Adrian Chesnoiu a fost desemnat de PSD drept ministru al Agriculturii în cabinetul Ciucă, care a primit astăzi votul Parlamentului. FOTO: OCTAV GANEA / INQUAM PHOTOS

  • Informația, care nu figurează în CV-ul oficial al lui Adrian Chesnoiu, a fost confirmată pentru PressOne, cu o oră înainte de ceremonia depunerii jurământului la Cotroceni, chiar de Adrian Chesnoiu.
  • Întrebați-i pe dumnealor, nu știu ce știu dânșii”, a răspuns Chesnoiu când a fost întrebat dacă actualii colegi din PSD, care l-au propus pentru funcția de ministru, știu că a lucrat în serviciul de informații al Ministerului de Interne.
  • „Doi ș’un sfert”, actuala Direcție Generală de Protecție Internă, este considerat cel mai puțin reformat serviciu secret românesc.
  • Serviciul a fost acuzat în nenumătate rânduri că se implică în jocuri politice și că face acțiuni de poliție politică, supraveghind ilicit oameni politici și chiar jurnaliști. 
  • Numirea unui fost ofițer de informații în Executiv alimentează suspiciunile despre rolul serviciilor secrete în politica românească, cred istoricul Mădălin Hodor, politologul Ovidiu Voicu și sociologul Claudiu Tufiș.

Adrian Chesnoiu, ministrul desemnat al Agriculturii în cabinetul Ciucă, a lucrat până în urmă cu zece ani ca ofițer de informații în serviciul secret al Ministerului Afacerilor Interne (MAI), cunoscut publicului sub denumirea de „Doi ș’un sfert”, care vine de la vechea denumire de UM 0215. 

Informația, care nu apare în CV-ul noului ministru al Agriculturii, a fost confirmată pentru PressOne din surse multiple din interiorul Ministerului de Interne, care au precizat că, la un moment dat, Chesnoiu a fost ofițerul din cadrul Direcției Generale de Protecție Internă (DGPI) care s-a ocupat de supravegherea Academiei de Poliție. 

Chesnoiu, care din 2020 este și deputat PSD în Parlamentul României, scrie în CV-ul postat pe site-ul Camerei Deputaților că între august 2005, anul în care a absolvit Academia de Poliție, și august 2011 a fost ofițer specialist în investigarea fraudelor, afaceri europene și anticorupţie în Ministerul de Interne. Chesnoiu nu precizează, în CV, serviciul sau direcția din MAI în care a lucrat ca ofițer.

Cu o oră înainte de depunerea jurământului la Cotroceni, programată pentru astăzi la orele 15:00, noul ministru al Agriculturii, validat în această dimineață în funcție prin votul Parlamentului, a confirmat pentru PressOne că informația pe care a omis-o din CV-ul său – aceea că înainte de a intra în politică a lucrat în cadrul DGPI – este corectă. 

„Deci ați fost la «Doi ș-un sfert»”, a fost întrebarea la care Chesnoiu a răspuns prin „La Direcția Generală de Informații și Protecție Internă”

Marcel Ciolacu, președintele PSD, nu a răspuns la telefon și la mesajele trimise pentru a ne confirma dacă știa că Adrian Chesnoiu a fost ofițer de informații. 

***

Doi ș’un sfert”, actualul Direcția Generală de Protecție Internă (DGPI), este considerat cel mai puțin reformat serviciul secret dintre toate cele care există în România.  

Deși principala sarcină a DGPI este de a penetra informativ mediile infracţionale, serviciul a fost acuzat în nenumătate rânduri că se implică în jocuri politice și că face acțiuni de poliție politică, supraveghind ilicit oameni politici și chiar jurnaliști. 

De altfel, acest serviciu este singura structură de informații nereformată, de numele său fiind legate mai multe scandaluri cu implicații politice. 

Ultimul dintre acestea a vizat deturnarea fondurilor operative ale instituției, destinate ”activităților de urmărire penală a infracțiunilor de corupție”, pentru a cumpăra cadouri care au ajuns la procurori, judecători, dar chiar și la oficiali ai statului. În același caz, „Doi ș’un sfert” a fost acuzat că a achiziționat din fonduri operative un Audi pentru fostul ministru de Interne Gabriel Oprea, dosar în care toți cei trimiși în judecată au fost achitați zilele trecute. 

Doi ș’un sfert” a fost considerat întotdeauna piatra de moară care a atârnat greu de gâtul tuturor miniștrilor de Interne, niciunul nereușind să decupleze serviciul de la jocurile politice. 

De-a lungul timpului, mai mulți politicieni și-au angajat pe post de consilieri foști angajați de la „Doi ș’un sfert”. 

***

Adrian Chesnoiu a fost ofițer la Direcția Generală de Protecție Internă a Ministerului de Interne, unde a lucrat, potrivit acestuia, doi ani.

În 2005 a absolvit Facultatea de Drept a Academiei de Poliție, la acel moment în instituția de învățământ a Ministerului de Interne existând o singură facultate. 

De asemenea, acesta a urmat două programe de masterat în Academia de Poliție, lucru precizat și în actualul CV al acestuia, postat pe site-ul Camerei Deputaților. Între 2006 și 2007 a urmat un programul de masterat „Investigarea Fraudelor”, iar între 2008 și 2009, programul „Managementul activităţilor de ordine publică şi siguranţă naţională”. 

Surse din Ministerul de Interne au declarat că Adrian Chesnoiu s-a înscris și la doctorat la Academia de Poliție, imediat după finalizarea celui de-al doilea masterat, avându-l drept coordonator pe profesorul Mihai Bădescu, care a ocupat funcția de rector între 2014 și 2015. 

Una dintre responsabilitățile lui Chesnoiu în cadrul serviciului secret al Ministerului de Interne a fost supravegherea Academiei de Poliție, în această calitate fiind prezent la cel puțin două examene de admitere. Această procedură, de supraveghere a admiterii, era implementată de mulți ani pentru a preîntâmpina fraudarea examenului.

Plecarea lui Chesnoiu din „Doi ș-un sfert” ar fi avut legătură, potrivit surselor consultate, cu faptul că ar fi încercat să îl acopere pe fostul lui coordonator de doctorat, profesorul Mihai Bădescu. Acesta a fost acuzat de o studentă că a fost agresată sexual, iar Adrian Chesnoiu ar fi încercat să își acopere îndrumătorul și să îl protejeze astfel încât să îngroape acuzația. Chesnoiu a negat această informație. 

Acum Chesnoiu este din nou doctorand, dar de data aceasta la Academia de Științe Economice,  la Facultatea de Economia Agroalimentară și a Mediului, iar în anii universitari trecuți a avut chiar activități didcatice de predare la Departamentul de Economia Agroalimentară și a Mediului. 

***

Potrivit CV-ului său, după 6 ani în care a lucrat ca ofițer specialist, Chesnoiu a părăsit Ministerul de Interne, pendulând câțiva ani între o afacerile proprii, derulate prin firme în care era acționar, și activitatea de director de cabinet al unor secretari de stat de la Ministerul Muncii și cel al Agriculturii în guvernele conduse de premierii Victor Ponta și Dacian Cioloș. 

Ascensiunea în politică a venit la început de 2017, când a fost numit director al Agenţiei pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale (AFIR), pe vremea mandatului de ministru a lui Petre Daea (PSD). 

Întrebat ce l-a recomandat pe Chesnoiu pentru a fi numit la AFIR, Daea a declarat, pentru PressOne, că „l-a recomandat pregătirea domniei sale și dreptul de a participa la un concurs pe care l-a obținut”

Întrebat dacă la acea vreme Chesnoiu era membru PSD, Petre Daea a spus că nu a fost interesat de carnetul lui de partid. 

***

Cu doar o oră înainte de depunerea jurământului, Adrian Chesnoiu a răspuns, într-un scurt dialog, la întrebările pe care i le-am adresat. A confirmat că a fost ofițer „Doi ș-un sfert”, dar s-a eschivat când l-am întrebat dacă și-a informat colegii din PSD despre vechiul său loc de muncă.

Emilia Șercan: Unde ați fost angajat în Ministerul de Interne, la ce direcție? 

Adrian Chesnoiu: Am lucrat la Serviciul de Investigare a fraudelor al Poliției Capitalei, la Sectorul 3, apoi o scurtă perioadă la Direcția de Afaceri Europene și relații Internaționale, și din 2009 și până în 2011 la Direcția Generală de Protecție Internă, la protecția aparatului central.

E.Ș.: Deci ați fost la „Doi ș-un sfert”. 

A.C.: La Direcția Generală de Protecție Internă. 

E.Ș.: Puteți să îmi confirmați că ați fost desemnat să supravegheați activitatea Academiei de Poliție? 

A.C.: Am fost o perioadă responsabil cu protecția cadrelor din Academia de Poliție? 

E.Ș.: V-ați ocupat și de cazul profesorului Mihai Bădescu din Academia de Poliție, care a fost acuzat de agresarea sexuală a unei studente? 

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

A.C.: Noi nu ne ocupăm de cazuri. Când este vorba despre infracțiuni sau suspiciuni de comitere a unor infracțiuni comise de un ofițer de poliție, se ocupă parchetul. 

E.Ș.: Dumneavoastră ați știut despre acest caz? 

A.C.: Au existat la vremea respectivă tot felul de informații, ca să zic așa, care veneau despre aceste lucruri. Nu știu cine a investigat cazul și care a fost soluția finală pentru că eu mi-am dat demisia în 2011, când a apărut acea ordonanță că putem pleca din sistem. 

E.Ș.: Deci nu ați plecat din cauza acelui scandal.

A.C.: Nu, nu are nicio legătură. 

E.Ș.: Dar ați fost doctorandul lui? 

A.C.: Am fost doctorand, dar nu mai aveam timpul necesar să finalizez tema, era o temă extrem de complexă, nu se scrisese aproape nimic la nivel global despre tema mea, care era pe bariera dintre libertatea individuală și securitatea colectivă. Nu am mai avut timpul necesar ca să finalizez cercetarea doctorală. Dar nu am avut niciun fel de legătură faptul că i-am fost doctorand (profesorului Mihai Bădescu – n.m.) cu orice altă speculație.

E.Ș.: Colegii dumneavoastră din PSD știu că ați lucrat la „Doi ș-un sfert”?

A.C.: CV-ul meu este public. 

E.Ș.: Da, este, dar în el nu scrie că ați lucrat la „Doi ș-un sfert”. 

A.C.: Dar nu trebuie să scrie unde am lucrat. E public, am declarațiile de avere din acea vreme pe site. E un aspect important că am absolvit liceul și Facultatea de Drept a Ministerului de Interne?

E.Ș.: Eu vă întreb dacă știu colegii dumneavoastră din PSD știu că ați lucrat la „Doi ș-un sfert”. 

A.C.: Nu știu ce este pentru dumneavoastră „Doi ș-un sfert”. 

E.Ș.: Știu colegii dumneavoastră că ați lucrat la Direcția generală de Protecție Internă?

A.C.: Întrebați-i pe dumnealor, nu știu ce știu dânșii. 

E.Ș.: Aș vrea să îmi spuneți dacă le-ați spus dumneavoastră.

A.C.: Evident că îmi cunosc parcursul profesional. Cine nu poate să îmi cunoască parcursul profesional atâta timp cât el este public. 

E.Ș.: OK, deci le-ați spus în mod explicit că ați lucrat la Direcția Generală de Protecție Internă. 

A.C.: Nu îmi puneți vorbe în gură.

E.Ș.: Nu vă pun, dar vă întreb dacă le-ați spus explicit că ați lucrat la Direcția Generală de Protecție Internă. 

A.C.: Le-am spus că am fost ofițer în Ministerul Afacerilor Interne. 

E.Ș.: La Direcția Generală de Protecție Internă?

A.C.: La toate cele trei structuri la care am activat. Nu cred că asta este o problemă. Să-ți servești patria nu cred că este o problemă pentru cineva. Sunt ofițer în rezervă al statului român. Am făcut liceul militar, Academia de Poliție, Facultatea de Drept. Puteți să solicitați foaia matricolă și din liceu și din Academie să vedeți parcursul meu acolo. Nu am fost certat cu școala. 

E.Ș.: Foarte bine că nu ați fost certat cu școala, mai ales că acum am văzut că sunteți doctorand la ASE. 

A.C.: Sunt într-o cercetare doctorală sub coordonarea domnului profesor Nicolae Istudor, domnul rector al Academiei de Studii Economice, și chiar mă mândresc cu asta, petru că tema pe care am abordat-o este una extrem de actuală și provocatoare pentru viitor mai ales în conceptul european cu lanțurile scurte alimentare.  

E.Ș.: Le-ați spus partenerilor din PNL și UDMR că ați lucrat la Direcția Generală de Protecție Internă?

A.C.: Păi, dumneavoastră credeți că noi ne interogăm persoanl unde am lucrat și ce a făcut? Ce, aveți vreo informație că nu mi-am servit patria cu cinste și onoare? Dacă mă întreabă cineva o spun public pentru că mă mândresc cu asta. Nu ascund nimic din trecutul meu. Este un trecut asumat în slujba României. 

***

Pentru a înțelege care este semnificația faptului că un fost ofițer de informații al unui serviciu secret urmează să fie numit ca membru în guvern am cerut explicații de la istoricul Mădălin Hodor, politologul Ovidiul Voicu și conferențiarul Claudiu Tufiș. 

MĂDĂLIN HODOR

Istoric specializat în fosta Securitate, membru al Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS)

Mădălin Hodor, istoric specializat în fosta Securitate comunistă, amintește că nu este primul caz când un fost ofițer de informații face pasul spre politică, dând un exemplu foarte recent: cel al lui Lucian Mate, vicepreședinte al filialei USR/PLUS Cluj-Napoca, care a fost ofițer activ al Serviciului Român de Informații (SRI). Mate a demisionat din USR/PLUS în septembrie 2021 după ce partidul i-a reproșat că a ascuns faptul că a lucrat în SRI. 

Și mai celebru este cazul lui Silvian Predoiu, adjunctul Serviciului de Informații Externe, care după un an și jumătate de la pensionare a intrat în Pro România, partidul înființat de fostul premier Victor Ponta alături de Sorin Cîmpeanu, actualul ministru al Educației, și Daniel Constantin, în prezent deputat PNL. Predoiu a demisionat anul acesta din Pro România, dar, susține Hodor, „face politică și este destul de prezent prin comentarii politice pe pagina lui de Facebook”. 

„În principiu cei care au fost în serviciile de informații nu ar trebui să se amestece în politică, pentru că prin natura meseriei pe care o au vin în contact cu tot felul de informații, fie din politică, fie din economie, societate, informații pe care ei le pot folosi. Atunci când ieși dintr-un serviciu nu îți ștergi automat și memoria. Mai mult decât atât, între angajații din servicii se creează un sistem de legături foarte puternice, de relații pe care ulterior poți să îl exploatezi în zona publică”, spune Hodor. 

Dincolo de cazurile particulare, Mădălin Hodor dă o perspectivă istorică asupra interferențelor dintre zona serviciilor de informații și zona politică: „Avem o societate care, pentru că nu am clarificat foarte bine chestiunea serviciilor din regimul comunist, a rămas o anumit reticență, ca să nu spun ostilitate la tot ce vine din zona serviciilor. Serviciile au ștampila că sunt tot fosta Securitate, lucru care nu e tocmai corect. 

Serviciile noastre sunt integrate în NATO, iar noi suntem o țară democrată. Teoretic, cineva care servește statul român, e perfect onorabil, nu trebuie plecat de la ideea că acea persoană are probleme de natură securistică. Oricum, această discuție este una dificilă. 

Sunt argumente pentru care ar putea activa în politică, sunt și argumente pentru care ar trebui să nu fie. Eu aș zice că mai bine ar fi să nu fie”

OVIDIU VOICU

Politolog, director executiv al Centrului pentru Inovare Publică

Semnificația în sine a desemnării în Executiv a unei persoane care a fost vreme de șase ani ofițer activ în serviciile de informații este că „avem o problemă uriașă de separare între structurile militare și cele civile”, spune politologul Ovidiu Voicu. „Noi nu putem să discutăm în mod real despre un control civil al structurilor militarizate în condițiile în care oamenii pot să treacă atât de ușor dintr-o parte în alta. Avem și exemplul prim-ministrului desemnat și aproape să fie votat, domnul Ciucă, care din funcția de general activ a devenit politician în mai puțin de două săptămâni, când a și devenit ministru al Apărării”. 

Lucrurile astea nu ar trebui să se întâmple, crede Voicu. „Ar trebui să avem în legislație, perioada asta de cool down, cum o numesc americanii. Adică după ce te-ai retras dintr-o structură de putere în care ai avut o anumită funcție, să treacă 3, 5, 7, 9 ani până când ai dreptul să intri în politică la nivel înalt”. 

„Neștiind despre cine e vorba, întrebarea este dacă persoana respectivă mai este sau nu ofițer activ, pentru că, după cum știm, nu prea pleci de bună voie dintr-un serviciu de informații, rămâi cu legături pentru tot restul vieții. Faptul că un serviciu de informații are potențiali oameni în politică, în Parlament, oameni în Guvern, pune sub discuție posibilitatea unui abuz de putere. Până la urmă, despre asta vorbim, serviciile militarizate au foarte multă putere prin lege, și prin accesul la informații, la resurse. Pentru a echilibra această putere trebuie să fie puse sub un control civil”, a încheiat Ovidiu Voicu.

CLAUDIU TUFIȘ

Conferențiar la facultatea de Sociologie a Universității din București 

Într-o democrație nu se acceptă ca lucrătorii serviciilor secrete să facă politică”, spune Claudiu Tufiș, conferențiar la facultatea de Sociologie a Universității din București. „E mai puțin relevant dacă în prezent [politicianul] este sau nu este încă [ofițer] activ, întotdeauna va exista percepția că serviciile secrete încearcă să influențeze actul politic”. 

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.