12/01/2017
Stația meteo Băneasa, un loc unde nimeni nu e surprins de coduri. Foto: Lucian Muntean

Ei dau codurile de vreme rea

Cum arată știința din spatele codurilor colorate în galben, portocaliu și roșu?

Într-o zi geroasă de ianuarie, pe o vreme de cod portocaliu, am vizitat sediul Administrației Naționale de Meterologie, din Băneasa, ca să aflăm mai multe detalii despre mecanismele sofisticate din culisele buletinelor meteo.

În credința populară se zice că dacă pisica se ghemuiește cu spatele la foc urmează să ningă. Ce te faci însă dacă nu ai pisică?

Mihai Timu, meteorologul de serviciu care ne primește pe la orele prânzului în sediul Administrației Naționale de Meteorologie, ne spulberă superstițiile: meteorologii care lucrează în cele 158 de stații meteo din țară nu au nici ei pisici.

Pe 10 ianuarie, au în schimb numeroși studenți și reporteri veniți în vizită la sediul din Băneasa.

Meteorologii de serviciu sunt, însă, ocupați. Prognoza nu e tocmai floare la ureche, ne spune Timu.

„Înainte să emitem prognoza, avem de la București o conferință în jurul orei 12.00 și intrăm cu toate centrele în parte și discutăm ca să ne punem de acord. Deci, ne punem de acord cu toate regiunile.

De la București colectăm toate informațiile, de la stații orare, și ne ajută foarte mult și în evoluția prognozei, dar și în diagnoză, ca să avem o bază de date cu tot ce s-a întâmplat: când au fost cele mai scăzute temperaturi, cele mai mari cantități de precipitații etc.”, explică Mihai Timu. 

Meteorologul ne poftește pe o canapea aflată în holul instituției, în timp ce se pregătește să ofere un interviu în direct pentru un post TV. Îndată ce se pomenește în fața camerei de televiziune, începe să recite ceea ce, pentru profani, pare a fi un soi de poem alegoric modern.

Mihai Timu, intervievat într-o transmisiune în direct

Pentru că, în meteorologie, norii sunt „formațiuni noroase”, un specialist care indică un cer senin a măsurat nu orizontul, ci „nebulozitatea„, iar furtunile se numesc „oraje”.

Timu încheie transmisiunea amintind de codul portocaliu de ger, în timp ce un alt operator de televiziune își face apariția.

„Haideți acuma, repede!”, ne spune Timu, ușor panicat.

În aceste zile populate de coduri și de avertizări meteo, clădirea de un albastru spălăcit a Administrației Naționale de Meteorologie – altminteri, interesantă doar pentru acea parte a presei care are dedicate cinci minute la finalul jurnalului de știri – este astăzi luată cu asalt.

Timu se strecoară, deci, printre carele de televiziune și ne preia de pe hol înspre camera unde se întâmplă totul. Este o încăpere înțesată de hărți desenate, hărți interactive, creioane colorate, studenți care ascultă o prelegere. Meteorologii se fac mici, îndărătul ecranelor de la computere.

Studenți în vizită la sediul Administrației Naționale de Meteorologie

Unul dintre ei analizează, din fața unui astfel de ecran, un tabel cu nori de diverse forme.

Mihai Timu glumește: „Despre meteorologie, se spune că este știința pe care nici meteorologii nu o cunosc”.

„Despre
meteorologie,
se spune că este știința
pe care nici meteorologii
nu o cunosc.”

(Mihai Timu – meteorolog)

Datele vin de la senzori, sateliți și de la radare meteo

Pentru cele câteva minute pe care jurnalele de știri le dedică, zi de zi, prognozei privind starea vremii, oamenii din stațiile meteo lucrează în ture de câte 24 de ore. Practic, aici nu e niciodată ÎNCHIS.

Revista Pressei

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt curios

Până să ajungă la prognoza meteo, angajații stațiilor colectează date referitoare la starea atmosferei – presiune, umezeală, temperatură etc., date privind cantitatea de precipitații. Iarna, primesc informații referitoare la nivelul stratului de zăpadă sau la radiațiile ultraviolete.

Imagini primite în timp real de la radare meteorologice

Apoi, pe baza datelor obținute, simulează procesele din atmosferă cu ajutorul unor computere.

Analiza și formatarea rezultatelor sunt realizate, de asemenea, de către experți în meteorologie și, astfel, rezultă prognoza.

Timu admite că prognoza este cu atât mai exactă cu cât acoperă un interval de timp mai scurt.

„Până la cinci zile, avem în general dreptate. Ce depășește însă cinci zile se poate schimba. Și pentru noi vremea e imprevizibilă.”

Astăzi, cele mai multe stații meteo sunt automatizate: datele sunt transmise electronic direct de la senzorii din platforma meteo. Acestea se completează cu informațiile provenite de la sateliți sau de la radarele meteo.

În România există, în prezent, opt radare de tip Doppler care oferă informații cu privire la cantitatea, intensitatea și extinderea precipitațiilor.

Ca să fii meteorolog, îți trebuie așadar cunoștințe serioase de fizică și de matematică.

Altminteri, „în afara zilelor de cod, e liniște”, ne spune el.

Și-a început cariera cu tornada de la Făcăeni

Timu s-a angajat la ANM în 2001. Își amintește cum, chiar în primul său an de activitate, a fost martorul unui fenomen meteo neobișnuit: o tornadă.

„În 2002, am ieșit din tură în dimineața zilei de 12 august și, imediat cum am ieșit din tură, a fost foarte cald în după-amiaza aceea și un front atmosferic rece a venit dinspre vest.

A traversat cumva Balcanii și s-a poziționat aici, pe sud-est, unde au fost cele mai ridicate temperaturi. A fost prima dată, dacă vă aduceți aminte, când am vorbit despre tornadă. A fost tornada de la Făcăeni.

A fost vizibilă și în rotația vânturilor pe radar, deci acela a fost chiar un fenomen. Pentru prima dată când s-a vorbit, într-adevăr, despre o tornadă. Pe urmă au mai apărut și altele, după 2002″, amintește Timu.

Mihai Timu explică hărți care arată evoluția unui front atmosferic venit dinspre Marea Egee

„Până la cinci zile, avem
în general dreptate.
Ce depășește însă cinci zile
se poate schimba.
Și pentru noi vremea
e imprevizibilă.”

(Mihai Timu – meteorolog)

Codurile deja nu îl mai impresionează – cel puțin, cele galbene, care sunt considerate ca fiind „obișnuite” pentru perioada și zona în care apar, dar care pot deveni periculoase pe termen scurt.

În plus, vremea rareori îi sperie pe meteorologi. Altceva îi neliniștește: schimbarea climei.

„Ați văzut că 2015 și 2016 au ieșit cei mai calzi ani ca temperatură medie măsurată la nivelul oceanelor și uscatului față de media secolului XX. Din cauza poluării umane a crescut dioxidul de carbon și, practic, această căldură este înmagazinată aici, la nivelul pământului. Cu cât temperatura va crește, cu atât se va degaja un număr mai mare de vapori deasupra oceanelor și fenomenele vor deveni mai violente.

Am observat și la noi în țară astfel de fenomene violente: valuri de căldură sau de frig, temperaturi foarte ridicate sau creșterea intensității precipitațiilor – o cantitate foarte mare căzută într-un timp scurt. O să mai observăm în perioada următoare astfel de treceri bruște, din păcate”, prognozează Mihai Timu. 

Ne încheiem vizita la scurt timp după ce studenții sunt poftiți să iasă afară din sală.

„Este o zi extrem de ocupată și toată lumea ne caută astăzi”, se plânge un angajat.

În vreme ce ieșim, meteorologul Mihai Timu își îndreaptă cravata: un alt car de televiziune îl așteaptă pe holul unde mai devreme a dat un interviu.

„2015 și 2016
au ieșit cei mai calzi ani
ca temperatură medie
măsurată 
la nivelul
oceanelor și uscatului.”

(Mihai Timu – meteorolog)

Poțifacediferența.

Dacă te abonezi cu doar 3€ pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

Prin card sau PayPal:
O singură dată
Lunar
3€
5€
10€
Prin cont bancar:
RO54 BTRL RONC RT02 4298 9602

Fundația PressOne
Banca Transilvania, Sucursala Cluj-Napoca

Redirecționează:
20% din impozitul pe profit al companiei

Din taxele pe profitul companiei tale, poți alege ca până la 20% să meargă către echipamente video și reportaje, nu către stat.

Descarcă draft-ul contractului de sponsorizare de AICI. Completează-l cu datele companiei și suma. Trimite-l la marketing@pressone.ro.

*Baza legală poate fi consultată AICI.

3.5% din impozitul pe salariu

Din taxele pe salariul tău, poți alege ca 3.5% să meargă către articolele și newsletterele noastre, nu către stat.

Descarcă formularul de AICI.

Trebuie să completezi doar secțiunea I, cu datele tale personale.

Apoi depune-l la ANAF până pe 25 Mai, la organul fiscal de care aparții, fie direct, fie prin scrisoare recomandată.

Poți găsi aici lista adreselor.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading...
Loading...
Loading...
Loading...