Fermele de blană dispar din Europa. Pe viitor ar putea fi interzise complet 

Redacția

Autor: Julie Šafová

Tot mai multe țări adoptă reglementări mai stricte pentru acest sector criticat. Un rol important îl joacă și activiștii pentru drepturile animalelor, care documentează condițiile din ferme și atrag atenția asupra altor consecințe – cum ar fi perturbarea biodiversității de către animalele evadate.

Fermele cu animale pentru blană dispar treptat din aproape toate țările europene. Acest lucru reiese din statisticile pe termen lung - în timp ce în 2018 existau 4350 de astfel de ferme în țările Uniunii Europene, în 2023 au rămas doar 1088. Principalele motive sunt lovitura puternică suferită de industrie în timpul pandemiei de COVID-19, disponibilitatea mai mare a alternativelor de calitate la blănurile naturale, dar și creșterea sensibilității unei părți tot mai mari a societății față de drepturile animalelor. Această sensibilitate motivează numeroase grupuri ecologice din întreaga Europă, care luptă activ pentru desființarea acestui sector. 

„Am reușit să închidem toate fermele de blană din Bulgaria. Ultima dintre ele, unde mureau peste o sută de mii de animale în fiecare an, se închide chiar acum”, a informat în luna mai, pe contul său de Instagram, una dintre organizațiile de protecție a animalelor din Bulgaria CAAI.

Printre primele state europene care au interzis complet creșterea animalelor pentru blană au fost Marea Britanie în 2003 și Austria în 2005. În următorii cincisprezece ani s-au alăturat, de exemplu, Slovenia, Croația, Țările de Jos și Irlanda. În Cehia, ultimele ferme de blană au fost închise în 2019.

Fermele de animale pentru blană au fost un subiect major în Danemarca, în timpul pandemiei de COVID-19. În această țară, care era unul dintre cei mai mari producători mondiali de blănuri de nurcă, infecția a fost detectată și la aceste animale. De teamă că o variantă mutată, mai rezistentă la vaccin, s-ar putea transmite la oameni, autoritățile daneze au decis sacrificarea întregii populații de nurci din țară. Astfel, au fost ucise aproximativ 15 milioane de animale și închise peste o mie de ferme. Ulterior, s-a dovedit că decizia de a sacrifica animalele nu avea temei legal, iar ministrul agriculturii și-a pierdut funcția.

Nurci în cușcă, crescute pentru blană. Foto: ID 80019700 © Michael Meijer | Dreamstime.com

Potrivit colegilor danezi, fermele se redeschid treptat după expirarea interdicției, dar sunt semnificativ mai puține.

În cazul Bulgariei, un rol important l-au avut evadările animalelor de la ferme în natură, unde s-au comportat ca o specie invazivă și agresivă. Peste o sută de animale au fugit de la ultima fermă de acest tip. 

Activiștii bulgari au adus, de asemenea, dovezi convingătoare despre condițiile crude în care supraviețuiau animalele crescute – cuști mici din sârmă și, în special, camere de gazare, unde erau ucise pentru a li se păstra blana intactă. 

Interdicții și restricționări 

Lituania a decis să interzică deținerea, creșterea și vânzarea animalelor pentru blana lor începând cu 2027. Potrivit site-ului Delfi, în țară funcționează un sistem de compensare pe mai multe niveluri — cu cât fermele rămase își încetează activitatea mai devreme, cu atât vor primi o compensație mai mare. Închiderea completă a fermelor este așteptată în următorii ani și în Letonia și România.

Alte state aleg în locul interdicțiilor o strategie de restrângere treptată. De exemplu, Germania nu a interzis explicit fermele de blănuri, dar printr-o serie de reglementări a făcut creșterea animalelor pentru blană atât de dificilă, încât toate fermele au ajuns treptat să-și înceteze activitatea. Ultima dintre ele și-a încetat activitatea în 2018.

În mod similar, și Elveția a renunțat treptat la producția de blănuri, însă se confruntă și în prezent cu consecințele acestei decizii. Ratonii, specie neautohtonă evadată din ferme în secolul XX, s-au adaptat cu succes în mediul natural și au început să alunge speciile locale.

Foto: ID 32735521 © Mikelane45 | Dreamstime.com

Fața nevăzută a Lunei. Primul centru de date Quantum AI anunțat în România va fi construit pe un teren aflat în litigiu

Investiție de 1 miliard de dolari pentru primul centru de date cu inteligență artificială cuantică din România, într-o comună din Cluj. Terenul — concesionat în condiții contestate în instanță.

Sub Pământ SRL: Centrul de Date Quantum AI de la Luna va fi construit în subteran pe malul Arieșului

Investiția de un miliard de dolari a companiei americane DriverAI într-un centru de date Quantum AI subteran în comuna Luna (Cluj), lângă o bază NATO și râul Arieș, ridică semne de întrebare privind finanțarea, terenul aflat în litigiu și impactul de mediu, în special consumul de apă pentru răcire.

O politică la nivelul întregii Uniuni?

Printre cei mai mari producători europeni de blănuri se numără astăzi Polonia, Finlanda și Grecia. În nordul Europei, discuțiile privind înăsprirea condițiilor pentru fermele de blănuri s-au intensificat după ce activiști polonezi și finlandezi au publicat  videoclipuri din ferme cu vulpi și nurci . Cu ajutorul imaginilor filmate cu camere ascunse, aceștia au atras atenția nu doari asupra condițiilor deplorabile în care trăiesc animalele, ci și asupra instruirii precare a angajaților. Ca urmare, în Seimul polonez se află în prezent un proiect de lege care prevede interzicerea fermelor de blănuri începând cu anul 2029.

Posibilitatea unei interdicții la nivelul întregii Uniuni Europene este luată în calcul și de Comisia Europeană. În 2023, Inițiativa cetățenească europeană a înaintat Comisiei Europene o propunere susținută de peste un milion și jumătate de semnături. Comisia a solicitat ulterior un aviz științific pe această temă, a propus măsuri preventive, iar auditorii săi au vizitat ferme selectate din Europa. Decizia finală privind o eventuală interdicție completă urmează să fie anunțată în martie anul viitor.

În afara Europei, cei mai mari producători de blană sunt China, Rusia, Statele Unite și Canada.  Și în aceste țări însă, producția de blănuri este, în cel mai bun caz,  în stagnare — potrivit activiștilor, aceasta de datorează conștientizării condițiilor de viață ale animalelor și a accesului mai ușor la materiale alternative.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de promovare a cooperării transfrontaliere în domeniul jurnalismului. În text au fost utilizate materiale din publicația lituaniană Delfi și din Gazeta Wyborcza din Polonia.

Traducere: Tatiana Dumbrava

Textul original aici