Fresca veche de șase secole de la Mălâncrav

Lucian Muntean

Redactor

Bunica mă ținea în brațe și priveam împreună de-a lungul străzii principale din Laslea, județul Sibiu, în așteptarea autobuzului cu care trebuia să sosească părinții de la Sighișoara. La un moment dat, gâștele care traversau drumul se agitau și, fâlfâind aripile, făceau loc autobuzului, sărind peste șanț. Bunica îmi șoptea: „Asta e cursa de Mălâncrav; acum trebuie să ajungă…”

Astfel, în 1977, am auzit eu pentru prima oară de acel sat, aflat la capăt de linie, între dealurile împădurite, la limita dintre județele Sibiu și Mureș.

Ulterior a mai venit vorba de acel loc doar prin anii ’80, când mai plecau familii de sași care își părăseau locul natal și emigrau în Germania, în încercarea disperată de a scăpa din comunism.

Au trecut aproape 40 de ani până când am ajuns să vizitez și eu acel sat, Mălâncrav. Auzisem de biserica evanghelică de acolo, ba chiar am fost invitat să o văd de niște prieteni polonezi, care fuseseră recent.

Biserica evanghelică fortificată din Mălâncrav. Foto: Lucian Muntean

Biserica evanghelică veghează deasupra satului Mălâncrav de secole, cu turnul clopotniței rectangular și cu zidul din piatră ca un brâu. Văzută de afară, nu se evidențiază cu ceva deosebit față de suratele ei de pe cuprinsul Transilvaniei. Are aceeași înfățișare sobră, parcă încremenită în timp.

Abia când ai pășit înăuntru descoperi adevărata comoară: o frescă unicat ce a dăinuit peste veacuri.

Pictura murală de aici, realizată în a doua jumătate a secolului al XIV-lea, este cel mai bine păstrat ansamblu de pictură linear-narativă gotică din România, fiind un exemplu al stilului care a pornit inițial din Italia și Franța, iar apoi s-a răspândit prin Boemia și Slovacia, până în Transilvania.

Pe partea nordică a navei centrale se regăsesc cele mai multe dintre frescele realizate în jurul anului 1350.

Iconografia frescelor o glorifică pe Fecioara Maria, căreia îi este dedicată biserica, și prezintă principalele scene din viața lui Iisus.

O galerie foto cu fresca din interiorul bisericii:

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Atmosfera interioară te invită, parcă, într-o călătorie în timp. Tavanul boltit, împărțit geometric de arhitectura gotică, are pictate în partea superioară reprezentări din Vechiul Testament. Urmează apoi scene din viața lui Iisus Hristos, flancate de sfinți martiri, și imagini din Adormirea Maicii Domnului.

Cercetătorul Victor Roth (pastor luteran și istoric sas transilvănean, membru de onoare al Academiei Române din 1926) a făcut o descoperire pe peretele estic al corului, un graffiti din anul 1405, astfel se poate data termenul anterior de realizare al picturii.

O galerie foto cu detalii din frescă:

Istoria Mălâncravului precum și a bisericii este strâns legată de numele Apafi, o familie de vază a nobilimii latifundiare din Transilvania.

Biserica structurată din trei nave și o clopotniță a fost construită la începutul secolului al XIV-lea de către Gregor Apafi, fiul lui Nikolaus Apafi. Forma actuală a lăcașului de cult este rezultatul unor lucrări ample de renovare și restaurare, care a avut loc la începutul secolului XX.

În secolul al XIX-lea, frescele din nava centrală au fost acoperite prin zugrăvire. Au fost scoase la lumină abia în 1914, fiind însă afectate de lucrările anterioare.

O galerie foto cu biserica fortificată din Mălâncrav:

În vecinătatea bisericii se află Conacul Apafi, care inițial a fost construit ca reședință a familiei principelui Mihaly Apafi (1632-1690), guvernator al Transilvaniei. În secolul al XVIII-lea, a trecut în proprietatea familiei nobiliare Bethlen. Conacul a fost vândut în 1920 bisericii și comunității luterane din sat.

Din anul 1947, proprietatea a fost confiscată de comuniști și a fost transformată în cămin cultural.

Din 2000, conacul este revendicat și preluat de Fundația Mihai Eminescu, care l-a și restaurat în forma actuală.

Conacul Apafi din Mălâncrav.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€