Familia și cunoștințele unuia dintre cei mai bogați parlamentari români vor împăduri, pe bani europeni, în județul Brăila. Deputat PNL: „Soția a accesat acum câteva luni, cred”

Răzvan Filip

Reporter

Bani din PNRR către beneficiari care nu și-au plătit nici măcar amenzile de circulație

În martie 2025, în comuna Ulmu din județul Brăila apare o firmă intitulată Bulgaru Împăduriri SRL. Obiect principal de activitate: „silvicultura și alte activități forestiere”. Fondator este un anume Aurelian Mardale, locuitor al aceleiași comune aflate sub patronaj liberal.  

La aproape 8 luni de la înființare, deci în noiembrie 2025, numele firmei apare pe site-ul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor (MMAP), pe lista intermediară de proiecte selectate în cadrul programului PNRR „Sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri”. 

Captură foto din memoriul de prezentare. Sursă: Ministerul Mediului

Conform documentului, Bulgaru Împăduriri va împăduri un teren agricol (de 100 de hectare, se arată într-un anunț public din mai 2025) din comuna Mircea Vodă, județul Brăila, operațiune pentru care primește o finanțare în valoare de 4,67 de milioane de lei - bani europeni. Terenul pe care se va face împădurirea se află în proprietatea privată a comunei. 

Aurelian Mardale, fondatorul firmei, figurează pe site-ul primăriei Ulmu cu datorii la statul român în valoare de aproape 16 mii de lei. Vorbim despre impozite (pe terenuri, clădiri sau mașini) și amenzi de circulație neplătite, unele vechi de peste 10 ani. 

Afirmația ministerului este contrazisă de ghidul programului de împădurire din PNRR, unde se spune că solicitantul (respectiv reprezentantul legal al companiei care aplică pentru finanțare) nu trebuie să „prezinte obligații de plată a impozitelor, taxelor și contribuțiilor de asigurări sociale către bugetele componente ale bugetului general consolidat, și a bugetului local”.

Captură foto din ghidul PNRR privind împăduririle

Reamintim că, pe lângă banii accesați prin PNRR, beneficiarii programului urmează să primească și alte tipuri de subvenții de la statul român, cum ar fi prima de 640 de euro/hectar împădurit pe an, pentru sechestrarea de carbon.

Într-un punct de vedere transmis telefonic, Mardale recunoaște că are datorii la bugetul local din Ulmu și susține că a dobândit terenul în urma unei licitații publice de concesionare. 1.300 de lei pe hectar ar fi oferit bărbatul pentru a câștiga licitația.

„Am animale, am familie. Avem capre, vaci, viței. (...) Alea sunt niște amenzi de circulație pe care nu am putut să le plătesc. Când om mai vinde din animale, le plătesc și pe alea. Nu are treabă firma cu datoriile mele la primărie (n.r. a comunei Ulmu). Când am licitat, nu am plătit niciun ban, trebuie plătit până la sfârșitul anului”, spune Mardale, când îl întrebăm cu ce bani a participat la licitație.

Bărbatul susține, de asemenea, că n-ar fi semnat nimic până acum cu Ministerul Mediului, deși proiectul figurează pe lista celor selectate deja de instituție pentru a împăduri pe bani din PNRR. 

„O fi pe listă, dar eu nu am semnat până la ora asta, uitați-vă, interesați-vă”, încheie bărbatul. 

Exclusiv. Peste 20 de ani de impostură: Doctorul Cristian Andrei, cel mai mediatizat psihoterapeut al României, practică fără atestat. Acuzații de hărțuire sexuală în cabinet

De peste 20 de ani, doctorul Cristian Andrei, mediatizat drept unul dintre cei mai buni psihoterapeuți din România, primește bani pentru ședințe de psihoterapie, cu toate că nu deține un atestat de liberă practică emis de Colegiul Psihologilor. Între timp, mai multe cliente îl acuză de hărțuire sexuală. 

Limitarea avioanelor F-16. Motivul pentru care dronele rusești care intră în spațiul aerian al României nu sunt doborâte, deși există o lege în acest sens

O dronă rusească a pătruns în dimineața zilei de 25 noiembrie în România și a traversat patru județe, Tulcea, Galați, Vrancea și Vaslui, marcând astfel prima incursiune atât de adâncă pe teritoriul românesc de la începutul invaziei din Ucraina. De ce nu sunt doborâte dronele rusești care intră în spațiul aerian al României?

Mardale și deputatul PNL Alexandru Popa

Potrivit unor surse PressOne, selecția proiectului ar fi avut loc după ce un deputat PNL din Brăila, Alexandru Popa, s-ar fi interesat în repetate rânduri la Garda Forestieră din județ în legătură cu soarta proiectului. Popa este și președintele organizației județene a Partidului Național Liberal. 

„Garda Forestieră este prima instituție de contact pentru cei care vor să acceseze fonduri pentru împăduriri, ea gestionează și aplicația impaduriripnrr.mmap.ro”, se arată în ghidul programului național de împădurire prin fonduri PNRR, cu precizarea că gărzile forestiere județene sunt responsabile de verificarea și avizarea proiectelor de tipul acesta. 

„Nu am treabă cu domnul Mardale, nu am nicio legătură cu ce face. E un zvon, nu am sunat niciodată pe nimeni la Garda Forestieră Brăila, nu cunosc pe nimeni de la Garda Forestieră Brăila. Nici nu știu dacă e sau nu e gardă forestieră la Brăila”, se apără Popa într-un punct de vedere transmis PressOne.

Fratele deputatului PNL, Mihai Popa, îl complimentează pe Mardale. Captură de ecran via Facebook

Ministerul Mediului spune că avizul a fost emis de Garda Forestieră în conformitate cu prevederile Codului Silvic, iar procesul tehnic de evaluare și avizare „nu permite implicarea niciunui actor politic”. 

„În procesul de avizare al proiectelor nu sunt implicate părți terțe”, ne-a transmis și Garda Forestieră Focșani (care are în subordine inclusiv județul Brăila) când am întrebat despre interesul pe care l-ar fi manifestat Alexandru Popa în legătură cu soarta proiectului. 

Deputatul PNL neagă și el, într-o conversație telefonică cu reporterul PressOne, orice implicare. Confirmă că-l cunoaște personal pe Aurelian Mardale, cu mențiunea că bărbatul din comuna Ulmu este doar o cunoștință printre alte mii de cunoștințe pe care și le-a făcut, de-a lungul deceniilor, în județul Brăila. 

„Nu am vorbit în viața mea cu nimeni de la Garda Forestieră Brăila. Niciodată. (...) Mă cunosc cu multă lume. Eu sunt crescut la țară. Sunt acolo localități de 2-3000 de locuitori. Pe mine mă cunosc în zona aia 30 de mii de oameni, 40 de mii de oameni. Fiind fermier, am jucat fotbal în fiecare localitate.

Credeți că eu îmi mai aduc aminte cum am cunoscut un om acum 20 de ani, acum 10 ani sau 30 de ani? Eu vă invit la mine la țară când vreți și mergeți cu mine în orice comună prin jur, și vă arăt că le spun la toți pe nume”, insistă Alexandru Popa. 

Deputatul Alexandru Popa și fratele lui îl complimentează pe Aurelian Mardale. Captură de ecran via Facebook

Interacțiunile din social media dintre deputat, familia lui și Aurelian Mardale (plus alți membri ai familiei Mardale din comuna Ulmu) sugerează un grad mai ridicat de familiaritate. 

„Când eram tânăr fecior”, comenta deputatul, în 2016, la o fotografie de pe Facebook din tinerețile lui Aurelian Mardale. „Drăgălașule”, îl complimenta tot Alexandru Popa în urmă cu 10 ani, în secțiunea de comentarii a unei poze similare.

Sub aceeași fotografie îl găsim pe fratele deputatului, Mihai Popa, care se amuza la rândul lui pe seama lui Mardale. El pare un apropiat al familiei din Ulmu, apărând în mai multe fotografii cu un anume Sebastian Mardale, patronul unei firme de transport înregistrate la aceeași adresă ca Bulgaru Împăduriri SRL.  

„Îl cunosc de când era copil mic”

În sens invers, îl descoperim pe Aurelian Mardale făcându-le urări de „la mulți ani” fraților Popa (sau altor membri ai familiei) aproape în fiecare an din 2015 încoace. Deputatul PNL insistă că interacțiunile observate de noi nu înseamnă nimic, ținând cont că se cunoaște și înțelege bine cu atâția alți cetățeni ai județului.

De cealaltă parte, Mardale susține că-l cunoaște pe Popa de când era copil mic.

„Sunt 4 kilometri între comuna Ulmu și comuna Cireșu. Acum, cine nu-l cunoaște în tot județul, dacă e deputat? Dacă ne găsim, ne zicem «salut», «noroc». Mai ales acum, de când e deputat, când trece pe aici salută pe toată lumea”, spune patronul firmei Bulgaru Împăduriri SRL. 

Interacțiunile de pe Facebook dintre Mardale și Popa sugerează o anumită familiaritate. Captură de ecran via Facebook

„Dacă mă legați de individul ăla, eu trebuie să răspund într-un fel, nu merge așa. Cum mă puteți lega dumneavoastră de el, că eu nu am nicio treabă cu el? (…) Eu fiind politician, o să merg în instanță și o să-mi caut dreptatea”, amenință deputatul PNL într-o conversație ulterioară cu redacția, spunând că nu vrea să fie făcut „de toată rușinea”, pe baza unor „presupuneri”, în presa locală din Brăila.

Soția deputatului va împăduri și ea pe bani europeni

Pe de altă parte, deputatul Alexandru Popa nu neagă că a promovat programul de împădurire printre susținătorii și următorii lui de pe social media. Mai mult, spune că însăși soția lui ar fi accesat un proiect similar de împădurire, ca persoană fizică, pe niște terenuri pe care le dețin amândoi în regim de proprietate privată.

„Soția a accesat acum câteva luni, cred”, adaugă politicianul liberal. 

Femeia apare, într-adevăr, pe o listă intermediară de proiecte selectate de Ministerul Mediului pentru finanțare prin PNRR. Conform documentului, Ramona Ionela Popa ar urma să primească 2,77 milioane de lei, ca sprijin pentru investiții în noi suprafețe ocupate de păduri. Împădurirea ar urma să fie făcută în comuna Cireșu (localitatea de baștină a deputatului), pe o suprafață de aproximativ 60 de hectare, declară Alexandru Popa pentru PressOne. 

Ramona Popa, soția deputatului, apare pe lista din august 2025 a proiectelor de împădurire selectate. Captură de ecran via Ministerul Mediului

Conform declarației de avere, deputatul deține - singur sau împreună cu soția - zeci de terenuri agricole din județul Brăila. 4 dintre acestea se află chiar în comuna Mircea Vodă, localitatea în care urmează să împădurească Aurelian Mardale 100 de hectare. Radu Popa, tatăl deputatului și primar al comunei Cireșu, deține la rândul lui aproape 95 de hectare de teren agricol în Mircea Vodă. 

Toate aceste proprietăți, plus afacerile profitabile din domeniul agricol (unde deputatul activează de la 18 ani, potrivit propriilor declarații), îl fac pe Popa să apară frecvent în topurile celor mai bogați parlamentari români. „Latifundiarul care vrea iar în Casa Poporului”, l-au poreclit jurnaliștii din Brăila în 2024, după ce publicația Context.ro a scris despre averea deputatului. 

Împăduriri pe bani europeni în fiefuri liberale

Potrivit Ministerului Mediului și Gărzii Forestiere, terenul pe care urmează să împădurească vechea cunoștință a deputatului, Aurelian Mardale, se află în proprietatea privată a comunei Mircea Vodă, care l-a închiriat companiei Bulgaru Împăduriri SRL. Primarul localității este Alexandru Moșescu, reales în 2024 cu sprijin din partea PNL Brăila, organizație prezidată de deputatul Popa. 

Popa comentează despre conflictul dintre ANI și primarul comunei Mircea Vodă. Captură de ecran via Facebook

„În anul 2020 a fost împiedicat să candideze, ca urmare a unei decizii ANI, dar de această dată nimic nu-l mai poate împiedica să ceară din nou votul cetățenilor și să revină în funcția pe care a pierdut-o într-un mod nedrept, după părerea mea”, anunța Popa pe contul personal de Facebook, în descrierea unui poster electoral în care zâmbește alături de Moșescu.

„Domnu primar e un om de toată isprava, păcat”, scria tot Popa în 2019, când Agenția Națională de Integritate i-a interzis lui Moșescu să candideze pentru că soția lui primea bani publici - chiar de la primăria pe care o conducea - pentru a asigura asistență medicală la meciuri de fotbal.

În comuna Ulmu, unde se află sediul firmei Bulgaru Împăduriri SRL și reședința lui Aurelian Mardale, primar este Vasile Bănică, tot un liberal. Bănică și Alexandru Popa sunt atât aliați politici, cât și apropiați în viața privată, mergând împreună în concedii și la meciuri de fotbal din țară.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€