EXCLUSIV. Zeci de spitale județene din țară, fără linii de gardă. Târgoviște, Hunedoara și Vaslui, în topul unităților medicale care nu pot trata urgențe după program

Laura Popa

Reporter

21 de spitale fără linii de gardă pentru cel puțin două specialități medicale

„Dacă spitalele orășenești nu reușesc să acopere toate nevoile pacienților, care este situația celor județene?”, a fost întrebarea de la care PressOne a pornit această analiză. Astfel, am întrebat peste 40 de spitale județene din țară (printre care și patru din București), care sunt specialități clinice și paraclinice pentru care nu există linie de gardă, neputându-se, astfel, asigura continuitatea actului medical.

„Topul” spitalelor județene din țară care nu pot asigura continuitatea serviciilor medicale pentru pacienții lor este deschis de Spitalul Județean de Urgență Târgoviște. Aici, conform răspunsului oferit PressOne, lipsesc linii de gardă pentru 15 specialități, cele mai importante fiind cardiologie intervenționistă, hematologie, gastroenterologie, chirurgie pediatrică sau medicină internă, la unul din compartimente.

Următoarele pe listă sunt spitalele județene Vaslui și Hunedoara, fiecare cu câte 12 specialități fără linie de gardă. Dacă în unitatea medicală din Moldova nu sunt organizate gărzi pentru cardiologie, cardiologie pediatrică, neurologie pediatrică sau oncologie medicală și hematologie, din spitalul din Vestul țării lipsesc gărzi pentru chirurgie pediatrică, chirurgie vasculară, neurochirurgie, oncologie medicală sau pneumologie.

Pacientul, redirecționat către o altă unitate sanitară

Ce se întâmplă dacă, de exemplu, la Spitalul Județean de Urgență Vaslui se prezintă un pacient cu o problemă ce ține de neurochirurgie, în afara programului de lucru al medicului?

„În cazul unei urgențe medicale, pacientul este evaluat în cadrul compartimentului UPU- SMURD. După caz, este redirecționat către alte unități sanitare din Municipiul Iași”, reiese din răspunsul oferit PressOne de către spital. Același lucru este valabil și pentru un pacient internat în spital și care necesită intervenție de urgență în cadrul specialității pentru care nu există gardă: „pacientul este redirecționat către alte unități sanitare din Municipiul Iași”.

Opt specialității fără linie de gardă există la nivelul spitalelor județene Bacău și Galați. De exemplu, în Bacău nu este asigurată continuitatea actului medical pentru endocrinologie, dermatovenerologie, oncologie, balneofizioterapie, îngrijiri paliative, centrul de hemodializă, radioterapie şi laborator de radioterapie, precum și recuperare pediatrică. În Galați, specialitățile chirurgie orală și maxilo facială, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, endocrinologie, gastroenterologie, geriatrie și gerontologie, nefrologie, oncologie medicală și reumatologie nu beneficiază de linie de gardă.

Un tânăr din AUR recrutează neonaziști din rândul grupării „Unitatea 731”. Cum comentează declarațiile pro-evreiești făcute de George Simion: „Doar nu vrei să zică în public că trebuie gazați”

În timpul documentării despre Unitatea 731, grupare neonazistă care acționează în România și Republica Moldova, PressOne descoperă un schimb de replici între membrii organizației și Vlad Petre, un tânăr din AUR Sector 5. Petre este adăugat într-un grup privat al Unității și propune o colaborare între membrii săi din București și organizația de tineret a partidului AUR.

Un tânăr din AUR recrutează neonaziști din rândul grupării „Unitatea 731”. Cum comentează declarațiile pro-evreiești făcute de George Simion: „Doar nu vrei să zică în public că trebuie gazați”

În timpul documentării despre Unitatea 731, grupare neonazistă care acționează în România și Republica Moldova, PressOne descoperă un schimb de replici între membrii organizației și Vlad Petre, un tânăr din AUR Sector 5. Petre este adăugat într-un grup privat al Unității și propune o colaborare între membrii săi din București și organizația de tineret a partidului AUR.

Spitalul Târgu Cărbunești Foto: Viorel Dudau / Dreamstime.com

La spitalele județene Buzău și Vâlcea lipsesc linii de gardă pentru șapte specialități medicale, printre care oftalmologie (ambele spitale), urologie (Buzău), nefrologie (ambele spitale), oncologie (ambele spitale), hematologie (Vâlcea) sau neurochirurgie (Vâlcea).

Specialitățile din cadrul Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Ilfov pentru care nu există linie de gardă sunt nefrologie, ortopedie-traumatologie, urologie, neurologie, oncologie medicală și computer tomograf, reiese dintr-un răspuns oferit redacției de către unitatea sanitară.

La spitalul județean din Botoșani nu există patru linii de gardă pentru specialitățile din cadrul unității, cele mai importante fiind neurochirurgia și urologia. Și aici, în cazul unei urgențe apărute în afara programului, pacienții sunt trimiși la alte spitale din Iași.

Pe lista spitalelor județene fără linii de gardă pentru anumite specialități medicale intră și spitalele Drobeta Turnu-Severin (oftalmologie, ORL, diabet, neurochirurgie), Brăila (neurochirurgie, chirurgie vasculara, reumatologie), Călărași (cardiologie, neurochirurgie, gastroenterologie), Cluj (diabet zaharat, nutriţie şi boli metabolice, dermatovenerologie, reumatologie), Târgu-Jiu (dermatovenerologie şi endocrinologie), Brașov (oftalmologie, chirurgie plastică, estetică și microchirurgie reconstructivă), Pitești (oftalmologie, dermatovenerologie), Ploiești (chirurgie maxilo-facială, chirurgie vasculară), Spitalul Clinic de Urgență București, „Floreasca" (psihiatrie, dermatologie) și Miercurea Ciuc (oftalmologie).

Spitale cu linii de gardă pentru toate specialitățile din organigrama spitalului

Pe lista spitalelor care au răspuns solicitării redacției și au linii de gardă pentru toate specialitățile aprobate în structura unității sanitare se numără spitalele județene Alba Iulia, Arad, Bihor, Baia Mare, Bistrița, Sibiu, Slatina, Suceava, Satu Mare, Timișoara și Tulcea. Asta înseamnă aproximativ 35% din totalul spitalelor care au oferit un răspuns PressOne.

Potrivit legislației, liniile de gardă se stabilesc la nivelul fiecărui spital cu scopul de-a asigura continuitatea actului medical după terminarea programului de bază al unui medic și ținând cont de o serie de criterii: tipul unității sanitare, numărul de paturi, existența a cel puțin patru medici din specialitatea respectivă pentru gardă continuă și a cel puțin doi medici pentru garda on call.

FOTO: Lucian Muntean

Spitalele care au acoperite, cu linie de gardă, toate specialitățile medicale din structura lor sunt și cele care practică un mix privind organizarea gărzilor. De exemplu, continuitatea serviciului medical este asigurată la Spitalul Județean de Urgență Bistrița prin 20 de linii de gardă continuă, 10 linii de gardă on call/cu chemare de la domiciliu, în timp ce pentru alte patru specialități (boli cronice, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice, gastroenterologie și nefrologie), pacienții sunt ajutați „de către medicul din linia de gardă continuă medicină internă”, reiese din răspunsul oferit de către spital redacției PressOne.

Garda la domiciliu, greu de pus în practică

Regulamentul privind organizarea gărzilor prevede ceea ce se numește „gardă la domiciliu” sau cu chemare de la domiciliu. Medicul care asigură garda la domiciliu „are obligaţia de a răspunde solicitărilor primite din partea medicului coordonator de gardă şi de a se prezenta la unitatea sanitară într-un interval de maximum 20 de minute” și „pe toată perioada efectuării gărzii la domiciliu, starea fizică şi psihică a medicului trebuie să permită acordarea corespunzătoare a serviciilor medicale, în situaţii de urgenţă, conform competenţelor profesionale ale acestuia”, se arată în același regulament. Adică medicul este chemat de-acasă doar atunci când apare o urgență.

„Condiția este ca el să fie acasă. Poate e plecat sau poate a băut un șpriț. Ca să-l ții on call, trebuie să-l plătești, iar el să stea acasă și relativ aproape de unitatea sanitară. Sunt spitalele care nu-și permit, multe dintre ele, să plătească gardă la domiciliu. Sunt și spitale care o plătesc”, explică Toni Popescu, medic chirurg și președintele diviziei de medici a Federației SANITAS.

Chiar și așa, continuă medicul, este important de precizat că, pentru multe urgențe la care, de exemplu, este chemat un medic oftalmolog aflat în gardă on call este nevoie și de un anestezist.

„Dacă îți vine, de exemplu, un oftalmolog sau un ORL-ist sau un BMF-ist, lor le mai trebuie și un anestezist. Ce facem atunci? Că nu avem anestezist”, susține chirurgul.

Gărzi benevole pentru proceduri care salvează pacienții cu AVC ischemic acut

La nivelul Institutului Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București (INNBN) funcționează o echipă de patru medici radiologi specializați și în proceduri endovasculare. Adică pot interveni pentru a face trombectomie mecanică pacienților cu AVC ischemic acut ajunși în timp util la spital.

Dacă pe partea de imagistică este asigurată linie de gardă, nu același lucru este valabil și pentru procedura endovasculară, explică medicul Răzvan Stănciulescu, cel care conduce echipa de la INNBN specializată în trombectomii.

Parte din echipa de medici radiologi intervenționiști care activează la Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare din București. De la stânga la dreapta dr. Răzvan Stănciulescu, dr. Silviu Dumitrescu și dr. Rareș Neamțu. Foto: Laura Popa

„Conform statisticii noastre, 80% dintre aceste proceduri au fost făcute în afara programului, în contextul în care în ultimile luni am avut o medie de 15 astfel de proceduri. Așa că am făcut acest sacrificiu, în care ne prezentăm la spital neplătiți și în afara normei de bază, inclusiv a gărzilor. Dacă unul dintre noi este de gardă, cu atât mai bine, dar e o procedură care necesită, în principiu, doi medici. Și atunci, automat, va trebui să fie prezent în afara programului sau în afara programului de gardă”, explică medicul.

Mai mult, pentru că nu există gardă pentru tratamentul endovascular al accidentului vascular cerebral, medicii care, totuși, vin de-acasă atunci când apare un caz, se lovesc de lipsa asistenților medicali.

Cum s-a ajuns aici

Potrivit legii, un medic încheie cu un spital de stat două contracte de muncă. Contractul individual de muncă cu normă întreagă pentru funcția de bază și un altul, cu timp parțial, pentru asigurarea continuității medicale. Adică pentru gărzile pe care ajunge să le facă în fiecare lună, suplimentar.

În norma de bază, un medic dintr-o specialitate clinică lucrează 7 ore/zi, 35 de ore pe săptămână și este obligat la o gardă de 18 ore pe lună. Orice depășește cele 18 ore din norma de bază este considerată „gardă suplimentară” și face obiectului contractului de muncă cu timp parțial.

Din răspunsurile oferite PressOne, reiese că majoritatea spitalelor județene se bazează în proporții covârșitoare pe aceste gărzi suplimentare pentru asigurarea continuității actului medical. De exemplu, la Spitalul Județean de Urgență Brăila, 90% din necesar este acoperit de gărzile pe care medicii le fac pe lângă programul de bază. La spitalul Cluj-Napoca, gărzile suplimentare reprezintă 88% din necesar, iar pentru spitalul Tulcea 85%.

Personal insuficient și care emigrează

Una dintre cauzele situației actuale o reprezintă numărul tot mai redus al personalului medical și faptul că mulți medici pleacă să profeseze în străinătate, susține Toni Popescu, chirurg la Spitalul Sf. Pantelimon, București.

Potrivit Federației SANITAS, în perioada 2014 - 2020 au plecat în străinătate peste 15.000 de medici din România.

La numărul redus de medici se adaugă și numărul medicilor existenți care, din diverse motive, sunt scutiți temporar de la a fi incluși în graficul gărzilor. Potrivit legislației, la „recomandarea cabinetului de expertiză medicală a capacităţii de muncă”, medicii pot prezenta „scutire de la gărzi.”

Un exemplu este secția suspendată de urologie din cadrul Spitalului Județean de Urgență Botoșani, unde „3 din 4 medici au scutire de gardă şi nu se îndeplinesc prevederile legale pentru organizarea liniei de gardă la domiciliu”, se arată în răspunsul oferit redacției.

Din răspunsurile primite de PressOne, singurele spitale județene în care nu există medici care să fi prezentat astfel de documente cu caracter temporar sunt Galați și Buzău. Spitalul Județean Sibiu nu deține o statistică a medicilor temporar scutiți de la efectuarea gărzilor, în timp ce Spitalul Județean de Urgență Slatina spune că numărul medicilor care sunt scutiți temporar de la efectuarea gărzilor „nu reprezintă o informație de interes public ce poate fi comunicată”.

Astfel, din cauză că sunt puțini medici, numărul gărzilor aferente fiecăruia crește.

„Există și persoane care nu-și doresc să activeze atât de mult în spital și atunci renunță la contractul de gărzi, decizie care nu este legiferată. Dacă dintr-o secție de 10 medici, 4 sau 5 renunță și fac doar o gardă, celelalte se împart la cei care doresc să desfășoară această activitate”, explică dr. Răzvan Stănciulescu.

FOTO: Lucian Muntean

Însă, potrivit acestuia, ar trebui să fie de nivelul firescului ideea că activitatea medicală nu are un program fix: „în momentul în care ai semnat un contract de muncă cu un spital, mi se pare firesc să înțelegi și activitatea din afara turei normale. Activitatea medicală presupune, de fapt, activitatea continuă. Faptul că renunți la această componentă și te gândești că ar fi un job limitat la acel număr de ore, nu cred că e viziunea cea mai bună.”

Gărzi prea lungi

O altă problemă o reprezintă durata mare a gărzii, care poate fi, în funcție de spital, de 17 sau 18 ore în timpul săptămânii și de 24 de ore în weekend și de sărbători.

„Tu ești 18 ore de gardă, dar ești obligat să stai primele șapte ore la serviciu, că e programul tău normal de lucru. După intri în gardă și termini a doua zi dimineață la 8, când ieși la programul normal de lucru, că dacă pleci acasă îți pierzi ziua de muncă. De fapt, sunt 30 de ore de gardă”, susține Toni Popescu, medic chirurg la Spitalul Sf. Pantelimon, București. O soluție propusă de Federație SANITAS, susține doctorul Popescu, este reducerea timpului petrecut într-o gardă la doar 12 ore.

Plata gărzilor la nivelul salariului din 2018

Poate cea mai mare problemă, însă, și care vine să explice de ce tot mai multe spitale nu au linie de gardă pentru anumite specialități medicale este plata gărzilor. Chiar dacă salariul de bază al unui medic a crescut, nu valoarea lui actuală este luată în considerare la plata orele de gardă. Motivul? Remunerația aferentă gărzilor a rămas blocată la nivelul salariului din 2018, același lucru fiind valabil și pentru alte sporuri oferite medicilor.

Cât ajunge să primească, de exemplu, un medic primar cu cea mai mare gradație, pentru o gardă de 17 sau 18 ore? Depinde foarte mult, de la spital la spital, în funcție de ce sporuri oferă. De exemplu, sunt spitale care oferă un spor de 50% pentru gărzile efectuate în timpul săptămâni, în timp ce altele oferă 75%.

De exemplu, potrivit răspunsului primit de la Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani, un medic primar cu gradația 5 (nivelul cel mai înalt n. red.) primește, în mână, pentru o gardă de 17 ore în timpul săptămânii 935 de lei, adică este plătit cu 55 lei pentru o oră de gardă.

Extras din răspunsul oferit PressOne de către Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani

Situația este diferită pentru un medic rezident cu gradația 2 care, pentru aceeași gardă de 17 ore în timpul săptămânii, primește 442 de lei.

La Spitalul Județean de Urgență Tulcea, același medic primar cu gradația 5 primește, pentru o oră de gardă, 47 de lei, conform răspunsului primit de la unitatea sanitară.

Extras din răspunsul oferit PressOne de către Spitalul Județean de Urgență Tulcea

„Este anormal, pentru că din 2018 salariile au crescut foarte mult și dacă nu se rezolvă această problemă o să fie din ce în ce mai rău. Pentru că e foarte simplu: te duci la privat și într-o oră faci, legal, mai mulți bani decât faci într-o gardă. De exemplu, dacă ești cardiolog și te duci la un cabinet privat după ora 14:00, în loc să stai în gardă, banii pe care îi iei pentru o gardă îi faci într-o oră și nici nu stai 18 ore la spital în plus”, explică medicul Toni Popescu.

În vara anului 2023, ca urmare a protestelor angajaților din sistemul medical, guvernul a dat o ordonanță de urgență prin care un medic specialist/primar primește o indemnizație lunară de 500 lei (brut, 292 lei net) dacă efectuează o gardă sau o indemnizație lunară de 1.000 lei (brut, 585 de lei net) dacă efectuează cel puțin două gărzi.

Indemnizația se aplică și medicilor rezidenți, care pentru o gardă efectuată primesc 250 de lei (brut) și 500 de lei (brut) pentru două sau mai multe gărzi.

Un pas extrem de important, mai ales pentru generațiile viitoare, consideră și medicul Răzvan Stănciulescu, este faptul că a crescut salariul de bază.

„Salariile erau ridicole, dar în momentul acesta eu consider că salariile medicilor sunt echitabile și în raport cu nivelul de trai din această țară. Adică sunt salarii foarte bune”, susține acesta.

Medicul nu neagă faptul că un factor care poate contribui la dorința tot mai scăzută a unor doctori de-a efectua gărzi o reprezintă și sistemul privat, de vreme ce cuantumul unei gărzi din sistemul de stat este „destul de mic”.

„Sigur că partea privată și activitatea în privat aduc beneficii financiare importante. Numai că cea mai mare parte a pacienților români nu va fi cea care va ajunge în mediul privat. Și atunci trebuie să alegi: îți dorești cu adevărat medicină sau îți dorești mai mult partea financiară. Fiecare om este liber să facă ce dorește în timpul liber, dar asta nu înseamnă să-și ocupe și partea programului din spitalul de stat cu activitatea privată sau activitatea privată să primeze”, e de părere medicul Răzvan Stănciulescu.

Soluții pe termen lung

În primul rând, susțin experții consultați de PressOne, este nevoie de atragerea unui număr mai mare de medici în sistem și care să fie dispuși să lucreze și în teritoriu, în orașele care nu sunt centre universitare. Iar acest lucru se poate face prin diferite moduri, de la deschiderea posturilor ținute blocate la oferirea de stimulente celor care acceptă posturi în provincie.

„Un exemplu este Călărași. Acolo Consiliul Județean este foarte implicat. Le-a dat medicilor case, îi ajută, este alături de ei”, explică medicul Toni Popescu.

În acest context vine o propunere făcută de Federația SANITAS, prin care un rezident de an mare își poate termina rezidențiatul în spitalele județene, sub directa supraveghere a unui medic primar.

„Pentru că acolo poate lucra mult mai aproape de pacient, față de un spital universitar unde sunt, poate, 10 rezidenți pe lângă un profesor. Va fi acolo, în mijlocul nebuniei, și evident că va învață, pentru că lupta și meseria asta se învață în sala de operații, nu consultând într-un cabinet”, e de părere chirurgul.

Pe lângă dezghețarea plății gărzilor de la nivelul salariul din 2018, o altă soluție la problema golirii camerelor de gardă o poate reprezenta o reglementare multă mai clară și o finanțare adecvată pentru garda on call. Mai ales în zonele rurale, afirmă medicul Toni Popescu.

Nu în ultimul rând, este necesară o regândire a sistemul sanitar, cu centre „medii” în care să se facă trierea pacienților.

„Ar trebui gândite cumva niște centre medii, dacă avem într-o regiune un spital care nu are capacitatea necesară de a diagnostica, de a deservi întreaga patologie, măcar să fie un factor de control și care să discearnă unde trebuie trimis pacientul. Să existe niște spitale de nivel mediu care pot asigura urgențele și pot asigura cazurile mai puțin complicate și apoi să intre cele mari, unde ajung cazurile complexe care nu au altă variantă de tratament în teritoriu. Dar pentru asta trebuie să existe un sistem de infrastructură solid, cu transport pe autostradă, cu transport cu ajutorul elicopterului”, e de părere medicul radiolog intervenționist Răzvan Stănciulescu.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€