Adrian Stoiculescu, director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti. Foto: Raluca Pancu
Adrian Stoiculescu, director medical al Spitalului Judeţean de Urgenţă Piteşti. Foto: Raluca Pancu
15/06/2018
Director de spital: "Noi, toţi, orice am face sau oricât am sta, zicem că primim bani puțini. Ăsta e neamul nostru"
Zeci de angajaţi ai Spitalului Județean de Urgență Pitești (SJU) au participat, miercuri, 13 iunie, la un protest spontan faţă de scăderea veniturilor lor.
Protestul a avut loc la o lună după o grevă de avertisment, declanşată din același motiv.
Am mers la Piteşti pentru a încerca să aflăm de la oameni care le sunt nemulțumirile: am dat peste un director medical care consideră că protestatarii „nu îşi respectă unitatea”, iar în spital, peste o atitudine de teamă şi dispreţ.
„Probabil au fost niște scăpări care încearcă să fie remediate”
Directorul medical Adrian Stoiculescu ne-a răspuns la întrebări în pauzele dintre consultațiile pe care le dădea la cabinetul de Urologie.
Holul era plin de vârstnici care așteptau să le vină rândul la consultaţie. Unii abia pășeau, alții își rosteau greoi cuvintele.
Mai toți aveau carnețele cu foi șifonate, în care era trecută următoarea pastilă.
PressOne: E primul protest spontan de când a intrat în vigoare noua lege a salarizării?
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Crezi că e nevoie de presă independentă? Dacă da, cu doar 5 euro pe lună poți face diferența chiar acum!
− Da, protest spontan ilegal, pentru că nu este nicăieri în Codul Muncii că ai voie să lași activitatea când vrei tu și să ieși. Ceea ce oamenii nu știu, și le induc inclusiv reporterii − „ieșiți în stradă”. Cum să ieși în stradă?
− Cât timp a durat?
− Nu știu dacă o juma’ de oră. Nici măcar atât.
Interviu. La 27 de ani, românul Richard Abou Zaki este jurat la „Chefi la cuțite” și cel mai bun chef din Italia: „Am preparat un meniu de șase feluri pentru Regina Elisabeta”
La doar 27 de ani, în 2024, în cadrul galei dedicate excelenței în arta gastronomică de la Milano, Richard Abou Zaki a fost declarat cel mai bun chef din Italia. Asta după ce, la vârsta de 23 de ani a primit o stea Michelin pentru talentul său în bucătărie.
Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică
România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.
− Câți?
− Am înțeles că au fost 50-60.
În acest video, directorul Adrian Stoiculescu poate fi văzut în timp ce stă de vorbă cu protestatarii.
Un newsletter pentru cititori curioși și inteligenți.
Sunt curios
„Eu m-am dus că trebuia să vorbesc din partea direcției”, se justifică Stoiculescu.
El recunoaşte că au existat „scăpări” din partea Guvernului când s-au decis noile grile de salarizare și, implicit, noul regim de acordare a sporurilor:
„Tot din bine au vrut să se facă repede, să se respecte programul de guvernare, promisiunile. Probabil au fost niște scăpări care încearcă să fie remediate.
Una dintre ele este asta: că infirmierele cărora li s-a mărit nu mai văd nimic până în anul 2022, față de cei cărora nu li s-a mărit, care văd, dar văd pe etape.
Sporurile s-au diminuat în limitele legii. Există sporuri care sunt de la un minim la un maxim.
Sunt sporuri la care se zice «poate fi dat până la», nu spune de unde să pornească. Sunt unele sporuri de 30 şi 60 la sută. S-a diminuat, dar nu sub 30, nu e nimic făcut anormal”.
În continuare, directorul Stoiculescu găseşte circumstanţe atenuante Guvernului:
„Nimeni nu a promis creșterea sporurilor, a promis creșterea bazei salariale, ceea ce s-a și întâmplat la medici și la asistente”.
„E de înțeles pentru că au fost în disperare”
Directorul medical de la SJU îi acuză pe angajații care au protestat că strică imaginea spitalului, dar admite că protestul lor „e de înțeles”:
„Cine mai vine cu încredere când vede că, în spitalul ăsta, oamenii pleacă din secție, fac proteste? Păi eu vin la spital să îi văd pe ăia la proteste? Eu vin să mă tratez.
Cine credeți că e nebun, să le înșele, să le ia din salarii? Unde să se ducă cu banii? Cine riscă pentru niște amărâți de bani, oricâți ar fi ei, să intre în pușcărie?
E clar că se pot face greșeli, dar nu cred că este făcut ceva cu bună știre, cum au scos în evidență cei care au ieșit − că nu au ieșit toate secțiile.
E de înțeles pentru că au fost în disperare. Nu trebuie vorbit chiar cu mare răutate, că au fost în disperare.
Dar trebuie vorbit şi că nu își respectă unitatea. Până la urmă, cu banii de la acea unitate − de cele mai multe ori, puțini, fiindcă noi, toți, orice am face sau oricât am sta, zicem că primim bani puțini, ăsta e neamul nostru −, dar cu banii ăia și-au crescut copiii. Să nu uite niciodată asta!”
„Cred că mâine o puteți găsi”
În urma discuției cu directorul medical al SJU Pitești, am încercat să stăm de vorbă și cu reprezentanți de la Sanitas Argeș.
Joi, în jurul orei 14, am sunat la sediu şi am cerut cu liderul sindicatului, Doina Fănică, sau cu altcineva din conducere.
„Astăzi nu știu dacă o mai găsiți. De mâine”, ne-a răspuns un bărbat.
L-am rugat să îi comunice că am vrea să luăm legătura în cursul zilei. Am revenit cu un telefon după 15 minute. Același bărbat ne-a spus că i-a trimis un sms Doinei Fănică.
Am repetat că putem să vorbim şi cu altcineva din conducerea sindicatului.
„Numai cu dumneaei, cu siguranță”, a fost replica.
(Până la publicarea acestui material nu am primit niciun telefon din partea SANITAS Argeș).
„La revedere. Data viitoare vă anunțăm noi”
Am încercat apoi să vorbim cu angajați ai Spitalului, să ne spună, concret, de ce au protestat.
Am mers din secție în secție. Nu am cerut aprobare din partea managerului sau directorului medical pentru „a pune întrebări”.
Fiecărui om i-am spus că stătusem de vorbă cu directorul medical și că ne dorim același lucru și din partea celor care participaseră la protest.
„Pe secția noastră nu au protestat”, a fost prima reacţie.
Apoi: „Secția noastră nu a fost”.
Mai departe: „Dacă au lucrat ieri, azi intră pe noapte, mâine sunt libere. Încercați pe la etajul patru sau cinci”.
Am avut parte şi de comentarii ironice.
„Domnișoara e jurnalistă. Ați participat la grevă?”, şi-a întrebat un tânăr asistent colegele.
„Nu. La revedere. Data viitoare vă anunțăm noi”, a continuat el.
O altă asistentă ne-a cerut să întrebăm „pe secție”, întrucât ea își terminase programul. Aşa că ne-a închis ușa în faţă.
După aceste eşecuri, directorul Stoiculescu ne-a reproșat că nu cerusem aprobare în scris înainte de a lua reacții din spital, conform procedurii.
Avem nevoie de ajutorul tău!
Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.
De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.
Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.
Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.
Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.
Share this