Eșecul digitalizării sănătății: tinerii români nu au carduri de sănătate și nici măcar Casele de Asigurări nu știu de ce

400 de milioane de euro a anunțat anul acesta statul român că va investi în digitalizarea Sănătății. Un sfert (100 de milioane de euro din fonduri europene) ar urma să revină lucrărilor de modernizare a platformei Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS), prin care populația are acces inclusiv la cardul de sănătate. 

La acest moment, CNAS nu eliberează carduri tuturor categoriilor de populație, iar printre cei care nu pot beneficia de acest serviciu sunt în special tinerii (studenți sau la început de carieră). Oficial, reprezentanții instituției transmit că blocajele dese și celelalte probleme legate de eliberarea plasticurilor (cardurilor) sunt create mai ales de capacitatea informatică limitată a sistemului. 

Vrem să putem relata în profunzime despre viața de zi cu zi a românilor, așa cum e ea. Dacă e important și pentru tine, ajută-ne să o ducem la capăt! Orice sumă contează.

„Știți pentru câți furnizori a fost gândit acest sistem inițial? (…) Pentru 7.000 de furnizori de servicii medicale. Astăzi sunt 42.000, de 6 ori mai mult”, a afirmat recent, la Digi24, noul șef al CNAS, Andrei Baciu. 

PressOne a vorbit cu tineri care au întâmpinat probleme din cauza lipsei cardului de sănătate, cu medici de familie, dar și cu reprezentanți ai CNAS din trei județe: Iași, Alba și Arad. La acest moment, toată lumea se declară confuză. 

… iar cardurile nu vin. 

Denisa Coman are 20 de ani și e studentă la Universitatea București. Tânăra relatează pentru PressOne că după ce a devenit majoră se aștepta să își primească cardul de sănătate acasă, așa cum stipulează legea. 

„Cardurile naționale personalizate și ambalate vor fi transportate în condiții de siguranță de operatorul de servicii poștale desemnat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate, potrivit prevederilor alin. (2). Operatorul de servicii poștale prin care se realizează distribuția cardurilor naționale trebuie să asigure minimum două prezentări la adresa de domiciliu a asiguratului pentru predarea acestora titularilor.”

Denisa știa însă din exemplele celor din jur că plasticurile ajung cu întârziere, prin urmare nu a făcut vreun demers pentru a grăbi procesul. Anul acesta, după Revelion, a suferit o formă de otită gravă, în timp ce era la Brașov, cu prietenii ei. 

A tastat în Google Maps „Urgențe Brașov”, iar aplicația a dus-o către un ambulatoriu. „Mă durea foarte tare și aveam nevoie de ajutor.” La intrare, i s-au cerut buletinul și cardul național de sănătate, așa că în loc să primească primul ajutor, Denisa a fost luată la întrebări. 

Cardul național de sănătate, un șir de probleme fără sfârșit

Legea din România asigură accesul la serviciile medicale tuturor studenților și angajaților cu contract de muncă, iar cardul național de asigurări de sănătate este dovada în baza căreia pacienții pot beneficia de asistență medicală decontată. 

De-a lungul timpului au apărut nenumărate erori în sistemul informatic de funcționare al CNAS, iar medicii de familie, constrânși de împrejurări, fie s-au întors la formatul clasic, pe hârtie, fie au amânat consultațiile pacienților care nu-și puteau folosi cardul. 

„Începând cu data de 1 mai 2015, cardul naţional de sănătate va deveni unicul sistem de validare şi decontare a serviciilor medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate”, transmitea la început de proiect CNAS. 

Trei ani mai târziu, în 2018, guvernul prelungea termenul de valabilitate pentru cardurile de sănătate, de la 5 la 7 ani. A fost o măsură preventivă: în 2019 și 2020 expirau, potrivit datelor oficiale, peste 14 milioane de plasticuri. 

Din anul 2020 urma ca CNAS să genereze certificate digitale pentru cardurile naționale de asigurări de sănătate. În cazul celor deja emise, ele trebuiau rescrise în noul format digital. Acest lucru nu s-a întâmplat. PressOne a solicitat în urmă cu câteva săptămâni date clare și un punct de vedere din partea CNAS, însă acestea nu au fost furnizate redacției până la data publicării acestui articol. 

Cardul european de asigurare de sănătate nu înseamnă nimic în România

În ambulatoriul de la Brașov, unde a ajuns cu otită, Denisa Coman a explicat personalului medical care a întâmpinat-o că nu a primit încă un card de asigurare național. În schimb, are un card european, pe care l-a făcut înainte de o deplasare în afara României. 

Cardul european de asigurare de sănătate oferă asistență medicală gratuită, în cadrul sistemului de sănătate publică, tuturor cetățenilor asigurați, pe durata unei șederi temporare în oricare din cele 27 de state membre ale UE și Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Elveția și Regatul Unit.

„Card european de asigurare? De unde îl ai?”, a întrebat-o o asistentă.

Site-ul CNAS are de altfel o secțiune întreagă dedicată cardurilor europene de asigurare. Ele au fost activate, începând cu anul 2007, momentul aderării la UE, pe teritoriul României. Cardurile oferă acces gratuit la serviciile medicale în regim de urgență tuturor cetățenilor români care figurează cu statutul de „asigurat”, oriunde pe teritoriul Uniunii Europene.  

„E o prostie! (cardul european n.red.). Trebuie să-ți faci un card de sănătate românesc,  pentru că cel european nu merge în România”, i-ar fi spus personalul medical din ambulatoriu. 

Tânăra a fost trimisă acasă, fără a primi vreun tratament, chiar dacă avea în buzunar cardul european de asigurare. „Nu am fost tratată. M-au lăsat să mă chinui.”

Chiar și dacă ar funcționa în România, în acest moment, însă, nici cardurile europene de sănătate nu ar putea fi o soluție: din cauza întreruperilor produse de sistemul informatic, la începutul lunii septembrie se înregistra o întârziere de aproape două luni în procesarea cererilor, după cum ne-au transmis funcționarii de la CASMB, contactați telefonic.

„Adeverință și atât?”

După evenimentul otitei netratate, Denisa s-a dus la medicul ei de familie, mai ales că nu știa concret ce să facă ca să intre în posesia cardului național. Acolo i s-a spus că trebuie doar să aducă o adeverință de la secretariatul facultății, care să ateste calitatea de student și implicit de asigurat. Din acel punct  „treaba este ca și rezolvată”, își amintește Denisa că i-a confirmat medicul de familie. 

Următorii pași urmau să fie între medicul de familie și CNAS, iar tânăra urma să primească o adeverință care să-i ateste statutul de student asigurat oferit de lege și implicit să înlocuiască cardul de plastic, la nevoie. Conform legii, astfel de documente sunt valabile 3 luni. 

„Adeverință și atât?”, și-a întrebat tânăra medicul de familie. Susține că i s-a transmis că nu se mai fabrică carduri de sănătate. „De acum se primesc doar adeverințe.”

Adeverința figurează însă ca un caz excepțional pe site-ul CNAS, justificat doar în anumite situații. „Asiguraţii care au primit carduri naţionale de asigurări sociale de sănătate cu date personale eronate, sau au pierdut/distrus acest document, vor solicita eliberarea unui nou card la casa de asigurări de sănătate în evidenţa căreia se află”. Până la primirea acestuia „asiguratul va beneficia de servicii medicale în sistemul asigurărilor sociale de sănătate în baza unei adeverinţe de înlocuire a cardului de sănătate.”

Au trecut 8 luni și Denisa nu a primit nici card național de sănătate și nici vreo adeverință, deși a făcut toate demersurile. 

CAS Alba: Dacă îmi arătați un tânăr care are card de sănătate, „eu îl mânânc”

În lipsa unui răspuns oficial din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, așa cum a fost solicitat de PressOne, redacția a făcut un experiment și a sunat la birourile de informații (casele județene de asigurări de sănătate) din trei județe diferite, alese aleatoriu: Iași, Alba și Arad. 

Reporterul PressOne și-a asumat identitatea reală de studentă, dar a pretins, în funcție de context, că este și mamă a unui student, pentru a verifica cât mai clar care este motivul pentru care nu se mai primesc cardurile naționale de sănătate.  

„Nu e nevoie de card”, răspunde reprezentantul CNAS din județul Alba, pe un ton răstit. Insistăm și dăm mai departe exemplul Denisei, căreia personalul medical din ambulatoriu i-a cerut plasticul care să-i ateste calitatea de asigurat.

„Dacă vă spun ca nu are nevoie de card, cum să vă spun de ce nu are nevoie? Nu are nevoie de card. Copiii care au sub 22 de ani, la ora actuală în România, nu au card de sănătate și nu au nevoie de card de sănătate. Nu vă pot spune de ce nu este. Pentru ca nu au nevoie de card. Toți tinerii sunt în aceasta situație. Nu numai copilul dumneavoastră.”

Pentru CAS Alba, o parte din problemă ar fi inclusiv la medicii de familie, care nu ar fi înțeles cum trebuie dispozițiile autorităților. Funcționarul ne întreabă cine este medicul de familie al studentului în numele căruia am sunat. Ne lămurește și de ce are nevoie de această informație. 

„Trebuie să mă duc și la ăștia care nu știu: să le spun a suta oară că nu au voie să ceară carduri de sănătate. Ar trebui să știe că persoana respectivă nu are card emis. Nu s-au emis carduri pentru o anumită categorie de tineri deocamdată. Nu există așa ceva. Nu este niciun tânăr care are card de sănătate.”

Reprezentantul CAS devine tot mai agitat. „Doamnă dragă, dacă are card (un tânăr între 18 și 22 de ani n. red.), eu îl mănânc. Nu există, doamnă, așa ceva.(…) E o minciună, doamnă”, încheie bărbatul furios. 

Confuzie și la Arad și Iași 

PressOne a vorbit și cu reprezentanții biroului de informații CAS Iași și Arad. Cei din urmă susțin, la rându-le, că începând cu 2020 tinerii nu mai primesc carduri. Nu știu însă de ce se și întâmplă asta. 

„Da, da, este o problemă. Nu știu de ce. Nu s-au tipărit de câțiva ani carduri pentru persoanele care au împlinit 18 ani, de prin 2020, de la jumătatea anului.”

Pentru Casa Județeană de Asigurări de Sănătate Arad, problema ar fi a tinerilor și nu ar fi generată de medicii de familie sau de medici în general, cum susțineau colegii din Alba. 

Dacă studenții figurează în sistemul de date CNAS drept ”neasigurați”, ar trebui să trimită o adeverință care atestă calitatea de student pe anul universitar în curs și o copie după buletin, unității CNAS din județul de reședință. Ulterior, chiar și fără cardul de sănătate „vă puteți face servicii medicale fără niciun fel de problemă. Cu buletinul și cu carnetul de student.”

Pentru CAS Iași, situația e foarte simplă: studenții figurează implicit cu statutul de asigurați. Pe numele lor ar fi emise și cardurile, doar că între timp plasticurile n-au mai ajuns propriu-zis și în mâinile destinatarilor. De ce? am întrebat. 

Pentru că „emiterea cardurilor se face cu Imprimeria Națională. Nu s-au mai băgat fonduri pentru emiterea cardurilor. Punct”, răspunde CAS Iași în dialog cu reporterul PressOne.  

Ce spun medicii de familie: „Pur și simplu nu ți se deschide interfața respectivă” 

PressOne a contactat-o pe Daciana Toma, medic primar în medicina de familie. Dr. Toma este și vicepreședinta Societății Naționale de Medicina Familiei și reclamă la rându-i lipsa de transparență din partea CNAS. În discuție e același subiect: lipsa cardurilor naționale de sănătate. 

„Nu am primit niciodată un punct de vedere de la Casa Națională de Asigurări de Sănătate”, afirmă doctorița, care acuză că presiunea de a informa e aruncată de fapt pe umerii medicilor de familie. Pacienții așteaptă răspunsuri concrete de la personalul medical, medicii așteaptă răspunsuri concrete de la CNAS. 

Daciana Toma susține că are în evidență cazuri de tineri care au primit totuși cardul de sănătate, deși cei de la Casă neagă. „Am paciente înregistrate două surori gemene. Una l-a primit de la bun început, cealaltă nu. Nu știu care e algoritmul pe baza căruia se distribuie sau se tipăresc aceste carduri.”

Toma a explicat pentru PressOne cu ce se confruntă medicii de familie în lipsa unor clarificări din partea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Procedural, fiecare medic de familie începe prin a verifica în baza de date dacă a fost emis cardul de asigurări. „Dacă văd că nu are card, îi acord asistență medicală fără să solicit plasticul, că n-am ce solicita”. Nu toți furnizorii acționează însă la fel, iar unii n-ar acorda asistență medicală fără card sau adeverință. 

„Unii cer periodic adeverința aceea de la casa de asigurări, care, vezi Doamne, înlocuiește cardul. Asta e un disconfort foarte mare pentru pacienți.”

Disconfort pentru toată lumea creează și problemele din sistemul informatic, mai ales în zilele de luni. „La fiecare început de lună, la fiecare zi de luni, îți vine să arunci cu laptopul pe geam”, relatează dr. Toma. Interfața sistemului se blochează. 

„Partea și mai neplăcută în ultima perioadă este faptul că sistemul, funcționând defectuos, nu poate verifica nici statutul de asigurat al pacientului și nici dacă are card sau nu. Pur și simplu nu ți se deschide interfața respectivă. Și ca furnizor riști, că n-ai ce să faci”, explică medicul. 

În această situație, rămâne la alegerea medicului dacă își ajută sau nu pacientul. „Cu card, fără card, îmi asum. Mie ca furnizor îmi taie consultația (drept consecință nr.red). Nu ar trebui să fie treaba mea ca medic (să cer adeverință dacă nu au card emis nr.red). Mai ales într-un sistem nefuncțional. Acum nu o să pedepsesc pacientul pentru lucrul ăsta”. 

Redacția PressOne a trimis o solicitare în baza legii 544/2001, care prevede accesul la informații de interes public, Casei Naționale de Asigurări de Sănătate. Instituția de stat nu a răspuns. Proiectul care prevede digitalizarea sănătății din România e finanțat din fonduri europene (prin PNRR) și are termen limită de finalizare 2030. Astfel, sistemul ar putea deveni cu adevărat operațional, pentru toată lumea, la aproximativ 15 ani de la lansare.

Luiza Popovici are 20 de ani, e studentă în anul III la Facultatea de Jurnalism de la Universitatea București și a realizat acest articol în cadrul unui internship la PressOne.