O hartă cu multe semne de întrebare. Foto: Lucian Muntean.

Ficțiunile Gabrielei Firea: “noul pol turistic” al Capitalei (I)

„Cel mai important proiect de agrement din Capitală” a fost inaugurat, a anunțat Gabriela Firea, pe 17 mai, într-o postare pe Facebook. PressOne a verificat pe teren potențialul a ceea ce primarul general numește „noul pol turistic al Capitalei”, menit – conform proiectului – să devină magnet pentru un middle-class european în căutare de city-break-uri.

În teorie, singurul lucru pe care îl aveți de făcut pentru a parcurge circuitul nautic Floreasca-Tei – două dintre lacurile din salba nordică a Capitalei – e să achitați costul biletului.

În practică e ceva mai complicat.

***

Pentru o bună bucată de vreme, problemele de sănătate au ținut-o pe Gabriela Firea departe de public și de presă. Când a revenit, Firea a început să-și bifeze, după trei ani de mandat, realizările. Printre ele, deja legendarul proiect Floreasca-Tei, despre care primarul general a spus presei și, implicit, publiculuică e „unul din marile proiecte de investiții pe care le-am găsit complet blocate și pe care le-am finalizat”.

„Acum, acest obiectiv este funcțional, a fost recepționat la începutul acestui an, constructorul a predat lucrarea catre ALPAB [Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București – n.r.], iar traseul turistic al lacurilor Floreasca-Tei poate fi parcurs cu bicicleta, pietonal și nautic”, a afirmat Firea.

Reiese chiar, din postarea pe care a publicat-o pe Facebook – alături de fotografii doveditoare – că a verificat personal cât de funcțional e „noul pol turistic”; și că proiectul a trecut cu bine inspecția celui mai înalt demnitar municipal.

Postarea Gabrielei Firea din data de 17 mai 2019.
Una dintre cele 33 de fotografii de promovare a circuitului turistic postate, odată cu anunțul, pe pagina de Facebook a Gabrielei Firea.

Circuitul turistic Floreasca-Tei e, într-adevăr, o poveste veche: se scrie despre el din 2013, de când a fost demarat de fostul primar general Sorin Oprescu – după ce ideea fusese incubată vreo doi ani. Estimarea inițială era că proiectul – în valoare de circa 20 mil. euro – trebuia să fie complet funcțional în doi ani și opt luni – și ar fi trebuit să devină, conform clipurilor video de prezentare, un centru de agrement complex, cu circuit nautic, ciclist și pietonal între parcurile Floreasca și Tei.

Știrile începutului de proiect a fost urmate de știrile despre întârzierile din proiect: presa a descris, regulat, piedicile întâmpinate; a notat noile promisiuni ale autorităților; și, în plus, noile termene de finalizare. Ultimul ultimatum auto-impus l-am auzit cu toții de la primarul Gabriela Firea, care și-a fixat ca termen limită pentru inaugurarea proiectului data de  31 decembrie 2018.

Ce presupunea însă acesta? Elementul cheie – cel mai complex și mai costisitor – ținea în principal de două lacuri; dar și de „agrementul” gândit să se întâmple pe malurile lor. Concret: proiectul promitea că, la momentul inaugurării, turiștii vor putea trece cu vaporașe și bărcuțe din lacul Floreasca în lacul Tei printr-o ecluză special construită; că vor putea face windsurf și kitesurf; că vor putea închiria – din cele cinci debarcadere pentru pasageri – canoe și hidrobiciclete.

Ecluza prevăzută în proiectul inițial nu a mai fost însă construită, lucru anunțat de municipalitate încă din 2017 – al doilea an de mandat al actualului primar general. S-a găsit, în schimb, o modalitate ceva mai puțin nautică de trecere – transbordarea. Mai exact, pasagerii ar fi urmat să coboare din barcă de pe unul dintre lacurile Floreasca/Tei, ar fi traversat un trotuar pietonal și ar fi urcat, de pe ponton, într-o altă barcă care se presupunea că-i așteaptă pe celălalt lac (se presupunea – în sensul că lacurile urmau să fie, amândouă, navigabile).

Neplăcerea transbordării putea fi compensată, totuși, prin activitățile complementare care, conform proiectului inițial, ar fi trebuit să transforme nu doar zona Floreasca-Tei, ci și întreaga regiune București-Ilfov, într-o atracție turistică pentru vacanțe de tip city-break, în care vizitatorii să se bucure, între cele două parcuri/lacuri, de “multiple experiențe artistice și culturale”. Cel puțin asta promitea planul care a câștigat finanțări în valoare de peste 20 mil. euro: “investiția din cadrul acestui proiect permite constituirea unui adevărat pol turistic în zonă”, stă scris în documentul cu care municipalitatea a câștigat finanțarea – și care vorbește, convingător, despre faptul că regiunea va putea să își „îmbunătățească avantajele competitive, atât pe piețe tradiționale cât și pe piețe noi (prin turism tip city-break și cultural)”.

Lista infrastructurii promise – și inaugurate oficial de Gabriela Firea luna trecută –  conține doar opt puncte; trei dintre ele sunt cu probleme:

La câteva zile după girul public dat de Gabriela Firea circuitului Floreasca-Tei, PressOne a făcut prima vizită în noul centru de agrement al Capitalei.

Surpriză: pe debarcaderele și pontoanele unde ar fi trebuit să fie trase ambarcațiunile nu erau, însă, decât câțiva pescari și câțiva paznici, angajați ai Companiei Municipale pentru Pază și Protecție. Nicio barcă legată la mal, nicio activitate culturală sau artistică în desfășurare. Centrul de închiriere biciclete era închis – și fără biciclete – iar lacul Tei era la mal plin de gunoaie și la mijloc plin de vegetație; pentru un ochi de novice, părea imposibil de navigat.

Încotro?

Spre lacul Floreasca, deci. Dar, de vreme ce navigația nu părea să fie o opțiune, rămânea varianta unei legături pietonale – sau a unei alei pentru bicicliști – între cele două lacuri; până la urmă, și versiunea „pe uscat” a circuitului fusese inaugurată oficial, conform anunțului din 17 mai.

Niciun trecător nu părea să știe însă că între Floreasca și Tei exista – pe hârtie, cel puțin – scurtătura promisă. Spre Floreasca? „Dacă vreți să ajungeți în Floreasca ieșiți și luați 282”, ne-a îndemnat un vechi locuitor al cartierului ieșit la plimbare, cu soția, în parcul Tei. Dar inaugurarea? „Dacă s-a făcut inaugurarea, trebuia și vaporașul – că, altfel, cu ce mă plimb? Dar, na, dacă nu e curățat lacul…”.

Lacul nu fusese, într-adevăr, curățat.  

***

„Pe aici nu se trece”

Direct n-ai cum să ajungi, practic, din parcul Tei în parcul Floreasca – adică pe circuitul promis și inaugurat oficial pe Facebook. O poți face doar ca înainte de „inaugurare”: fie luând-o la picior prin cartierele bucureștene, fie cu mijloacele de transport în comun, fie suindu-te la volan. Ecluza care trebuia construită pentru a face trecerea dintre cele două lacuri a fost scoasă din proiect din cauza unor țevi RADET descoperite abia după începerea lucrărilor.

Până să fie găsită o soluție pentru implementarea unui proiect care n-a știut – sau n-a ținut seama – de țevile RADET, turiștii vor putea auzi, de la angajatul Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB) însărcinat cu supravegherea locului de trecere, doar istoricul „pe aici nu se trece”.

În rest, la câteva zile după anunțul inaugurării circuitului nautic, luciul celor două lacuri – Floreasca și Tei – nu era tulburat de nicio barcă turistică. Și totuși, o barcă se vedea în depărtare; una cu trei pasageri:

– Se plimbă turiștii cu această barcă?

– Ei, se plimbă turiștii… Nu, domnișoară, răspunde unul dintre paznicii Companiei Municipale pentru Pază și Protecție.

– Dar cine e acum în barcă? Că văd că sunt, totuși, niște oameni.

– Directorașii ăștia, cine?

După cum avea să se dovedească, barca – și pasagerii ei – reprezentau Administrația Lacuri Parcuri și Agrement București (ALPAB).

Amenajările din parcurile Tei și Floreasca sunt păzite de angajați ai Companiei Municipale pentru Pază și Securitate București. Foto: Ioana Epure.
Pe lacul Floreasca era prezentă o singură barcă, proprietatea ALPAB, în care se plimba directorul instituției, Marius Albișor. Foto: Ioana Epure.

În singura ambarcațiune de pe lacul Floreasca era, într-adevăr, directorul ALPAB, Marius Albișor. Surprins de PressOne, Albișor a explicat că proiectul de agrement este finalizat. Și unde erau, totuși, bărcuțele și hidrobicicletele? Șeful ALPAB a admis, pe picior de fugă, că lipsesc încă ambarcațiunile – frumos animate video în proiectul inițial; și că speră ca activitatea să înceapă „de weekend-ul acesta”.

Tehnic, pentru cel mai mare proiect de agrement din București, situația la fața locului era în mai 2019 exact ca în august 2018. Un scurt inventar arăta că pe lista de realizări intrau doar debarcaderele; două amfiteatre (unul pe Tei și unul pe Floreasca); o sală poli-funcțională (pe Floreasca) – „în care, printre altele, se vor putea da examenele pentru a obține atestat de condus barcă, ca să nu mai fie nevoiți bucureștenii să meargă până la Giurgiu, ca acum”, potrivit directorului ALPAB; un loc de joacă pentru copii; câteva „cabane” pentru închiriat biciclete (fără biciclete, pentru că acestea „nu au fost aduse încă și nici nu se știe când se va întâmpla, că de la a zice până la a face mai e ceva cale”, după cum a explicat chiar unul dintre paznici);  și un trotuar îngust, nemarcat în vreun fel – adică destinat atât pietonilor, cât și bicicliștiștilor – care se presupune că ar urma să îndeplinească rolul pistei de biciclete din cadrul „circuitului ciclist”.

Trebuia să facă altele? E o mare greșeală să marchezi pista de biciclete, pe aia o marchezi ca să te separi de automobile. În ce parcuri în afară de Herăstrău ați mai văzut piste marcate?”, întreabă Marius Albișor.

Și cu asta, explorarea „noului pol turistic al Bucureștiului” ia sfârșit. O zi mai târziu, surpriză: Marius Albișor sună la PressOne cu o invitație: un tur nautic de test, în exclusivitate, așa cum îl vor vedea – cândva – și turiștii veniți în city-break-uri.

***

„Ei… circuitul Floreasca-Tei va fi, de fapt, Herăstrău-Floreasca”

Plimbarea-test pe proaspăt-inauguratul circuit turistic e programată pentru 24 mai, la ora 18:00. Vasul Aurora era gata de plecare, în ciuda ploii torențiale care începuse de mai bine de două ore. „Nu vă faceți probleme, nu contramandăm, că barca e acoperită, nu ne plouă”, a promis Marius Albișor.  

Deși proiectul de agrement poartă numele Floreasca-Tei, plecarea cu barca se face din lacul Herăstrău, mai exact din dreptul Pavilionului H (vezi hartă). „Bine ați venit, haideți, urcați, astăzi nu tăiem bilete”, glumește directorul ALPAB, în jurul căruia se învârt patru bărbați (sau cinci, dacă îl socotim și pe căpitanul vasului, deja instalat în cabină).

„Nu am mai fost în ecluză cu o navă atât de mare de mulți ani, de-asta facem acest test, să probăm, să vedem ce probleme pot să apară. Avem cu noi și inginer naval aici, suntem pregătiți de orice”, explică Albișor de îndată ce îmbarcarea e gata. Ploaia care nu mai contenește? „E bună, de fapt”, spune el, „pentru că testul trebuie făcut pe cele mai proaste condiții, pentru a fi siguri că nu are ce să se întâmple mai rău”.

E vorba, bineînțeles, de ecluza veche, cea dintre Herăstrău și Floreasca – nu de cea nouă, care nici măcar nu există.

Începem „testul”.

„Împinge, împinge, ușor, ușor, hai! Hai, acum, sari!”, se ghidează unii pe alții cei din echipaj, încercând să împingă barca în larg.

„Ai notat? La cât am plecat?”, îl întreabă Albișor pe Gabi, unul dintre colegii săi de la ALPAB, care primește sarcina de a măsura timpul total – cu tot cu opriri – necesar pentru traseul Herăstrău-Floreasca-Herăstrău. Sigur, circuitul nautic care merita un astfel de test era altul – Floreasca-Tei-Floreasca, cel inaugurat cu câteva zile în urmă – dar asta nu pare să aibă vreo importanță.

Proiectul a fost comandat de ALPAB”, încearcă Albișor o explicație. „Dar nu ALPAB e de vină că nu e gata cum trebuie, ci proiectarea a fost proastă. Ca să fie funcțional eu nu-l văd, în acest moment, decât așa: din Herăstrău spre Floreasca. Și la Floreasca, plecarea de-acolo, de la Diesel (hotel Diesel – n.r.) spre [lacul] Tei. Acolo, la podul Floreasca, facem transfer pe jos până la o barcă de pe Tei”.

Studiază harta proiectului „pe hârtie” – pe care tocmai l-a adaptat, din câteva fraze, la realitatea de pe teren: n-are o altă variantă plauzibilă; iar versiunea nouă e, practic, un alt proiect decât cel pe care-l ține în mâini. Spune, totuși, că singura diferență dintre proiectul inițial – cel care avea proiectată o ecluză pentru trecerea între lacurile Floreasca și Tei – și stadiul actual constă în diferențele de dimensiune ale viitoarelor bărci.

„Pe Tei, teoretic, putem merge și acum, însă trebuie o barcă mai mică”, spune. „Dar se poate: chiar dacă a crescut o mică pădure acolo, șenalul e liber. Trebuie doar să ne aștepte o altă barcă pe Tei – ăsta e singurul impediment față de proiectul inițial”.

“Puteam să scăpăm de copăceii de pe Tei, dar n-a ținut vremea cu noi”

Drumul de la Pavilionul H, punctul de start, până în ecluza din Herăstrău durează 15-20 de minute; din traseu, cea mai mare parte din timp e absorbită de opririle la pontoane pentru îmbarcarea și debarcarea viitorilor turiști. Sunt doar 1,6 km – dar malurile sunt prevăzute, la fiecare ponton, cu câte o gheretă cu case de bilete. Nu funcționează încă – și „ar trebui schimbați și turnicheții”, care, deși sunt noi, „nu mai sunt în uz pentru că mentenanța e prea costisitoare”. Chiar și așa, un lucru e sigur: prețul unei curse va fi de 30 de lei.

Odată ajuns în ecluză, turistul poate aștepta în barcă și jumătate de oră, procesul de golire și de umplere a sasului până la nivelul de apă dorit fiind lent. Nici Primăria, nici ALPAB-ul nu au gândit însă vreo activitate pentru animarea atmosferei, așa cum se obișnuiește pe traseele turistice nautice organizate: vaporașele nu dispun de ghid – nici fizic, nici audio. Practic, până când nivelul apei se reglează, turiștii nu au decât să își găsească singuri o ocupație – sau să se uite, pur și simplu, la pereții de ciment ai ecluzei.

„Ia, cum e? Ai grijă la marginea, aia că aici e frecarea mare. Eu am trecut Panamaua de vreo 20 de ori și la nave de sute de tone. Așa, așa, gata!”, îi atenționează pe băieții care ghidează cu grijă barca pe lângă pereți inginerul naval – care a refuzat să își spună numele, pe motiv că nu ocupă o funcție publică și că nu își dorește să se știe nimic despre el, fiind pe barcă doar „de împrumut”.

Porțile ecluzei din lacul Herăstrău care fac legătura cu Parcul Bordei. Foto: Lucian Muntean.
Vasul Aurora, proprietate a Administrației Lacuri Parcuri și Agrement București, în ecluza care face trecerea dintre Lacul Herăstrău și Lacul Bordei. Foto: Lucian Muntean.

Aici să faceți poze, că e spectaculos, ia uitați cum se închid și se deschid porțile„ ecluzei, îndeamnă cu încântare Marius Albișor. „E copie după ecluza Porțile de Fier I, e în miniatură, deci s-a construit imediat după„, completează acesta, îngrijorat în continuare de trecerea pe sub noua pasarelă construită între Parcul Bordei și parcul Floreasca, pasarelă pe sub care nu mai trecuse cu nicio barcă atât de mare, în special la un nivel crescut de apă ca cel de după atâtea ploi.  „Aici mi-e frică la pasarela nouă, să îi vedem pe domnii ingineri acum, dacă trecem bine pe sub”.

Pasarela nou construită între parcurile Bordei și Floreasca. Foto: Lucian Muntean.
Marius Albișor, directorul ALPAB, alături de unul dintre membrii echipajului răsuflând ușurați la trecerea pe sub noua pasarelă. Foto: Lucian Muntean.

„Pe ce direcție o ținem? Pe asta drept aici? El a zis să trecem pe aia din mijloc. Vezi să nu te lovești la cap”, îi coordonează și inginerul pe cei din echipaj. Tot din cauza pasarelei, inginerul naval a și desfăcut, în timpul cursei, o bucată mai înaltă de deasupra bărcii, fixată pe cabina căpitanului, bucată care ar fi incomodat, spune el, trecerea pe sub pod. „E bine că am dat aia jos, nu? Păi n-avea loc, ia uite„, completează acesta ușurat.

Traseul continuă, deci, din Herăstrău în micul lac din parcul Bordei, iar mai apoi în lacul Floreasca. Pentru că cele două sunt lipite și ușor de confundat de un turist fără hartă, trecerea în lacul Floreasca o poți identifica abia când încep amenajările malurilor din parc, adică undeva în dreptul vilelor de protocol ale președintelui și ale altor demnitari. Totul arată identic ca în Tei: trotuare comune pentru pietoni și biciclete care nu leagă nimic de nimic, cabane momentan goale pentru închiriat viitoarele biciclete și câteva pontoane – însă nici alea toate pentru andocare, deci „imposibil de tras barca lângă ele” – după cum informează chiar directorul ALPAB.

Foarte curând, plimbarea pe lacul Floreasca începe să semene cu una prin deltă, o porțiune mare din suprafața luciului de apă fiind și aici necurățată. „Există o metodă naturală de a scăpa de copăceii de pe Tei – și de cei de aici – dar n-a venit înghețul: lăsăm un strat de gheață de 20 cm și în momentul ăla începem să ridicăm apa. Ridicăm nivelul și îi smulge cu totul. Dar n-a ținut vremea cu noi”, explică, râzând, directorul ALPAB.  

Porțiune necurățată a lacului Floreasca. Foto: Lucian Muntean.

Până la îngheț, însă, curățarea va trebui să se facă ca până acum – contractând o firmă specializată pentru această operațiune, firmă ce va trebui plătită, de data asta, din alți bani decât cei prevăzuți deja în proiectul inițial. Iar „destufizarea”, așa cum o numește Marius Albișor, este esențială. „Eu asta aș vrea să se știe, că această zonă și cea de pe Tei trebuie destufizate, altfel va ajunge și aici Delta Văcărești” – adică un parc natural, plin de vegetație, care e incompatibil, practic, cu ideea de circuit nautic.

Tot la capitolul nerealizări se încadrează și cele trei piscinedouă pe Floreasca și una pe Tei – „destinate agrementului”, așa cum au fost ele trecute în proiectul inițial. „Le-au scos, le-au scos. Păi și-au dat seama că nu au cum. Despre ce era vorba? Lacul ăsta, pe vremea lui Ceaușescu, puteai să faci baie în el – dar norma de sănătate publică nu îți mai permite acum, trebuie să asiguri niște condiții, nu poți așa„, precizează Albișor.

După încă cinci minute de navigat, Aurora este docată la granița dintre Floreasca și Tei, acolo unde ar fi trebuit să existe ecluza care să facă trecerea proiectată în circuitul turistic nautic. Dar ecluza nu există. Avem în schimb, o trecere pietonală – adică un trotuar – pe sub podul Floreasca; care va rămâne și ea închisă turiștilor pe o perioadă nedeterminată de timp.

La baza podului locuiește, într-o baracă aflată în proprietatea ALPAB, un angajat care are ca sarcină paza zonei și a țevilor RADET – cele din cauza cărora proiectul inițial nu a putut fi realizat, dar și din cauza cărora lucrările au fost sistate vreme de trei ani, din 2014 până în 2017, explică Albișor. O pasarelă de fier asigură traversarea de pe un mal pe altul, însă doar pentru personal autorizat – iar un afiș pe care scrie cu roșu „intrarea interzisă”, montat chiar sub o antena TV, și cei trei dulăi lăsați liberi să apere locul sunt semnale suficiente că, momentan, circuitul turistic nu mai continuă spre Tei. Se încheie pe lacul Floreasca, acolo unde se presupunea că abia începe.      

Trecerea pietonală neamenajată dintre lacurile Floreasca și Tei, teritoriu aflat acum în proprietatea ALPAB. Foto: Lucian Muntean.
Locul în care trebui să se realizeze “transbordarea”: pasarela de fier construită lângă țevile RADET, care leagă acum malurile dintre parcurile Floreasca și Tei. Foto: Lucian Muntean.
Zona de transbordare. Foto: Lucian Muntean.

Și, totuși, Marius Albișor insistă că, „odată aduse niște bărcuțe mai mici pentru Tei”, proiectul unui circuit turistic rămâne în picioare. Numai că ambarcațiunile nu au fost achiziționate nici până acum, deși termenul limită din ultimul act adițional de finanțare din bani publici este 31.12.2018.

Și nici nu e foarte clar cum va decurge această operațiune în continuare, declarațiile directorului ALPAB fiind adesea contradictorii: „Sperăm să le avem până la sfârșitul anului, dar am avut o licitație și nu s-a prezentat nimeni anul acesta„, explică el. „Cel mai probabil, vom avea, însă, operatori privați. Adică niște oameni vor veni cu hidrobicicletele lor, cu dotările lor și vor plăti o taxă pentru a opera acolo, așa e cel mai profitabil pentru municipalitate”.

Cursa nautică cu vasul Aurora se încheie după două ore, timp în care ploaia nu s-a oprit deloc. Nava își reia locul în fața Pavilionului H din Herăstrău, urmând ca a doua zi să fie gata de o cursă pentru public. Turiștii se vor putea plimba, practic, pe circuitul nautic Herăstrău- Floreasca – și nu Floreasca-Tei, așa cum era prevăzut în proiectul de 20 mil.  euro, iar asta deși pe lacul Herăstrău nu s-a făcut nicio investiție recentă.

Chiar și așa, directorul ALPAB nu consideră proiectul un eșec. „Ei, o să se cheme circuitul Herăsătrău-Floreasca, nu Floreasca-Tei”, spune el râzând: „Intenția a fost bună, dar dacă era ecluză acolo la lacul Tei și încă una pe Plumbuita, era un business și mai bun. Dezvoltarea lacului Tei poate oricând să intre pe un alt proiect, ar fi chiar de dorit”.

Proiectul ridică însă multe semne de întrebare, cel mai mare dintre ele fiind totuși de ce a anunțat primarul Capitalei, Gabriela Firea, inaugurarea unui circuit turistic care, de fapt, nu există.

***

Despre “bucătăria internă” a acestui proiect și neregulile succesive care au dus la inaugurarea virtuală a unui circuit funcțional doar pe hârtie, citiți mâine, în episodul II din “Ficțiunile Gabrielei Firea: “noul pol turistic al Bucureștiului”.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Ți-a plăcut articolul nostru?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim!

Donează