Dinu Lipatti s-a întors acasă

Lucian Muntean

Redactor

Clădirea de pe bulevardul Lascăr Catargiu, numărul 12, care a aparţinut familiei celui mai important pianist român din secolul XX, a devenit Casa Artelor „Dinu Lipatti”, fiind inaugurată cu această destinaţie chiar pe 19 martie, când muzicianul ar fi împlinit 101 ani.

Dinu Lipatti a trăit în această casă, situată în apropiere de Piaţa Romană, mai întâi între 1930 şi 1934 şi, ulterior, după revenirea de la studiile din Franţa, între 1939 şi 1943.

Deschiderea casei face parte dintre manifestările celei de-a doua ediții a festivalului „I love Lipatti”, care are loc la Bucureşti între 19 şi 25 martie.

*

Proiectată de arhitectul Petre Antonescu, casa care avea să devină a familiei Lipatti a fost construită în 1902.

Portalul intrării și ancadramentele ferestrelor sunt elegant decorate cu elemente vegetale, tipice pentru o locuinţă burgheză din Bucureştiul sfârşitului de secol XIX.

Imobilul a fost renovat abia după un secol, în 2008.

Între timp, cu acordul proprietarului, diplomatul Valentin Lipatti (fratele pianistului, decedat în 1999), au locuit aici academicianul Alexandru Graur și fiul acestuia, jurnalistul sportiv Dumitru Graur. (Povestea fraţilor Lipatti poate fi citită aici.)

În anii din urmă, casa a trecut printr-o etapă incertă, fiind scoasă la licitaţie publică în urma unei executări silite. Era clasată ca monument istoric, astfel că statul are drept de preempţiune.

După remedierea aspectelor legale și a negocierilor cu proprietarul, casa a fost închiriată de Primăria Capitalei și renovată.

În fine, în septembrie 2017, Consiliul General al Municipiului București a aprobat înființarea Centrului cultural care poartă numele lui Dinu Lipatti.

Air Boc-Bruxelles. O zi la primărie, 6 în delegație: unde își petrece timpul Emil Boc, în timp ce Primăria Cluj pierde proiecte pe bandă rulantă

Emil Boc, primarul orașului Cluj-Napoca, își petrece o mare parte a timpului în delegații la Bruxelles în calitate de președinte al Comisiei pentru Politica de Coeziune Teritorială și Buget al UE din cadrul Comitetului European al Regiunilor (CoR). În ciuda funcției sale locale, Boc este criticat pentru lipsa de transparență și absența frecventă din Primăria Clujului, ceea ce ridică întrebări privind eficiența sa administrativă în oraș. Totodată, legăturile sale la nivel european sunt văzute ca oportunități de networking politic, dar și de obținere a fondurilor europene pentru Cluj-Napoca.

Naționalismul extremist care acaparează și istoria: exemplul Slovaciei

În timp ce Slovacia comemorează cea de-a 80-a aniversare a revoltei naționale slovace, moștenirea acesteia este rescrisă pentru a servi agendei naționaliste de astăzi.

Casa „Dinu Lipatti”, văzută din exterior (galerie foto):

Ideea de a transforma acest imobil într-o Casă a Artelor îi aparține regizoarei Alice Barb, care spune că s-a îndrăgostit din copilărie de personalitatea lui Dinu Lipatti.

S-a implicat cu pasiune, a reuşit să convingă autoritățile și, până la urmă, să salveze această casă de la degradare.

Clădirea nu va fi un muzeu şi nici o casă memorială, ci un centru cultural unde se vor desfășura festivaluri, concerte și manifestări legate de personalitatea lui Dinu Lipatti (1917-1950).

Alice Barb este director fondator al centrului cultural Casa Artelor „Dinu Lipatti”.

De cum intri în fosta locuinţă a familiei Lipatti, ești întâmpinat de privirea pătrunzătoare a pianistului, care te urmăreşte parcă prin toate încăperile.

Înrămate clasic, fotografiile de epocă sunt printate la mari dimensiuni și îl prezintă pe muzician la diferite vârste și ipostaze, alături de familie.

Probabil cea mai elocventă fotografie, expusă în salon, este cea în care George Enescu îl mângâie pe cap, ca naş de botez, pe micul Dinu.

Portrete și alte imagini de epocă (galerie foto):

În casa unde a trăit cel mai important pianist român era de la sine înțeles că trebuie să existe și instrumentul.

Sunt chiar două piane.

Cel la care a cântat însuși Dinu Lipatti este expus în a doua parte a salonului. Cu o caligrafie elaborată, auriul patinat scris pe negru lasă să se vadă „Gebrüder Stingl Wien”.

Pe mica estradă situată în partea din față a salonului își are locul, la fel ca odinioară, pianul la care se țin concertele.

În urma unor eforturi importante, a fost achiziționat un Steinway extrem de valoros, produs de celebra companie „Steinway & Sons”, care fabrică piane de peste 160 de ani.

Acest instrument este pe măsura pianiștilor de prim rang care sunt invitați să concerteze aici, la Casa „Dinu Lipatti”.

Cele două piane (galerie foto):

În Casa Lipatti s-au păstrat intacte toate cele trei sobe de teracotă, niște piese realmente elegante. Plasate în colțurile încăperilor principale, ele ies în evidență prin silueta impunătoare.

Cahlele smălțuite în culori deschise, pale, sunt frumos decorate cu elemente în relief.

Pe soba din salon apare redat chipul unei femei decorat cu lustere transparente și aur coloidal.

Dintre elementele originale ale casei se mai păstrează doar ușile din lemn masiv ce despart cele opt încăperi, precum și lambriurile din lemn sculptat.

Lucrările de restaurare au redat farmecul de odinioară al acestei locuinţe familiale. Mobilierul ales se integrează perfect, păstrând nota elegantă.

Lumina gălbuie a lustrelor și aplicelor retro, draperiile galben-aurii, asortate cu tapiseriile ocru ale scaunelor și ale pernelor de pe canapele, recompun o atmosferă caldă.

Într-o vază sunt trandafiri galbeni, florile preferate ale pianistului, care era o fire sensibilă și complexă.

Atmosfera din interiorul casei (galerie foto):

Am descoperit acest loc în a doua seară a festivalului „I love Lipatti”. Micul salon în care erau amplasate 50 de scaune s-a umplut rapid, iar la ora 19.15 a început programul.

Alice Barb i-a introdus pe invitați. Primul a fost criticul muzical Grigore Constantinescu, care a prezentat un text în care producătorul Walter Legge  vorbea despre experiența avută la înregistrări cu Dinu Lipatti, în ultimii ani de viață ai muzicianului.

A urmat un recital omagial al pianistului Mihai Ritivoiu, venit de la Londra, unde s-a stabilit.

Recitalul a însuflețit vechea casă, care aştepta, parcă, să vibreze din nou.

Mihai Ritivoiu a interpretat bucăţi compuse de Dinu Lipatti, Mozart, Franz Schubert şi Chopin. Purtat de acele acorduri, mă și imaginam la Viena…

La plecare, clădirea colorată spectaculos se reflecta într-o baltă de pe drum, iar corul de claxoane mi-a reamintit că mă aflam în plin centru al Bucureștiului.

Programul festivalului „I love Lipatti”

Joi, 22 martie – 19:00

• Conferința „Dinu Lipatti – predecesori și urmași”, susținută de lector univ. dr. Irina Hasnaș;
• Recital omagial – Mădălina Dănilă (pian) și Marian Mircea (violoncel). În program, lucrări de Dinu Lipatti, Johann Sebastian Bach, George Enescu, Paul Constantinescu, György Ligeti, Adrian Iorgulescu.

Vineri, 23 martie – 19:00

• Conferința „Dinu Lipatti. Schiță pentru un anti-brand”, susținută de jurnalistul Marius Constantinescu;
• Recital omagial – Diana Jipa (vioară), Ștefan Doniga (pian). În program, lucrări de Dinu Lipatti și George Enescu.

Sâmbătă, 24 martie – 19:00

• Proiecția filmului documentar „Sonată pentru omul bun”, de Ruxandra Țuchel și Oana Drăgulinescu – o producție TVR despre viața lui Dinu Lipatti;
• Recital extraordinar „Integrala lucrărilor pentru suflători” de Dinu Lipatti – Bucharest Winds Ensemble: Ioana Bălașa (flaut), Valentin Ghita (oboi), Cristian Mancaș (clarinet), Cristian Buciumaș (fagot), Sorin Lupașcu (corn).

Duminică, 25 martie – 19:00

Recital extraordinar „Integrala lucrărilor pentru pian solo”, de Dinu Lipatti
• Partea I – Horia Maxim;
• Partea a II-a – Viniciu Moroianu;

Intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€