Expert polonez în securitate: „Societatea civilă este elementul slab al posturii de apărare europene”

Wojciech Przybylski

Redactor

În umbra războiului sfâșietor al Rusiei în Ucraina, liderii europeni au redescoperit arta zăngănitului de săbii. Dar cât de credibilă sau sustenabilă va fi aceasta fără sprijinul deplin al miriadelor de actori ai societății civile, fundamentul democratic al Uniunii? Următorul ciclu electoral de patru ani va spune asta și nu este prea târziu să facem ceva în această privință.

Ursula von der Leyen, autoportretizată ca președinta cu voință de fier a Comisiei Europene, a investit deja miliarde în consolidarea posturii de apărare a continentului - 150 de miliarde de euro numai prin cadrul Readiness 2030. Tancurile ar trebui să iasă mai repede de pe liniile de producție, zidurile cu drone se ridică de-a lungul frontierelor estice ale UE, iar planurile industriale zumzăie cu promisiunea autosuficienței.

Toate acestea reprezintă un set de instrumente extrem de necesar, dar totuși îi lipsește substanța - în mijlocul acestei frenezii a militarizării, UE nu reușește să integreze societatea civilă în structura posturii sale de apărare.

Raportul special Visegrad Insight, recent publicat, „Democrațiile în război. Război împotriva democrațiilor”, și un raport de politici „Cum poate societatea civilă să consolideze pregătirea și apărarea”, redactat de Goran Buldioski, scot la iveală această deconectare.

Prin aceste documente elaborate în contextul Prognozei valorilor UE, susținem că Uniunea trebuie să plaseze securitatea democratică ancorată în valorile europene în centrul eforturilor de apărare, în special în comunicarea publică, și că viitoarea Strategie a UE pentru societatea civilă și Strategia sa pentru Pregătirea Uniunii există în universuri paralele.

Nu suntem de acord în ceea ce privește riscurile.

Judecând după discursul politic din jurul procesului consultativ, viitorul document al societății civile va pune accent pe participarea democratică și finanțarea ONG-urilor. Dacă este așa, va fi extrem de deconectată de abordarea recent schimbată a UE în ceea ce privește descurajarea și dezvoltarea industrială.

Cum își imaginează Comisia menținerea voinței democratice pentru strategiile de apărare dacă nu ar încerca măcar să lege societatea civilă de prioritatea politică?

Riscurile sunt duble. În primul rând, programarea de fonduri pentru societatea civilă care nu și-ar reconfigura propria mentalitate strategică riscă să finanțeze o diviziune tot mai mare în ceea ce privește o strategie - alimentând o opoziție distructivă, în timp ce Europa are nevoie de o abordare coerentă a provocărilor strategice.

În al doilea rând, subminează potențialul comunicării strategice, care poate valorifica voința democratică de apărare a uniunii pentru a stăpâni obiectivele politice dificile pe termen lung.

Până acum, UE are performanțe sub așteptări. Discursul lui von der Leyen despre starea Uniunii din septembrie nici măcar nu a conținut cuvântul „pregătire”, darămite să-l lege de rolul societății civile. Aceasta nu este o simplă omisiune, ci o gafă strategică care subminează capacitatea Europei de a face față furtunilor viitoare.

Dimensiuni noi, strategii vechi

Între timp, amenințările cu care se confruntă Europa nu sunt doar diviziile rusești care avansează pe linia frontului Ucrainei, cu frontierele UE la orizontul lui Putin. În prezent, suntem prinși într-o lume a conflictelor de tip zonă gri - termeni care amintesc de relicvele Războiului Rece, dar descriu realitatea de astăzi cu o precizie înfiorătoare.

Harta Institutului Internațional pentru Studii Strategice din august 2025, care documentează operațiunile de sabotaj împotriva infrastructurii critice a Europei, dă doar o dimensiune a fronturilor de luptă reale. Europenii ar trebui să-și amintească că nu-i nimic nou sub soare.

Terminus

Un oraș aproape nordic, spartan, parcă glazurat, nicidecum încălzit de luminițele de Crăciun. Inspiră adânc. Era cazul să se calmeze, să nu mai fie așa de tare dată peste cap. Nu era nici primul, nici ultimul job pierdut, trebuia să-și revină, chit că să primești notificarea înainte de finalul anului nu-i cădea bine nimănui.

Oportunitatea momentului: neîncrederea în instituțiile statului poate redeschide dialogul între Societate și Justiție

Ca societate, trebuie să fim recunoscători pentru oportunitatea de a redeschide subiectul funcționării justiției, pentru că este evident că schimbările recente nu au îmbunătățit situația sau încrederea populației.

În timpul Războiului Rece, Occidentul a dezvoltat setul de instrumente de bază al securității democratice și economice, care în cele din urmă a depășit ambițiile imperialiste rusești și a permis progrese fără precedent în ultimii 30 de ani. De ce a rezistat în timp? Pentru că a fost construit pe fundații solide, corelând valorile democratice și parteneriatele economice cu partenerii de securitate care investesc în seturi de instrumente de putere concretă pentru obiective la fel de democratice.

Cu alte cuvinte, nu trebuie să faci afaceri cu dușmanii tăi! Iar construirea unui complex industrial militar are sens numai dacă acest efort este puternic înrădăcinat în idealurile democratice. Altfel, ne uităm la un abis de militarism naționalist sau izolaționism meschin, care nu lipsește în rândul clasei politice europene de astăzi.

Este timpul să punem toate cărțile pe masă

În acest domeniu, apărarea tradițională - pedepsirea prin puterea de foc - este insuficientă. Ceea ce este necesar este „descurajarea prin negare”, care să facă societățile atât de rezistente încât agresiunea să devină inutilă, așa cum susține Goran Buldioski în documentul de politici menționat mai sus.

Și aici strălucește societatea civilă. Organizații precum grupurile de cercetași, pompierii voluntari sau pasionații de drone nu sunt doar activiști ai comunității. Bruxelles-ul și statele membre trebuie să le recunoască ca rezervoare neexploatate de competențe și încredere.

Să luăm Liga de Apărare din Estonia, unde luptătorii de weekend transformă entuziasmul jocurilor în antrenament de apărare cu drone. Voluntarii lituanieni și cehi compun cea mai mare parte a mișcării elfilor, respingând cu succes trolling-ul rusesc pe internet. Sau Asociația Pompierilor Cehi, cu cei 70.000 de voluntari ai săi, care suplimentează serviciile statului, așa cum se arată în documentul de politici menționat mai sus.

Acestea nu sunt doar idealuri abstracte, ci bastioane practice, cu costuri reduse, împotriva perturbărilor venite din afară. Cu toate acestea, strategia de comunicare a Comisiei tratează societatea civilă ca pe o idee secundară.

Strategia Pregătirii Uniunii o menționează de trei ori în 30 de puncte de acțiune și deloc în niciunul dintre obiectivele sale de implementare. Practic se încadrează în narațiunile legaliste chineze și rusești care exclud actorii societății civile din procesul politic pe motiv că instituțiile nu au fost concepute pentru a găzdui actori ai societății civile.

Între timp, Bruxelles-ul își laudă abordarea „integrală a societății” - împrumutată din modelele nordice - dar, în practică, abordarea este în cel mai bun caz una integratoare a guvernului, ignorând baza care ar putea să o facă reală.

Nu poți face un puzzle fără o piesă lipsă

Această miopie contează profund. Fără societatea civilă, apărarea Europei riscă să devină o carapace fragilă. Organizațiile societății civile (OSC) construiesc rețele de încredere care contracarează dezinformarea, promovează coeziunea socială și susțin legitimitatea democratică în contextul amenințărilor.

Ele sunt cele care pot mobiliza lucrătorii de vârstă mijlocie, pensionarii și influencerii - de la vedete pop la profesori - pentru a normaliza pregătirea. Societatea civilă ucraineană, așa cum este detaliat în studii recente, a colectat informații și a consolidat apărarea împotriva incursiunilor rusești.

Pentru a menține noua direcție strategică, liderii politici trebuie să valorifice puterea masivă a democrației în sine. În consecință, comunitatea de securitate trebuie să gândească și politic. Apărarea dură este vitală, dar este o prostie să ignori potențialul sabotorilor din dreapta radicală, precum AfD din Germania sau RN din Franța și Fidesz al lui Orbán - care erodează unitatea din interior.

Și cine li se opune cel mai eficient, dacă nu actorii societății civile, conduși de idealuri democratice, care lucrează la foc continuu pentru construirea de punți în timp ce dreapta extremă se ține doar de cascadorii care dezbină? Tocmai am documentat o astfel de luptă într-un raport despre unul dintre astfel de cazuri dintr-un oraș aflat de-o parte și de alta a graniței dintre Polonia și Germania.

O postură de apărare credibilă are nevoie de un contract social solid - unul care să-i includă pe toți cei dispuși să susțină democrația și să reziste dominației autocraților. Iar o piesă centrală a implicării democratice sunt miriadele de lideri ai societății civile și o comunicare strategică puternică.

Cel mai bun moment pentru a acționa este acum

Acest mesaj este pentru toată lumea, dar în special pentru Ursula von der Leyen. Stimată doamnă președintă, vă rog să conectați punctele! Legați postura de apărare și planurile industriale de modernizările societății civile în fiecare discurs, în fiecare strategie.

Altfel, pregătirea Europei va rămâne un slogan gol - puternică pe hârtie, slabă în fața unor dușmani vicleni. Securitatea continentului necesită bugete care să fie cu adevărat o expresie a valorilor noastre. Este vorba despre legarea cetățenilor de o cauză comună. Ignorați acest lucru și invităm zona gri să ne revendice.

Wojciech Przybylski este redactor șef al Visegrad Insight. Articol apărut inițial pe Visegrad Insight, un think-tank axat pe problemele central și est-europene, partener media PressOne.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€