoriei după retragerea zecilor de mii de susţinători ai PSD.

"Aţi văzut mizeria din piață? (...) După #rezist nu exista un muc de țigară în Piață. Îi place domnului Dragnea priveliștea! Bucureștiul PSD-ist!"

Omul care l-a interpelat pe preşedintele PSD şi pe care acesta l-a etichetat ulterior ca "şobolan" se numeşte Nicolae Cirică: este un inginer din Sibiu care muncește în București, are 60 de ani, iar de 30 de ani conduce diverse companii.

Piaţa Victoriei, după dispersarea manifestaţiei din 9 iunie.

"Vreau să înțelegeți că aici, în Piață, 95% dintre oameni sunt foarte ok. Nu vin nici să ceară bani, nici să reclame condiții economice, nu suntem oameni aduși de pe stradă.

Eu nu reprezint neapărat Piața, fiindcă eu am 60 de ani, iar Piața este tânără".

Așa începe conversația cu "șobolanul" Nicolae Cirică, unul dintre "rezidenții" Pieței Victoriei de mai bine de 500 de zile.

Ne sugerează că era de preferat să fi vorbit cu soția lui, care este mai destoinică în mânuirea cuvintelor, fiindcă predă literatură.

Cirică spune că nu-i lipsește nimic și că singurul lucru care îl deranjează este situația politică din "țara asta".

Cum a ajuns sâmbătă seară în preajma lui Liviu Dragnea?

În timpul mitingului organizat de PSD, s-a deplasat în Piaţă cu un grup de maximum o sută dintre obişnuiţii protestelor #rezist.

N-au făcut contra-manifestație, dar au stat împreună, până când Jandarmeria i-a evacuat laolaltă cu grosul mulțimii.

"Eu, împreună cu soția și cu fiul meu aveam un balcon aici, în Victoriei, de unde am urmărit tribuna și mitingul.

Când s-a terminat, am coborât imediat în Piață, care se golise pe jumătate la discursul lui Dragnea.

A fost un fiasco cu luminițele, nu știu dacă s-au aprins treizeci. Eu vedeam de sus, imnul nu s-a mai cântat decât o strofă, că nu mai aveau cui.

Am coborât și am făcut un live pe Facebook cu mizeria rămasă. La un moment dat, am văzut agitație și un grup mărișor. Erau reporteri cu reflectoare şi microfoane, și am văzut că e Dragnea.

N-a fost nimic pregătit dinainte, a fost spontan, nu știam că dau de Dragnea. Am avut ocazia și i-am spus ce mi-a venit în cap la momentul acela.

Reacția lui a fost că s-a întors către mine, mi-a aruncat o privire urâtă, urâtă, urâtă, dar s-a abținut. Eu mi-aș fi dorit să nu se abțină.

Mi-a spus că în două ore se va curăța Piața. Eu nu asta voiam să scot în evidență.

Era evident că vor curăța Piața, că doar nu era s-o lase în halul în care era. Problema era calitatea oamenilor care au făcut așa ceva".

Acum, Nicolae Cirică spune că a sesizat CNA cu privire la declarația lui Dragnea și că vrea să depună o reclamaţie și la CNCD, fiindcă preşedintele PSD i-a jignit pe protestatari: "Adică, ce mi-i șobolan, ce mi-i pavian?"

De când iese în stradă?

Nu mai știe exact, dar a fost "înainte de geaca roșie", adică înaintea serii de 22 ianuarie 2017, când manifestanților li s-a alăturat președintele Klaus Iohannis.

"Un an de zile, în fiecare zi. Glumim puțin? Sunt director de vreo 30 de ani la diverse. Acum lucrez într-o multinațională.

Am tot ce-mi trebe la un nivel decent. Nu opulent. Am soție frumoasă și deșteaptă, am copii frumoși și deștepți și cel mai minunat cățel din lume. Am tot. Mai puțin liniștea".

Cirică mărturiseşte că a ajuns într-un moment al vieții sale în care nu mai este dispus să îşi sacrifice liniştea.

El şi soția lui au decis că, odată ieșiţi la pensie, vor pleca din țară:

"Lucrurile încep să devină periculoase în țara asta și nu-s laș. Că, dacă aș fi fost, n-aș fi aici în Piață, nu m-aș fi ciocnit de jandarmi.

E vorba că am ajuns la o vârstă la care… mi-am găsit un loc, știu unde să mă duc şi pot trăi din ce-am acumulat. Deocamdată, ne luptăm".

Inginerul sibian mai spune că, deși nu e Mafalda, a presimțit că puterea câștigată de PSD în 2016 va opri parcursul european al României și că și-a îndemnat toți cunoscuții să iasă la vot.

Dar: "Nu-s decât o persoană fizică, fără resurse de notorietate".

Fiica lui este plecată în Germania, iar el recunoaşte că încearcă să-și convingă și fiul să plece.

"Pentru mine, patriotism înseamnă familie, prieteni, munții mei, apele mele, nu e o noțiune abstractă, nu sunt patriot pentru Teleorman.

Noi suntem europeni prin tradiție, prin istorie, prin cultură. Și nouă ne trasează viitorul Teleormanul, Giurgiul, Doljul și Vasluiul", încheie Nicolae Cirică.

"Ce mă revoltă pe mine? Biroul meu e la 200 de metri de clădirea Guvernului. De jur-împrejur sunt o mulțime de clădiri de birouri, cu mii de de angajați, toți tineri deștepți, cu job-uri absolut ok, care spun că nu-i interesează politica. Ei nu pricep că politica le trasează rostul vieții. Mall-urile sunt pline, parcurile, cafenelele, Centrul Vechi, toate sunt pline. Și oamenii ăştia nu înțeleg că ne fuge țara de sub picioare".

Nicolae Cirică

De ce a ales Liviu Dragnea cuvântul "șobolan", cu toate asocierile sale scârboase?

În istoria recentă, încărcătura simbolică a acestui termen a pus Europa pe jar în 2015, când, la primul val de migranți sirieni, Daily Mail a publicat o caricatură în care șobolanii se strecurau printre picioarele trecătorilor ca să intre în UE.

Imediat, imaginea a fost asociată cu o alta, datând din 1939, când evreii, reprezentaţi ca şobolani, erau măturați din Germania germanilor.

Un desen mai vechi, din 1927, spunea "când paraziţii vor fi morți, stejarul german va înflori încă o dată".

În imagine, un bărbat în uniformă nazistă pompa spray otrăvitor la rădăcina unui copac, împrejurul căruia erau șobolani morți, reprezentând evreii.

Imaginarul propagandei din secolul XX a fost marcat de această alăturare, menită să işte scârbă și dispreț. Nici bolșevicii nu s-au dat în lături de la a-i cataloga drept șobolani pe așa-zișii dușmani ai poporului.

Dar cea mai reprezentativă imagine pentru acest gen de înfierare este cea din filmul de propagandă al lui Fritz Hippler din 1940, Der Ewige Jude (Evreul etern).

De ce alege Liviu Dragnea să jignească astfel cetăţeni care-i plătesc salariul? Ce efecte au aceste declaraţii asupra propriului electorat? Sunt plănuite sau spontane?

L-am întrebat toate acestea pe consultantul în comunicare Cristian Hrițuc, fost consilier de stat al președintelui Traian Băsescu.

"Este un discurs de polarizare, în care se încearcă crearea unei stări de spirit în interiorul electoratului și în rândul votanților PSD. Se creionează acel dușman", crede Hriţuc.

"Prima oară, șobolani au fost numiți Ponta și Tudose. Când se folosește cuvântul «șobolan»? În mentalul colectiv e atunci când șobolanii fug de pe corabie.

Probabil la asta a vrut să facă referire și Liviu Dragnea la început. A fost o expresie care a prins, fiindcă a făcut titluri de presă.

Din momentul ăla, şi-au zis să consolideze această etichetare pentru tot ce înseamnă adversar al lui Liviu Dragnea și al PSD-ului.

Prima dată cred că a fost scăpată, dar după aceea, în funcție de efectul observat, au folosit-o special ca să pună o etichetă întregului spectru de dușmani ai PSD.

Acum, «șobolan» este folosit de la Victor Ponta până la ultimul adversar; absolut toți adversarii lui Liviu Dragnea intră în această categorie", este de părere fostul consilier de stat.

"Noi suntem ceea ce se cheamă democrație… Curăţăm ţara de mizeria împrăştiată de aceşti şobolani! Mi-a zis cineva că suntem brigăzile albe. Fie şi aşa! Este o luptă deschisă". (Liviu Dragnea, la mitingul din 9 iunie)

Cristian Hriţuc: ce a urmărit Liviu Dragnea prin mitingul din 9 iunie

"Aș vrea să analizăm de ce s-a făcut, până la urmă, acest miting, pentru că tot ce înseamnă discurs trebuie analizat într-un context.

Aș pleca de la faptul că Liviu Dragnea, după un șir îndelung de manifestări pe coridoarele politicii, după ce a reușit să pună presiune și să-l lase pe Iohannis cu puteri din ce în ce mai limitate, avea un singur handicap.

Din punct de vedere politic, el a reușit cu majoritatea parlamentară să modifice legile pe care le dorea, a reușit la Curtea Constituțională să aibă un succes, dar, în plan public, Liviu Dragnea era sub asaltul demonstranților de la #rezist, partidul lui era ca un boxer pus la colț, care încasa doar lovituri.

Mitingul pe care l-a făcut a avut mai multe obiective. În primul și-n primul rând, a fost dinamizarea partidului, să arate structurilor de partid că partidul este puternic, este viu și poate să se mobilizeze.

Nu discutăm acuma cum s-a făcut mobilizarea, ci efectul acestui miting. 100-200.000 de oameni, orice-ar fi, arată o capacitate puternică de mobilizare a «teritoriului» PSD.

Doi. Liviu Dragnea avea nevoie să arate puterilor străine, tot din punctul de vedere al imaginii publice, că el și partidul lui sunt susținuţi și există un curent în societate anti-DNA.

Nu știu dacă a reușit să creeze această impresie ambasadelor, dar cert este că acesta a fost unul dintre obiective, să le arate străinilor că are această forță.

Al treilea obiectiv, pe care l-aș judeca tot în context: Liviu Dragnea are încă probleme penale. Avem un dosar care se apropie de finalizare.

Cred că a încercat să dea un ultim asalt și să creeze o presiune pe judecătorii care judecă acest dosar, arătând că este un om puternic, cu susținere în spate, având chiar la miting un discurs aproape amenințător la adresa oamenilor din justiție.

Acești trei factori explică de ce a creat Liviu Dragnea acest miting, care, până la urmă, nu are alte efecte.

În ianuarie 2017 au fost mișcări de stradă care au creat presiune pe Guvern și au dus la retragerea Ordonanței 13.

Acum avem un miting organizat de partidul de la putere pentru a creiona o imagine. Fără alte efecte politice pe termen scurt".

*

L-am mai întrebat pe Cristian Hriţuc care e scopul construcţiei propagandistice denumite "statul paralel", campanie care a mers până la a acuza NATO și UE că au susţinut un dușman din umbră al democraţiei din România.

"Dragnea are nevoie să își mențină poziţia în interiorul partidului. El judecă înainte cu două mutări. Știe că sentinţa din 21 iunie poate să fie pozitivă sau negativă.

Dacă e pozitivă pentru el, va fi marele erou al PSD-ului. Dacă e negativă, își creionează de pe acum imaginea de victimă a justiției, faptul s-a bătut până în ultimul moment cu statul paralel.

În acel dosar trimis în instanță, vinovații au recunoscut că, la propunerea lui Liviu Dragnea, au făcut niște angajări fictive. Punct.

Trebuie separate liniile, şi nu vreau ca cititorii să înțeleagă că eu confirm ipoteza lui Dragnea că există un stat paralel și că el se luptă într-adevăr cu el".

O mare parte a electoratului PSD rezonează însă la acest discurs al fricii, fiindcă a trăit pe propria piele experiența represiunii comuniste, crede Hrițuc.

El spune că votanţii PSD, majoritatea persoane mai în vârstă, au acceptat cu atâta seninătate teza statului paralel fiindcă nu le este străină psihoza fricii de Securitate.

"Acest dușman, statul paralel, care a fost creionat de mai demult, de pe vremea USL-ului, vine pe un fond în care, ani de zile, românii au fost speriați de Securitate, de ascultările telefoanelor, au știut ce-a însemnat represiunea pe vremea lui Ceauşescu.

Acum, lupta a ajuns aproape de final, fiindcă și lațul a ajuns de gâtul domnului Dragnea prin această decizie în dosarul lui.

Dar toți pașii pe care i-au făcut au fost bine gândiți din punctul de vedere al comunicării: s-a exploatat o frică a românului față de represiunea Securității.

Dacă veți investiga, veți vedea că sunt bugetari, oameni care nu fac afaceri, care n-au nicio treabă cu politica, dar care trăiesc cu sindromul că îi ascultă SRI-ul, că au probleme cu procurorii DNA, chiar dacă ei n-ar intra cu nimic sub incidența acestor organisme".

"Atunci când infractorul Dragnea îi numeşte pe protestatarii civici «şobolani», el face, conştient sau nu, proză totalitară (asemeni burghezului gentilom). Dragnea preia şi reia, explicit şi impenitent, otrăvitul lexic al dez-umanizării Celuilalt, al reducţiei zoomorfice la condiţia de animal pestilenţial care trebuie identificat, izolat, exclus din corpul politic drept parazitic şi patogen, eliminat şi, la limită, exterminat. (...) Aici găsim sâmburele stalinoido-fascistoid al unei cosmologii politice de tip apartheid, întemeiată pe ură, frustrare şi resentiment".

Vladimir Tismăneanu, într-o postare pe Facebook de luni, 11 iunie

Am mai cerut o opinie de specialitate cu privire la strategia de comunicare a lui Liviu Dragnea.

Profesorul universitar Dumitru Borțun, de la Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice a SNSPA, spune că discursul lui Dragnea poate fi catalogat drept hate speech (discurs al urii).

"Este un discurs care instigă la ură și la conflicte. Nu mai zic că discursul se naște într-un gen de egocentrism incapabil să se pună în locul altuia. Or, asta duce întotdeauna la nimicirea partenerului", consideră profesorul Borţun.

"Nu poți să ai interlocutori, îi anulezi din capul locului. Le distrugi identitatea, demnitatea și nu le menajezi imaginea.

De fapt, știți ce urăsc ei cu toată ființa lor? Statul de drept. Pentru că statul de drept este a doua mare componentă a unei democrații.

Prima este sufragiul universal. Și pe acesta îl tot agită ei, fiindcă au impresia că majoritatea le dă legitimitate, fără să înțeleagă că modul în care guvernezi îți dă legitimitate după ce ai fost ales.

Majoritatea îți dă legitimitate până ajungi la putere, pe urmă propriul comportament te legitimizează.

În al doilea rând, e grav că ei nu înțeleg că democrația înseamnă egalitatea tuturor cetățenilor în fața legii. Supremația legii, stat de drept. Înțelegeți unde e sofismul?

Tu îl redenumești, îi spui stat paralel și îl scoți din ecuația democrației. Ajungem la doctrina islamului, că Occidentul este satana? Ajungem la diabolizarea Occidentului ca la pravoslavnici? Ajungem la diabolizarea Occidentului ca la Erdogan?", a comentat profesorul Borţun pentru PressOne.

"Huligani − golani − şobolani. E o serie de dispreț care alimentează acest tabiet mental, acest stereotip specific românesc de a-l disprețui pe cel care nu este ca noi.

Noi suntem tot timpul în vârful piramidei, suntem grozavi. S-a întâmplat și între războaie, cu legionarii, pe urmă și cu comuniștii, cu tot ce a însemnat dictatura proletariatului, s-a întâmplat sub Ceaușescu și se întâmplă și acum.

Nu e o noutate în istoria politică a României faptul că suntem în stare să ne distrugem unii pe alții numai pentru că nu gândim la fel". (Dumitru Borțun, specialist în analiza discursului public)

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează