29/09/2015
Specia răşinoaselor e cea mai căutată pe piaţă. Foto: Vlad Stoicescu

Goana după rășinoase: cea mai mare creștere a masei exploatate din ultimii 5 ani

3838. Acesta este numărul operatorilor economici din domeniul exploatării lemnului care au completat, în ultimul an, chestionarele furnizate de Institutul Național de Statistică (INS). Pe baza acestor chestionare au fost cuantificate datele comunicate public în dimineața zilei de 28 septembrie 2015.

Deși provizorii, cifrele sunt grăitoare pentru condițiile comerciale, concurențiale și de mediu care definesc poate cea mai controversată activitate economică din România ultimilor 25 de ani.

Ce ne indică datele compilate de INS?

La o primă vedere, că a crescut cu 135.000 metri cubi cantitatea totală de buștean exploatat, cu mai bine de 1% în plus față de 2013.

Diavolul se ascunde însă în detalii, căci alta e diferența anuală importantă care trebuie evidențiată. Din totalul de masă lemnoasă exploatată de cei 3838 de operatori economici, segmentul rășinoaselor a reclamat mai bine de 40%.

Cifrele spun așa: în 2013, din pădurile României s-au tăiat 5,9 milioane metri cubi de rășinoase; în 2014, indicatorul a urcat la 6,54 milioane. Diferența în plus de peste 600.000 de metri cubi marchează cel mai mare ecart anual înregistrat în ultima jumătate de deceniu.

O comparație întinsă pe ultimii 10 ani ne arată ce s-a întâmplat cu pădurile de rășinoase, unde suprafețele parcurse cu tăieri s-au tot înmulțit, iar volumele valorificate de operatorii economici aproape s-au dublat. În 2006, această specie de lemn se situa la un volum de exploatare de 3,58 milioane metri cubi. În 2010 ajunsese la 5 milioane metri cubi și de atunci crește în fiecare an.

Drept urmare, suprafața forestieră compusă din rășinoase a tot scăzut, înregistrând în 2014 un minus de aproape 19.000 de hectare față de anul 2011. Asta în condițiile în care fondul forestier național (compus și din rășinoase, și din foioase) nu s-a diminuat, ba chiar a crescut ușor.

Datele publice pe care autoritățile competente le comunică anual arată că se investește serios în regenerarea pădurilor – se investește, însă, mai mult de ochii lumii, pentru că acțiunile de regenerare sunt mai debile exact acolo unde se operează cele mai multe tăieri de material lemnos.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României. Vrei să ne ajuți?

Susține PressOne

De ce s-a dublat, practic, exploatarea rășinoaselor în ultimul deceniu?

Pentru că această specie lemnoasă e cea mai căutată pe piață. Şi asta dintr-un motiv foarte simplu: cel mai mare actor din industria forestieră autohtonă, firma austriacă Schweighofer Holzindustrie, vinde numai și numai cherestea de rășinoase.

Practic, felul în care s-au structurat și așezat interesele comerciale a determinat și tipul, și volumul tăierilor operate în păduri. În 2002, când au intrat pe piața românească, austriecii de la Schweighofer au venit și cu propria filieră de export – Japonia – care nu existase până atunci pe lista importatorilor de cherestea românească.

Pentru piața japoneză însă, cei de la Schweighofer au avut mereu nevoie de rășinoase tinere, cu diametre cuprinse între 30 și 40 de centimetri, altfel nu reușeau să livreze la calitatea solicitată. Şi le-au obținut an de an, pentru că mai toate firmele implicate în exploatări forestiere (activitate pentru care e nevoie de licențiere) au știut că pe bușteanul acela vor obține cei mai mulți bani.

Bușteanul cumpărat ieftin de la Romsilva și de la alți operatori privați cu licențe de exploatare e procesat în cherestea și vândut în Japonia la prețuri cuprinse între 350 și 400 de dolari per metru cub. 2006 este ultimul an în care piața japoneză a plătit mai puțin de 300 de dolari pe cheresteaua românească. În aceeași perioadă, 2007-2014, valoare medie la export a întregii cantități de material lemnos semiprocesat în Romania a fost de maxim 260 de dolari pe metru cub.

E cea mai simplă explicație pe seama căreia poate fi pusă creșterea continuă a volumului de rășinoase recoltat din păduri.

Cum s-a ajuns aici?

Cu largul concurs al Regiei Naționale a Pădurilor Romsilva, care, deși e instituție de stat însărcinată să asigure exploatarea durabilă, funcționează în primul rând ca actor economic. Urmărește, cu alte cuvinte, să facă profit.

În 2014, cifra de afaceri a companiei a fost de aproape 1,5 miliarde de lei, de aproape 5 ori mai mare decât cea înregistrată în 2008. Mare parte din activitățile Romsilva gravitează în jurul exploatării pădurilor.

Ba chiar în actele oficiale, în bilanțurile contabile ale regiei, întreaga fundamentare a acțiunilor companiei se face plecând de la o productivitate a muncii calculată ca metri cubi de masă lemnoasă per angajat. În 2014, productivitatea Romsilva a fost de 537 metri cubi per salariat. În 2015, e prognozată să scadă ușor, la 529 metri cubi pentru fiecare angajat.

Filosofia rămâne: e de dorit (și e evidentă în statistici) o pondere tot mai mare a tăierilor de rășinoase, pentru că de acolo vin banii pentru toată lumea – și pentru Romsilva, și pentru operatorii economici implicați în activitățile de tăiere, și pentru marile companii precum Schweighofer.

Micile tale donații ne ajută să existăm. Dacă cititorii PressOne ar dona doar 5€ pe an, noi am putea aduce în fața ta de cinci ori mai multe soluții la problemele României.
Vrei să ne ajuți?
Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
5€
10€
25€
50€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

2% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 2% să meargă către articolele noastre și newsletterul Revista Pressei, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Depune-l la ANAF până pe 15 martie sau trimite-l până pe 1 martie la adresa: Bld. Eroilor, nr.1, ap.11, Cluj-Napoca, jud. Cluj. Și îl depunem noi.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...