Educația financiară din școală: un exercițiu de improvizație al Ministerului Educației

Maria Tufan

Redactor

Elevii de clasa a VIII-a vor studia în mod obligatoriu, începând din septembrie 2020, educație economico-financiară. Decizia a fost luată în urmă cu patru ani, când în planul cadru pentru învățământul preuniversitar, disciplina numită Educație Socială a fost împărțită în patru ramuri diferite: 

Acum, cu doar două luni și jumătate înainte de începerea anului școlar, nimeni nu știe exact cum va arăta materia sau cine o va preda. 

„Până la momentul acesta, profesorii nu au fost pregătiți în niciun fel. Nu ne-a anunțat nimeni nimic, nu știm absolut nimic”, spune Adrian Horvat, inspectorul școlar al Inspectoratului Școlar Municipal București (ISMB)   responsabil pentru disciplinele socio-umane. Cum se traduce această incertitudine? 

„Care va fi situația la momentul 1-15 septembrie rămâne de văzut. Dar asta înseamnă că eu la momentul ăsta nu știu dacă cu oameni care sunt deja în sistem și care pot preda această disciplină, adică cei care sunt ei înșiși absolvenți de studii financiare - fie ei titulari sau suplinitori - se vor putea acoperi toate orele”, a completat Horvat. 

***

În aprilie 2016, sub conducerea ministrului Educației de atunci, Adrian Curaj, curriculumul școlar pentru învățământul primar, gimnazial și liceal, a luat o nouă formă. Documentele, denumite „Planuri cadru”, aveau ca scop implementarea reformei educaționale propuse prin Legea Educației Naționale nr. 1 din 2011. 

Ce discipline trebuie predate la clasele V-VIII, care este numărul de ore pentru fiecare în parte și care sunt principalele competențe cu care elevii ar trebui să promoveze materiile din programă - toate au fost stabilite prin Planul-cadru pentru învățământul gimnazial de acum patru ani. 

Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”

La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Obiectivul era clar: elevii absolvenți ai învățământului preuniversitar aveau nevoie să-și dezvolte și să-și diversifice „competențe cheie”. Iar pentru asta, dincolo de abilitățile de comunicare în limba maternă, în limbi străine, dar și de cele referitoare la științele exacte, învățământul gimnazial trebuia să le dezvolte vreme de patru ani și „spiritul de ințiativă și cel antreprenorial”, „competențele sociale și cele civice” și să îi „sensibilizeze și învețe să se exprime cultural”. A apărut astfel disciplina numită Educație Socială și, în februarie 2017, s-a emis și programa școlară corespunzătoare ei. 

Școlile vor trebui să-și adapteze rapid orarul pentru a putea include aceste lecții noi. Foto: școala din comuna Ciugud

Numai că, de atunci, pregătirile s-au oprit, iar cu două luni înainte de începerea noului an școlar niciun profesor nu a fost anunțat că va trebui să le predea elevilor educație economico-financiară. 

„Tot ce știm la momentul acesta, în conformitate cu centralizatorul elaborat și aprobat la nivel de Minister de resort, e că această disciplină de la clasa a VIII-a poate fi predată doar de absolvenți de științe economice, ASE, științe administrative sau Facultate de drept”, adaugă  Adrian Horvat, inspector școlar al Municipiului București. 

Potrivit acestuia, profesorii care au la bază o formare economică sau administrativă nu ar mai avea nevoie de niciun fel de pregătire pentru a ține ora, pentru că „un absolvent de ASE va învăța suficientă economie încât să predea o educație financiară la clasa a VIII-a”. 

Cu toate acestea, o posibilă problemă ar fi ca, în septembrie, inspectoratele școlare, adică cele care se ocupă de centralizarea tuturor datelor legate de resursa umană din învățământ, să descopere că nu sunt totuși suficiente cadre didactice absolvente de studii financiare, fie ele încadrate drept titulare sau suplinitoare. 

„Dacă nu se vor putea acoperi toate orele, acestea vor fi date unor absolvenți de alte diverse facultăți și atunci, în mod obligatoriu, se pune problema de formare. Iar formarea da, ar dura ceva până s-ar face. Eu zic că dacă ar începe totuși la 1 septembrie, ar fi un lucru bun. Altfel, va fi cumva întârziată formarea aceasta”, completează Horvat, punctând însă că în astfel de situații programa școlară care fixează obiectivele educaționale e cea care rămâne „sfântă”.  

„Sursa mea de informare ca profesor poate să fie oricare, un manual, culegeri, texte, fel și fel de lucrări, de oriunde, evident că îmi asum corectitudinea informațiilor pe care mi le iau eu, dar am această libertate de a-mi alege orice fel de material. Important e să fie îndeplinite obiectivele de competență din programă”, mai adaugă  inspectorul școlar. 

„Nu există încă manual, nu există o programă care să ne lămurească ce înseamnă această educație financiară, mai ales la nivelul claselor aVIII-a” 

 Programa pentru Educația Socială numără în total 30 de pagini. Dintre ele, doar vreo cinci cuprind directive privind felul în care profesorii ar trebui să abordeze educația economico-financiară la clasa a VIII-a. 

Și chiar și acelea sunt aride și „bazate pe învățare mecanică”. O spune Ecaterina Ionescu, o profesoară de Educație Civică din Târgoviște care a decis să își înscrie o clasă de elevi de a VII-a la un curs particular de educație financiară.

„În primul rând mi-am înscris elevii din interes profesional. În sensul că eu predând Educație Civică, programa presupune ca începând cu clasa a VIII-a să predăm educație financiară. 

E o noutate pentru toți profesorii, nu există încă manual, nu există o programă care să ne lămurească ce este această educație financiară, mai ales la nivelul claselor a VIII-a. Și atunci de-asta am și înscris elevii de clasa a VII-a la ateliere, să se obișnuiască și ei cu materia și, ca să fiu sinceră și să nu mint prea mult, să mă obișnuiesc și eu cu ideea”. 

Despre educația financiară făcută până acum în școli în regim opțional sau interdisciplinar profesoara de educație civică crede că este una de slabă calitate. Chiar și cele în care orele au fost ținute de personal bancar au avut la bază un gen de predare clasic, bazat pe teorie, „ceea ce copiii nu prea au înghițit”. Atelierele gratuite organizate de BCR la nivel național pentru copii și adolescenți, la care au participat și elevii Ecaterinei Ionescu, au la bază, însă, o formă de învățare-joc. 

„Cine a gândit acest curs e de profesie și știe să se joace cu mintea celor mici. Stând pe bancă chiar eu am aflat niște lucruri de care habar nu am avut. Adică a fost util inclusiv pentru mine. Este gândit foarte bine, tocmai pentru că îi pune pe copii în diverse roluri și face totul atractiv, practic”, a explicat profesoara proaspăt instruită pentru semestrul viitor printr-un atelier de patru ore la care s-a înscris din curiozitate, iar asta pentru că de la Ministerul Educației nu a auzit încă nimic. 

Dimensiunea practică pe care o capătă materia de educație economico-financiară potrivit programei de clasa a VIII-a este, spre deosebire de cursurile private care se găsesc pe piață, foarte mică, mai exact, potrivit documentului oficial, „timpul alocat pentru un proiect nu trebuie să depășească 25-30% din timpul total alocat întregii materii”.  

Mihai Copaciu, director adjunct al Băncii Naționale a României și profesor de macroeconomie la Academia de Studii Economice din București, crede însă că fără multă interactivitate și fără proiecte de grup sau individuale, materia nu o să contribuie cu. 

„Dacă ajungem iar să spunem astea sunt funcțiile banilor, astea sunt funcțiile băncii centrale, ale BNR-ului și să învățăm pe de rost chestiile astea, e o mare prostie. Trebuie proiecte individuale, un buget pe care să și-l facă fiecare elev, un buget agregat la nivelul clasei din bugetele celorlalți, cu eventuale împrumuturi între elevii respectivi - credite, cei care economisesc să îi împrumute pe ceilalți, pot fi simulate foarte multe chestii.

Cineva să joace rolul de o bancă, ei își pot da seama că veniturile pe care le au în bugetul respectiv reprezintă sursa unui efort, adică să înțeleagă că nu sunt picate din cer - fie salariu, fie vorbim de antreprenoriat și de profitul de acolo. Deci da, trebuie să fie foarte interactiv. Altfel, nu o să conducă la nimic.”

Copaciu mai spune că educația financiară făcută într-un mod calitativ îi ajută pe copii și pe adolescenți pe cel puțin două paliere: unul individual, în care aceștia înțeleg cum deciziile lor financiare îi vor afecta în viață și în carieră și unul în care dobândesc noțiuni de macroeconomie cu ajutorul cărora să priceapă mai bine lumea înconjurătoare, atât la nivel global, cât și la nivel național.

„Dacă mă gândesc, de exemplu, că un copil învață un buget și vede sursa veniturilor, vede cheltuielile și vede că permanent cheltuielile sunt mai mari decât veniturile, își dă seama că trebuie să apeleze la un credit care are un anumit cost, înțelege costurile. 

Atunci sper, cel puțin, ca o generație care e conectată la așa ceva de devreme, să nu mai achieseze la niște lozinci populiste de tipul <<creștem, vă dăm, vă dăm, vă dăm și de unde vă dăm mai vedem că ne împrumutăm în draci>>. Adică cumva să înțeleagă mai bine și politicile macroeconomice și cum ele o afectează direct și de ce unele nu sunt fezabile”. 

Mai mult decât atât, Mihai Copaciu spune că educația financiară este cu atât mai importantă în România cu cât noțiunile legate de economisire capătă și mai multă utilitate în contextul unei populații care îmbătrânește și se află printre ultimele locuri din Europa la capitolul „spirit antreprenorial”. 

Iar pentru ca toate aceste informații să ajungă într-un mod eficient la elevi și el este de părere că ar trebui ca profesorilor să le fie foarte clar ce trebuie predat dinainte să înceapă anul școlar. 

„Primul pas ar trebui să fie să se creeze un portofoliu de proiecte, de cursuri, să fie clar ce trebuie predat și da, nu cred că până în toamnă se va putea face asta cum trebuie. Mă rog, online-ul ar trebui să ajute mai mult, poate profesorii se vor pregăti mai ușor așa. Sper totuși să crească pe parcurs calitatea cursului pentru că e într-adevăr extrem de util”, a completat Copaciu.  

Însă, până în septembrie când vor afla care e planul Ministerului Educației, profesorii nu au decât să se pregătească singuri, după cum le dictează conștiința. 

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€