Dragnea și Tăriceanu au lipsit de la trei sferturi din ședințele Parlamentului

Un raport al Institutului de Politici Publice (IPP) dat publicității luni, 28 august, arată că președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a fost prezent la mai puțin de un sfert din ședințele forului – 14 din 58. Șeful Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a prezidat doar 16 ședințe din 63.

La Cameră, locul lui Liviu Dragnea a fost ținut în majoritatea cazurilor – notează IPP – de către vicepreședintele Biroului Permanent Florin Iordache. La Senat, Tăriceanu i-a predat ștafeta senatorului PSD Claudiu Manda.

Directorul IPP Adrian Moraru crede că este necesară schimbarea programului parlamentar, pentru că actualul orar „încurajează chiulul”.

Șefii Camerelor ar fi trebuit ei înșiși
să combată chiulul

Prima sesiune a anului 2017 nu pare să fi fost prea încărcată, cel puțin pentru președinții celor două Camere, este una dintre concluziile care se desprind din raportul IPP.

Potrivit autorilor raportului, „la Camera Deputaților – în prima sesiune a anului 2017 (incluzând și ședințele din luna ianuarie, dar și pe cele comune cu Senatul României) au fost 58 de ședințe de plen.

Doar la 24% (14) dintre acestea a participat și președintele Camerei Deputaților, domnul Liviu Dragnea”.

„Din aprilie 2017″­, se arată în raport, „ședințele sunt conduse, de regulă, de către Florin Iordache, devenit vicepreședinte al Camerei Deputaților după plecarea din Guvern”.

Nici la Senat, lucrurile nu diferă prea mult. Călin Popescu-Tăriceanu a participat la 16 dintre cele 63 de ședințe ale forului pe care îl conduce, iar cele mai multe dintre acestea au fost, potrivit IPP, ședințe comune cu Camera Deputaților.

Peste 10 ședințe ale Senatului au fost conduse de Claudiu Manda, senator PSD.

„Problema prezenței s-a cronicizat în Parlament, iar de rezolvarea acestui aspect sunt chemați să se ocupe chiar «marii absenți» din conducerea Camerelor, ei înșiși fiind afectați de acest comportament în momente considerate importante”, se arată în concluziile raportului.

Guvernul continuă legiferarea „de urgență”

O problemă atacată și în trecut a rămas la fel de actuală în prima sesiune a noului Parlament: „Guvernul este în continuare principalul inițiator și cel ale cărui proiecte de acte normative se adoptă și devin legi”, se arată în raport.

„Remarcăm faptul că Parlamentul adoptă mai ales proiecte de lege de aprobare a Ordonanțelor inițiate de Guvern. România are o mare problemă cu reglementarea prin Ordonanțe, iar prima sesiune parlamentară confirmă acest trend îngrijorător pentru calitatea reglementărilor.”

Cele mai multe proiecte inițiate de Guvern și adoptate de Parlament au propus modificări în domeniile fiscal și agricol, dar și în privința mediului.

Sesiunea parlamentară care va începe la 1 septembrie îi găsește pe deputați și pe senatori cu peste 1.000 de proiecte de lege care ar trebui rezolvate, mai spun autorii studiului.

IPP mai atrage atenția asupra faptului că, la nivelul ambelor Camere, continuă practica adoptării tacite – deci, fără dezbatere parlamentară – a proiectelor de lege, unele dintre acestea vizând schimbări importante ale unor legi care reglementează, printre altele, organizarea și funcționarea Curții Constituționale, educația, administrația publică locală, regimul deșeurilor etc.

„Parlamentul continuă să fie reactiv, agenda sa de lucru fiind stabilită de Guvern, mai ales prin proiectele de adoptare a Ordonanțelor de Urgență.

Prima sesiune de lucru a Parlamentului din acest mandat a fost marcată – lucru de înțeles, dar până la un punct – de aspecte organizatorice, sesiunea fiind foarte slabă cu privire la proiectele inițiate de parlamentari.”

Comisiile pentru Diaspora, în topul inactivității

În analiza activității comisiilor parlamentare, autorii raportului au contorizat numărul de avize, rapoarte și inițiative dezbătute pe fond în comisii. În topul celor mai active comisii sunt, atât la Cameră, cât și la Senat, comisiile juridice.

În schimb, Comisia pentru românii de pretutindeni din Camera Deputaților nu a avut nicio inițiativă dezbătută pe fond în prima sesiune și nu a depus niciun raport în cele 70 de ședințe ținute. De fapt, în prima sesiune parlamentară, forul nu a avizat decât un singur proiect. În schimb, deputații forului au răspuns la 35 de scrisori/memorii în cursul celor 70 de ședințe.

La Senat, tot comisia care se ocupă de Diaspora a fost cea mai inactivă: nu a redactat niciun raport. Totuși, a avizat șase proiecte.

Un singur raport pe tot parcursul primei sesiuni parlamentare a redactat Comisia pentru egalitate de șanse a Senatului. Din februarie până la finalul lunii iunie, forul a avizat doar 14 proiecte de lege.

Parlamentul, „rudimentar” în folosirea tehnologiei

În secțiunea destinată concluziilor, autorii studiului notează că informațiile de pe site-urile celor două Camere sunt accesate cu dificultate, menționând în special Senatul.

„Între Cameră și Senat există diferențe uriașe, condițiile tehnice sunt fundamental diferite și, de aceea, reluăm apelul de uniformizare a staffurilor tehnice între cele două Camere”, propune IPP, adăugând că „Parlamentul este rudimentar în folosirea tehnologiei pentru simplificare, comunicare eficientă și creșterea transparenței”. 

În final, autorii fac și o recomandare de modificare a programului de lucru, astfel încât fiecărei activități să i se dedice o săptămână: „O săptămână pentru plen, una pentru comisii și una pentru activități în teritoriu, cu întărirea măsurilor de raportare privind prezența”.