Exclusiv. Legăturile secrete ale lui Călin Georgescu cu extrema dreaptă din Germania

Carolina Drüten

Redactor

Michael Friedrich Vogt, o personalitate extremistă din Germania, este menţionată ca referinţă în CV-ul lui Călin Georgescu. 

Inițial, Vogt a susţinut că nu-l cunoaşte pe Georgescu. Investigaţia noastră sugerează contrariul şi relevă o ideologie care îi leagă pe cei doi.

La documentarea și redactarea acestuia au contribuit și Răzvan Filip (PressOne) și jurnalistul german Lennart Pfahler.

Călin Georgescu, candidatul pro-rus şi de extremă dreapta care ar putea deveni următorul preşedinte al României, menţionează în CV-ul, la capitolul „Referințe", lui un adept al teoriilor conspirației din Germania - Michael Friedrich Vogt - care are legături cu scena de extremă dreapta din politica germană.

Într-un prim apel telefonic al jurnaliștilor, Vogt a declarat, pe un ton nonșalant, că nu-l cunoaște pe Georgescu și nu există nicio legătură între ei. Atunci de ce l-ar menționa politicianul român în CV-ul său, la pachet cu numărul personal de telefon? Vogt insistă că trebuie să fie o „greşeală” şi că nu-l cunoaşte deloc pe Georgescu.

Inițial, Michael Vogt spunea că nu știe cine este Călin Georgescu. Captură de ecran via Facebook

O investigaţie realizată de PressOne şi cotidianul german Die Welt arată cu totul altceva. Nu doar că Vogt pare să-l cunoască pe Georgescu: extremistul neamț a declarat în trecut că viziunea lui politică ar trebui să fie un model pentru Occident. 

Legăturile dintre Michael Friedrich Vogt și neonaziștii germani

Născut în 1953, Vogt s-a alăturat fraternităţii Danubia din Munchen când era student, în anii ‘70. Au existat momente în care a ocupat funcțiile de preşedinte şi purtător de cuvânt ale acesteia. Serviciile de securitate internă din Germania, prin Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din landul Bavaria (Bayerisches Landesamt für Verfassungsschutz), consideră că Danubia este un grup extremist de extremă dreapta şi în trecut i-a ținut sub observație pe membrii săi activi. 

Când Vogt era încă activ în organizație, mai mulţi membri ai fraternității Danubia erau implicaţi și în partidul neonazist NPD.

După absolvire şi obţinerea doctoratului, Vogt a produs documentare pentru diverşi clienţi. Printre acestea se numără Geheimakte Heß (n.r. Dosarul Secret Hess), un film despre adjunctul lui Adolf Hitler, Rudolf Hess, care în cadrul Proceselor de Nürnberg a fost condamnat la închisoare pe viaţă pentru crime de război și ucidere în masă. Astăzi, Hess este considerat un erou în cercurile de extremă dreapta din Germania.

Exclusiv. Securiștii din spatele mișcării suveraniste încearcă să facă bani cu titluri de stat vechi de 100 de ani și aplicații de dating. Reacția Dianei Șoșoacă: „Sunt în rugăciune la Sfântul Andrei”

PressOne vă arată legăturile dintre mișcarea suveranistă din România și niște securiști escroci care astăzi îl susțin pe Călin Georgescu.

Pericolul extremist, „pacea lui Putin” și un secret încă bine păstrat: câți „suveraniști” avem, de fapt, în serviciile de informații? Expert în securitate: „Există acest trend în instituțiile de forță”

Cum ar arăta scenariul unei „Românii suveraniste” și ce riscuri pentru securitate ar însemna cocoțarea în fruntea statului român a unui personaj „suveranist” (ca să nu zicem extremist, de-a dreptul)? PressOne l-a întrebat pe la Claudiu Degeratu, expert în securitate națională, apărare și studii strategice.

Michael Friedrich Vogt. Sursă foto: pagina de facebook a lui Michael Friedrich Vogt

Lansat în 2004, filmul este considerat revizionist pentru că-l prezintă pe Hess ca pe un „pacificator”. Se bazează pe afirmaţiile istoricului britanic Martin Allen, a cărui carte despre Hess citează documente din Arhivele Naţionale ale Marii Britanii. Ulterior s-a constatat că documentele citate erau false. Vogt a realizat filmul împreună cu Olaf Rose, care ulterior avea să lucreze pentru partidul neonazist NPD.

În 2007, Vogt ar fi participat, în Strasbourg, la întâlnirea unor figuri de extremă dreapta din Europa. Site-ul NPD l-a listat ca participant la evenimentul „Împreună pentru o Europă a Națiunilor”. Deşi Vogt a negat participarea în fața presei, participanţii au confirmat contrariul. 

„Da, a fost acolo, am şi vorbit cu el”, declara pentru Der Spiegel Rolf Schlierer, pe atunci liderul unui partid de extremă dreapta intitulat Die Republikaner.

Documentarul şi participarea la întâlnire l-au lăsat fără postul de profesor invitat la Universitatea din Leipzig, unde preda în cadrul Institutului de Comunicare și Studii Media.

Vogt nu vrea să știm despre legăturile sale cu Georgescu și extrema dreaptă germană

Vogt a încercat în repetate rânduri să-și ascundă legăturile cu scena de extremă dreapta. Cu toate acestea, indicii despre ideologia sa pot fi găsite într-un manifest publicat în 2012, în revista Burschenschaftliche Blätter. Germanul cerea atunci desfiinţarea sistemului de partide şi o „reorganizare revoluţionară”. În aprilie 2024, Călin Georgescu exprima o dorință similară: ca în România să nu mai existe niciun partid.

Vogt mai argumenta în manifestul său că fraternităţile studențești (n.r. precum Danubia) sunt „în opoziţie automată cu sistemul actual, partidele sale şi mass-media” și critica politicile de naturalizare a imigranților care ignoră, în viziunea lui, „originea şi descendenţa germană.”

Nu-l știe, doar a scris articole despre el și i-a luat un interviu. Captură de ecran via Facebook

Însă legăturile lui Vogt cu Georgescu, pe care încearcă să le țină secrete, pot fi reconstruite. De exemplu, găsim un interviu din noiembrie 2016 în care apar amândoi. În acea perioadă, Georgescu era vehiculat ca posibil prim-ministru al României, deşi nu ocupa vreo poziţie politică relevantă în cadrul statului român. 

Vogt a publicat, de asemenea, o serie de 3 articole în care-l laudă pe Georgescu pentru „educaţia excelentă” şi „dragostea pentru ţară” de care dă dovadă. Textele citează viziunea extremistului despre naţionalismul etnic, civic şi economic - din care reiese că Georgescu nu e foarte preocupat de drepturile omului, ci mai mult de „păstrarea identității naționale”. 

Georgescu cataloghează fenomenul migrației în Europa drept „o manipulare grosolană”, argumentând că „nu poţi amesteca niciodată apa cu uleiul”. De asemenea, politicianul român pledează pentru reținerea și eliminarea de pe teritoriul național a migranților „non-europeni”.

În contextul acesta, actualul prezidențiabil se descrie drept un „naţionalist verde” şi spune că Uniunea Europeană ar fi doar o „ficțiune”. 

„UE este deja istorie. Supravieţuieşte doar într-o stare de zombi”, continuă el în articolele publicate de Vogt. 

Michael Vogt a încercat să îngroape acest articol. Captură de ecran via Wayback Machine

Niciunul dintre aceste articole nu mai este accesibil online. Vogt şi-a rebranduit între timp site-ul, astfel că quer-denken.tv a devenit m-v.tv. Găsim textele cu ajutorul serviciului de arhivare Wayback Machine. Doar fişierul video al interviului său cu Georgescu rămâne de negăsit. Acesta a fost şters inclusiv de pe canalul de YouTube al lui Michael Vogt, deşi alte videoclipuri filmate în aceeaşi perioadă sunt încă disponibile.

Vogt şi Georgescu împărtăşesc nu doar credințe etno-naţionaliste, ci şi o preocupare pentru ezoterism. Amândoi se aliniază cu mişcarea aşa-numiţilor Truthers, caracterizată prin teorii ale conspiraţiei şi neîncredere faţă de naraţiunile oficiale. De exemplu, Georgescu a numit COVID-19 o „plandemie”, sugerând că pandemia ar fi fost orchestrată de elite. Vogt a făcut la rândul lui afirmaţii conspiraţioniste despre vaccinuri, pandemii şi alte subiecte de interes pentru extrema dreaptă.

Pus în fața dovezilor, Vogt își amintește de interviul pe care i l-a luat lui Georgescu

Un nou apel către Vogt. Îl întrebăm de ce în conversația anterioară a pretins că nu-l cunoaşte pe Georgescu?

Vogt: Ce am vrut să spun a fost că nu mai am niciun contact. Şi nu ştiam despre cine vorbiţi.

PressOne: Cât de strânsă a fost legătura dumneavoastră cu Georgescu?

Vogt: A fost un singur interviu, o singură conversaţie. Deci nu foarte strânsă.

PressOne: Dar ați publicat şi o serie de articole care lăudau ideile românului și îl prezentau ca model pentru Occident.

Vogt: Așa o fi, dar s-a întâmplat cu mult timp în urmă. Chiar nu vă pot ajuta.

Până la ora publicării acestui articol, PressOne n-a reușit să obțină un punct de vedere de la Călin Georgescu.

Acest text face parte din seria de articole pe care le propune TEFI, un proiect editorial transfrontalier, dezvoltat de unele din cele mai puternice redacții din centrul și Estul Europei: Gazeta Wyborcza (Polonia), Magyar Jeti / 444 (Ungaria), SME (Slovacia), Bellingcat (Olanda), PressOne (România), unite într-un consorțiu finanțat din fonduri europene și care își propune să promoveze teme ce țin de securitatea națională și regională. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€