Exclusiv. Cel mai verde sector nu mai e chiar așa de verde: din cenușa Parcului IOR răsar clătite și tiribombe

Alex Olaru

Redactor Șef

Gruia Dragomir

Redactor

Cine dă foc Parcului IOR? a întrebat recent PressOne, după ce mai multe incendii de vegetație au afectat o porțiune de spațiu verde de 12 hectare, lipită de domeniul public. Pentru pompieri și polițiști, incendiile din zona retrocedată sunt consecințe ale neglijenței: focul ar fi pornit de la o țigară aruncată aiurea. Felul în care au ars copaci și vegetație (5 mii de mp doar la incendiul din 1 august) arată însă altceva, după cum a relatat deja PressOne.

Arborii au fost găuriți la bază cu burghie, tot la baza lor s-au turnat substanțe toxice, cel mai probabil benzină, iar incendiile au avut loc în anumite perimetre. 

Acum a venit rândul altei întrebări esențiale pentru soarta spațiului verde: De ce se dă foc Parcului IOR? 

Din foc și drujbă răsare Disney Mania. Poliția Locală se sesizează degeaba

În zona retrocedată a Parcului IOR din București, blocată în instanță și disputată de proprietarul care a cumpărat drepturile litigioase și Primăria Sectorului 3, a apărut un panou prin care se poate vedea viitorul. Aici se dorește construirea unui parc de distracții, „Disney Mania”, ce ar urma să se întindă pe toată bucata dinspre blocul Potcoavă. Termen de execuție a lucrării: trei ani. 

Panoul a apărut în zona retrocedată de câteva zile și de atunci lucurile s-au pus, rapid, în mișcare, după cum arată PressOne. Compania Disney nu are nicio legătură cu pretinsul parc de distracții

Până atunci, în fosta bucată de parc public au răsărit o saltea gonflabilă, un butoi pe roți unde se fac clătite și o gelaterie. Pentru a-și face loc cum trebuie, au fost tăiați și sabotați copaci.

PressOne a intrat în posesia unei înregistrări audio în care noii chiriași ai zonei recunosc că au tăiat din vegetație, deși susțin că de fapt ar fi „toaletat” zona. Totul, spun chiar chiriașii parcului retrocedat, ar fi fost făcut cu știința proprietarilor terenului. 

PressOne este în posesia înregistrării audio complete. Veridicitatea ei a fost probată.  

Cine plătește pentru visul lui Emil Boc de a avea metrou la Cluj? Declarații contradictorii între primărie și ministerul Transporturilor

În timp ce primarul de la Cluj-Napoca Emil Boc a anunțat drept validă și concretă finanțarea construirii metroului printr-un instrument financiar care se numește obligațiuni verzi, Ministerul Transporturilor se ferește să își asume o proiecție bugetară și un calendar pentru cheltuielile angajate cu acest proiect.

Ce faci în weekendul 18-20 octombrie în București, Cluj-Napoca, Timișoara sau Iași. Recomandările PressOne

Dichisar de toamnă în București, PICNIC în Cluj-Napoca, spectacol de tango argentinian în Timișoara și târg caritabil de toamnă în Iași. Tu ce faci în weekend?

Toate aceste afaceri au apărut după ce copacii au început să moară, iar legătura dintre distrugerea voită a copacilor și a vegetație și afacerile apărute pe terenul verde e făcută chiar de Poliția Locală. 

„Suprafața retrocedată din Parcul IOR este în plină degradare din cauza distrugerilor vegetale, prin incendii provocate repetat și uscarea copacilor cu tot felul de substanțe, toate aceste acțiuni având un singur scop: amplasarea pe zona retrocedată a numeroase construcții cu destinație agrement și comerț”, transmit polițiștii locali de la Sectorul 3.

Între 22 și 28 august antreprenorii instalați în zona retrocedată a Parcului IOR au fost amendați cu 13 mii de lei, în total. De fapt au fost date cinci amenzi și cam atât. 

Urmele incendiilor de vegetație din vară sunt încă vizibile, la fel și copacii uscați care abia se mai țin verticali, după ce au fost găuriți la bază cu burghiul.

„Poliția Locală Sector 3 precizează faptul că sunt amplasate neautorizat atât construcții, cât și tobogane gonflabile. Aceste fapte de natură contravențională au fost deja monitorizate și sancționate de polițiștii locali”, adaugă Poliția Locală. 

În paralel, Secția 12 de Poliție din București tratează cele întâmplate vara aceasta în zona retrocedată, respectiv incendiul devastator din 1 august, printr-un dosar de distrugere din culpă cu autor necunoscut, deși polițiștii locali au vorbit încă din august despre acțiuni voite de distrugere a spațiului verde. 

Metodic, până la instalarea unor mașinării și utilaje de calibru, în zona retrocedată au apărut atracții gonflabile, care au un regim de autorizare mai relaxat. Pentru montarea lor, chiriașii recunosc că au „toaletat” copaci.

„Noi putem să îi mai amendăm dacă fac gunoaie și cam atât”, ridică din umeri, la sediul Poliției Locale Sector 3, funcționarul de serviciu. „Mai departe, încercați să întrebați la Primărie”, ne direcționează polițistul local. 

Cine decide ce se întâmplă în zona retrocedată a Parcului IOR

După ani de zile de litigiu și procese și fără un verdict final în instanță, de soarta zonei de ocupă, la acest moment, două personaje cheie. 

Primul și cel mai important om este Dan Băjenaru, care se prezintă a fi nepotul proprietarei zonei retrocedate. L-am sunat să-l întrebăm cum putem face să închiriem și noi o bucată din zona verde retrocedată pentru a deschide o mică afacere. Îi spunem că am înțeles de la o persoană terță că el s-ar ocupa de administrarea celor 12 ha de teren. Așa este? l-am întrebat. 

„Da, mai mult sau mai puțin. Dar de unde aveți numărul meu de telefon? Eu de obicei nu am discuții din astea. Nu mă ocup eu direct, dar știu despre ce e vorba”, răspunde, ușor circumspect. 

Stabilim rapid că ne putem întâlni, dar „nu azi”. Cere să-i dăm mai multe informații despre ce afaceri am vrea să facem acolo. „Spuneți-mi exact ce v-ar interesa.”

„Contractul îl facem în funcție de cum stabilim, vedem. Îl facem pe un an, pe trei luni, pe șase luni. Pe doi ani”, dă asigurări nepotul proprietarei, după ce află că ar fi vorba de închirierea unor zeci de metri pătrați. 

Băjenaru evită să vorbească la telefon despre costuri. Pe larg despre bani „mai bine vorbim când ne vedem”, ne spune. Prețul diferă în funcție de punctul unde am vrea să amplasăm o mică afacere cu sandvișuri și sucuri. „E în funcție de locație, depinde foarte mult de vadul de acolo.”

Insistăm pentru un preț estimativ. Dan Băjenaru dă exemplul unei afaceri deschise deja de ceva vreme în zona retrocedată, în apropiere de stația de metrou Titan. „Are o chirie undeva la 3 mii de euro”, ni se explică. Cel mai probabil, urmează să fim pasați către cineva care ne poate da toate detaliile și aranja cu spațiul. 

„Dvs. luați probabil ceva mult mai mic, 10 metri pătrați, 20, nu știu. Vedem. Vă pun în legătură cu cineva de la noi care se ocupă pe toată zona respectivă și care vă poate da mult mai multe informații. El s-a ocupat și a negociat toate acestea. Sau ne vedem noi doi. Nu e asta o problemă.”

Vrem să ne asigurăm că reprezentați proprietarii, îi mai spunem lui Băjenaru. „Da. E mătușa mea”, primim prompt asigurări. Despre parcul de distracții spune că „o să apară” și că „momentan sunt doar discuții.”

„Nu va fi un parc de distracții pe tot terenul. Apar niște aparate din alea, atâta tot. Nu există, dacă am făcut un contract cu dvs., să zic la mijlocul contractului gata, îl întrerup.”

La finalul discuției telefonice ne exprimăm teama de amenzi precum cele date de Poliția Locală sau de eventuale controale. 

Copacii din zona retrocedată au ars de la bază.

„Nu există așa ceva. Doar să aveți autorizație. Eu vă dau actele, tot. Terenul era în litigiu. Au pierdut în instanță a doua oară, irevocabil. Extrasul de carte funciară este curat. La noi, cei care au închiriat în zona respectivă și-au luat, majoritatea, autorizații. Le-a dat Primăria. Au depus frumos la Primărie și s-au dus și le-au dat. N-am înțeles de ce la unii le-a dat, la unii nu le-a dat.”

Al doilea personaj cheie la acest moment este Mihai Mușat., un om de afaceri despre care presa a relatat în mai multe rânduri că ar avea legături cu lumea interlopă din Sectorul 4. PressOne nu poate proba aceste presupuse legături. 

Mihai Mușat are însă, oficial, afaceri în Parcul „Orășelul Copiilor” din Sectorul 4 și „tot ce vedeți aici e al lui”, spune, sub protecția anonimatului, unul din angajați. 

„Dacă vreți să vă deschideți aici, vorbiți cu Mușat. Ale lui sunt toate astea.” Arată cu mâna inclusiv spre panoul pe care e prezentat viitorul parc de distracții Disney Mania. 

E sau nu legal ce se întâmplă în zona retrocedată a Parcului IOR? 

Când lucrurile trenează de ani, iar pe soarta unui spațiu verde ce deservește o comunitate se bat oameni de afaceri, politicieni și diferite interese, răspunsul între alb și negru nu poate fi decât gri, în cel mai bun caz.

Cele 12 ha de spațiu verde au fost retrocedate în anul 2005 de către Adriean Videanu, primarul PDL de atunci, către Maria Cocoru, o cumpărătoare de drepturi litigioase. 

Au urmat ani de procese, până în 2019, când Primăria Sectorului 3 a câștigat pe fond anularea retrocedării. Proprietara terenului a făcut însă apel, iar dosarul se rejudecă acum la Curtea de Apel.  

Comercianții din zona retrocedată cred însă că instanța e de partea proprietarilor. Definitiv și irevocabil. Cel puțin susțin că așa li se spune. „Au câștigat procesul, ne-au arătat actele. Gata, treaba e încheiată.” Le spunem că am citit prin presă că lucrurile încă se judecă, că procesul a luat-o de la capăt. „Prostii. Mai vin și pe aici și se iau de noi diferiți indivizi care stau la blocuri, pe-aici. Oamenii habar n-au, nu știu ce vorbesc. Nouă ne-au arătat proprietarii că au câștigat la judecată.”

De altfel, și în discuția cu reporterul PressOne, Dan Băjenaru sugerează că situația celor 12 ha verzi ar fi fost deja tranșată. Cel care se recomandă ca fiind nepotul Mariei Cocoru vorbește de un verdict „irevocabil”, după ce Primăria Sectorului 3 ar fi „pierdut a doua oară.”

Dan Trifu, de la Fundația Eco-Civica, este unul din activiștii care au urmărit și documentat pas cu pas traseul terenului verde retrocedat. „În Planul Urbanistic General din 2000 terenul figura ca zona CB3. Adică zonă de poli urbani în care autoritatea publică putea dezvolta anumite clădiri publice. Sub nicio formă altfel de investiții. S-a nimerit că domnul Romalo și apoi doamna Cocoru, care a cumpărat drepturile litigioase, au primit retrocedarea exact acolo, la milimetru.”

Poziționarea celor 12 ha de teren verde retrocedate

Asociația pe care o conduce se va alătura procesului după ce începe rejudecarea la Curtea de Apel, de partea Primăriei Sectorului 3, iar printre argumentele pe care Dan Trifu le aduce este o modificare esențială a legislației, făcută în 2007, prin OUG 114. Până la acel moment, Maria Cocoru, proprietară în acte a terenului retrocedat, nu a făcut (timp de doi ani) niciun demers care să vizeze o eventuală construcție. 

În mod aproape ironic, ordonanța de urgență care modifica și completa legea mediului din 2005 stabilea, printre altele, și că autoritățile locale sunt obligate să asigure un minim de spațiu verde per locuitor, după niște ținte precise. 

„Articolul II

(1) Autorităţile administraţiei publice locale au obligaţia de a asigura din terenul intravilan o suprafaţă de spaţiu verde de minimum 20 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2010, şi de minimum 26 mp/locuitor, până la data de 31 decembrie 2013.”

O analiză Europa Liberă a arătat anul trecut cum suprafața medie de spațiu verde care îi revine fiecărui locuitor din capitala României este, în realitate, de sub 10 metri pătrați. 

„Dacă ești proprietar particular și ți s-a retrocedat un teren care e amenajat ca spațiu verde, chiar dacă nu figurează ca atare în documentațiile urbanistice, nu ai voie să-i schimbi destinația”, spune la PressOne Dan Trifu. 

Articolul în cauză a fost atacat la Curtea Constituțională, printre altele, pentru încălcarea dreptului la proprietate. „S-a atacat din toată țara, până la ultimul dezvoltator imobiliar”, comentează reprezentantul Eco-Civica, care consideră că „CCR a considerat că primează interesul public și nu cel privat.”

Contactat de PressOne, fostul președinte al Curții Constituționale, Augustin Zegrean explică de ce judecătorii au dat dreptate mediului. „Există un text în Constituție care vorbește de dreptul la un mediu sănătos. De acolo am pornit, pentru că trebuie să asiguri oamenilor acest drept, altfel vedem că lumea se prăpădește. Nu se încalcă niciun drept la proprietate. Dreptul la proprietate este garantat, dar să se uite domnii dezvoltatori, în general, în Constituție, unde scrie în limitele legii. Dacă legea vine și spune că ai voie să construiești numai pe 10% din teren, atât construiești. Nu-ți încalcă nimeni niciun drept la proprietate.”

De asemenea, un proprietar particular nu poate dezvolta o zonă CB3, cum figurează fosta felie de parc în planul urbanistic general, pentru că acolo se pot construi doar clădiri pentru servicii publice, centrale sau locale. „Nu poți tu, particular, să construiești un sediu de primărie sau vreo altă clădire publică.”

Este așadar legal sau nu ce fac și ce pregătesc proprietarii terenului retrocedat? Răspunsul stă în principal la Primăria Sectorului 3, mai ales că un alt articol de lege (Legea 24 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților) spune foarte clar: procentul de ocupare într-un spațiu verde este de maximum 10%. Restul de 90% trebuie să rămână spațiu verde curat. 

„Alei de beton, felinare, bănci, construcții, tot ce ține de ocuparea și dotarea spațiului verde respectiv. Pot să-ți dau voie să-ți faci jocuri sau un chioșc, chiar dacă terenul e în litigiu, dar nu pe mai mult de 10% din suprafață. Primăria are și această pârghie, mai ales că numai fostele alei ocupă deja mai mult de 5%. În primul rând, trebuie calculat procentul de ocupare din prezent, iar la emiterea certificatelor de urbanism trebuie să se aibă în vedere acest lucru. Dacă procentul este depășit, atunci Primăria refuză emiterea certificatului de urbanism. Primăria Sectorului 3 trebuie să aibă aceste date, acum este în interesul ei major. Trebuie să știe exact procentul de ocupare, înainte să permită eventuale dotări de agrement”, concluzionează Dan Trifu.

Așa că PressOne l-a întrebat pe primarul Sectorului 3 dacă știe ce se întâmplă astăzi în zona retrocedată a Parcului IOR. 

Primarul Robert Negoiță: „Nu știu”

Redacția a cerut lămuriri de la Primăria Sectorului 3 încă din 30 august, înainte de publicarea primului articol din seria dedicată Parcului IOR, în care ne întrebam cine dă de fapt foc spațiului verde. Primăria nu a răspuns nici până astăzi la această solicitare, așa că am insistat pentru un dialog cu primarul Robert Negoiță. 

„Noi ne-am exprimat mai ales în instanță. Considerăm că demersul de retrocedare este ilegal. Și am făcut și noi demersuri în acest sens, pe cale civilă și penală. Am spus tot ce era de spus pe subiectul ăsta”, e tranșant primarul. 

PressOne l-a întrebat pe Robert Negoiță despre incendiile de vegetație din zona retrocedată, despre comercianții apăruți acolo și avizați (unii dintre ei chiar de Primărie) și despre planurile afișate public de construire a unui parc tematic de distracții de mari dimensiuni. 

Primarul Robert Negoiță susține că nu știe ca în zona retrocedată să fi apărut afaceri sau mici comercianți.

Primarul de sector nu a mai răspuns ulterior altor încercări de dialog. În prima și singura discuție avută cu PressOne, Robert Negoiță s-a arătat deranjat în principal de cei care îl acuză de complicitate tacită sau că ar fi avut interese proprii în zona retrocedată. 

„E greu să-ți imaginezi ceva mai mult decât am făcut eu. Loc de speculații și mai ales de aberații e întotdeauna. Dar nu în ce mă privește pe mine. Nu există loc de așa ceva. Am făcut toate demersurile pe care le-am considerat necesare în ideea de a salva această porțiune de parc atât de utilă, necesară, importantă, în lupta cu niște ticăloși. Speculații se pot face oricând, dar, credeți-mă, chiar nu e loc. Sunt deranjat de anumite chestiuni care n-au nicio legătură cu nicio fărâmă de adevăr”, le transmite edilul contestatarilor. 

Surse din Primăria Sectorului 3 consultate de redacție văd însă din altă perspectivă ce se întâmplă acum în zona retrocedată. „Este avangarda, mici comercianți plantați acolo ca lumea să se obișnuiască cu ideea. După ani în care totul a fost blocat, acum se testează apele”, crede o sursă apropiată de dosar. „Dintr-o mare ilegalitate se face legalitate cu picătura chinezească, puțin câte puțin”, acuză sursa PressOne. 

Oamenii de afaceri din zona retrocedată: E loc destul. „Noi luăm 30%”. Avocații proprietarului nu comentează subiectul

L-am contactat telefonic și pe Mihai Mușat, recomandat ca fiind „creierul” din spatele proiectului parcului de distracții Disney Mania. I-am spus și dumnealui că am fi interesați să închiriem teren în zona retrocedată, iar afaceristul a fost mai mult decât deschis la discuții. 

„Eu sunt deja aicea, în parc”, îi spune Mihai Mușat reporterului PressOne sub acoperire. Știe despre Dan Băjenaru că este „unul dintre proprietarii terenului.” Cu cine să vorbim, așadar, cu Mihai Mușat sau cu Dan Băjenaru, întrebăm. „Cu oricare din noi doi, cu cine doriți dvs.”, ni se răspunde. 

Primim asigurări că totul este în regulă și că viitorul parc de distracții nu ar urma să-i împingă mai încolo pe comercianți, din moment ce tiribombele vor fi instalate pe spațiul verde, iar comercianții vor ocupa aleea care desparte acum, ca o fâșie de graniță, zona retrocedată de parcul propriu-zis. Îi spunem lui Mihai Mușat că au auzit că își mută practic afacerile din Orășelul Copiilor, din Sectorul 4, în zona retrocedată din Sectorul 3. 

„Noi nu aducem din Orășelul Copiilor. Avem și acolo utilaje. Aici e un proiect nou. Vor fi în primă fază utilaje aduse de prin țară, de către colegi de-ai noștri. În primăvară vor fi utilaje nou-nouțe, aduse din Italia. Parcul de distracții e separat față de căsuțe, față de orice altceva. Avem contracte fiecare, separat, în fiecare zonă. De aceea eu vă pot redirecționa către cine se ocupă de fiecare perimetru.”

Îi spunem și lui Mihai Mușat că am citit despre litigiu și despre lupta în instanță pentru acest teren. 

„Au fost litigii. S-au terminat litigiile. Vă dați seama, dacă mai erau încă litigii, era direct spălare de bani și nu puteam închiria aceste suprafețe de la domnii proprietari. Cu siguranță este verdict final.”

Omul de afaceri Mihai Mușat vorbește de planul de a ocupa toată aleea care separă Parcul IOR de zona retrocedată cu restaurante și fast-food-uri. Primele semne au apărut deja.

În discuție, adaugă Mihai Mușat, rămâne doar felul în care vor fi porționate cele 12 hectare de teren, până la capăt. Un lucru e cert: omul de afaceri și-a luat partea leului: „Noi așa am privit-o, ca aleea (n.r. care delimitează proprietatea privată de parc) să fie dintr-un capăt în altul plină de restaurante, fast-food-uri. Parcul de distracții să fie pe spațiul verde, nu pe alei. Și jucăriile pe care acum le vedeți: cu siguranță nu vor mai fi aici, aceste utilaje. Se vor duce undeva spre zona Potcoava, pe acolo. Vă dați seama, eu mă ocup de acest proiect, al parcului de distracții.”

PressOne a căutat clarificări și de la la avocata care îi reprezintă pe proprietari în instanță. În principal, redacția a întrebat care sunt prevederile legale de care se folosesc cei pe care îi reprezintă atunci când închiriază masiv porțiuni din spațiul verde și de ce susțin proprietarii că procesele s-au încheiat, definitiv și irevocabil. 

„Vă rog să nu mă deranjați cu subiectul ăsta”, a răspuns avocata, înainte de a închide telefonul.  

Am căutat clarificări, la final și din partea lui Dan Băjenaru, nepotul proprietarei din acte a spațiului verde retrocedat. De data aceasta urma să-i precizăm că suntem jurnaliști și să-l întrebăm de ce, aparent, își induce chiriașii în eroare cu privirea la situația din instanță a terenului, de ce negociază închirierea unor suprafețe mari de teren verde, deși legea impune restricții și nu în ultimul rând cum comentează acuzațiile că proprietara sau proprietarii au permis sau chiar solicitat vătămarea unor arbori.

Dan Băjenaru nu a mai răspuns la telefon reporterilor PressOne. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€