EFSA: De ce te interesează sănătatea plantelor din România și ce poți face pentru ele

Redacția

Dacă te pasionează vinul și te-a tentat un soi românesc mai rar, ca Zghihara, Crâmpoșia sau Frâncușa, nu e exclus să te fi întrebat de ce e atât de rar. Răspunsul pe care e posibil să-l fi obținut este că e vorba de un „soi vechi” sau „pre-filoxeric” de strugure. În calitate de consumator al unui asemenea soi, ești beneficiarul unor eforturi științifice și inteligente care țin de un lucru numit sănătatea plantelor.

Care-i povestea cu filoxera: pe numele ei științific Daktulosphaira vitifoliae, e o insectă de dimensiuni reduse care se hrănește cu seva plantelor, mai ales a viței-de-vie, ducând la uscarea lor. Ca să ajungă la catastrofa viticolă din România și Europa sfârșitului de secol XIX, filoxera a trebuit să traverseze Oceanul Atlantic din SUA, împreună cu butași de viță-de-vie pe care naturaliștii britanici i-au colecționat din America.

Problema a fost că speciile din SUA își creaseră o rezistență la filoxeră, așa încât erau relativ neafectate. Nu același lucru s-a întâmplat și cu suratele lor europene, motiv pentru care dăunătorul a făcut ravagii în primul rând în Franța, în podgorii celebre ca Bordeaux sau Rhône.

Cine se ocupă de sănătatea plantelor

Din fericire, oamenii de știință de azi sunt mai atenți la astfel de riscuri decât naturaliștii de la 1850. De aceea, nu numai țările, ci și organizațiile suprastatale ca Uniunea Europeană au autorități care supraveghează intrarea plantelor pe spațiul care le revine. La Bruxelles funcționează Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA), iar în România, Autoritatea Națională Fitosanitară, instituție responsabilă cu domeniul fitosanitar.

Dacă ți se pare prea multă birocrație, află că nu mai târziu de 2023, România a fost afectată (din nou) de așa-numita rugină galbenă a grâului, o ciupercă cu potențialul de a distruge până la 70 la sută din culturi, în lipsa măsurilor. Într-o lume globalizată, riscurile de acest fel sunt mai frecvente decât acum ceva vreme. Apar permanent și trebuie gestionate continuu.

Ce poți face tu: mai multe decât crezi

Probabil că la acest punct te-ai gândit deja la afișele din aeroporturi, care îți spun să nu introduci plante necertificate din afara Uniunii Europene în țară. Ele pot distruge echilibrul mediului sau pot afecta soiurile autohtone.

Pentru a putea fi aduse în Europa, plantele din alte teritorii trebuie să fie insoțite de certificat fitosanitar, care este emis de autoritatea competentă din țara de origine și garantează ca produsele au fost controlate și nu au boli sau dăunatori. Dacă ai chef de adus fructe sau te tentează niște semințe de flori dintr-o piață exotică, nu e cazul, în lipsa unui astfel de certificat.

Există, totuși, o veste bună, sub forma câtorva specii care sunt scutite de așa ceva: ananasul, nuca de cocos, durianul, bananele și curmalele. În consecință, le poți introduce liber în România, deși, dacă te gândești bine, le găsești și în magazine.

Dincolo de asta, dacă se-ntâmplă să te pasioneze grădinăritul, direcția e simplă: plantează numai soiuri verificate și evită orice fel de proveniență incertă. Iar dacă ai copii, vor fi în mod natural interesați de natură și de felul cum funcționează natura, așa că învață-i, ca să te poți distra împreună cu ei pe urmă.

Articol susținut de Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară (European Food Safety Authority – EFSA), în cadrul campaniei #PlantHealth4Life.