Dinastia Zamfir din Craiova. Firul scurt al colaborării cu Puterea

Ascensiunea lui Gabriel Zamfir, managerul Filarmonicii Oltenia din Craiova − care le-ar fi dorit "un glonț în cap" mamelor ce participaseră cu copii la protestul din 10 august −, s-a petrecut în tandem cu cea a fratelui său mai mare, Antoniu Zamfir, care e managerul Operei Române din Bănie.

Cazul fraților Zamfir, unul în vârstă de 38 de ani, celălalt de 35 de ani, ilustrează modul în care sistemul local de caste se perpetuează de la o generație la alta, iar interesele politice se înlănțuie cu cele bisericești.

Tatăl celor doi, preotul Gheorghe Zamfir, este conferențiar universitar la Facultatea de Teologie din Craiova și are sentință definitivă de colaborator al Securității.

Frații Zamfir au avut un parcurs profesional aproape similar.

Amândoi au absolvit Facultatea de Teologie unde predă tatăl lor. Amândoi au doctoratul în muzică, pe teme de folclor sau de muzică psaltică, obținut la Universitatea Națională de Muzică din București. Amândoi au ajuns, fără experiență relevantă, manageri ai unor instituții din cel mai mare oraș al Olteniei.

Pentru a le înțelege spectaculoasa ascensiune, trebuie să ne întoarcem, ca în multe alte cazuri, în trecutul familiei lor.

În 2011, o instanță a Curții de Apel București a decis că tatăl lor, preotul Gheorge Zamfir, a fost colaborator al Securității comuniste.

"În raport de toate aceste considerente, Curtea constată că informaţiile furnizate de către pârâtul Zamfir Gheorghe au vizat îngrădirea dreptului la viață privată prevăzut de art. 17 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile şi Politice, a dreptului la libertatea de exprimare şi libertatea opiniilor, prevăzut de art. 28 din Constituţia României din 1965, coroborat cu art. 19 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile şi Politice şi a dreptului la libertatea conştiinţei şi a religiei, prevăzut de art. 30 din Constituția României din 1965, coroborat cu art. 18 din Pactul Internațional cu privire la Drepturile Civile şi Politice.

Urmează a fi înlăturate ca neîntemeiate susţinerile pârâtului în sensul că acesta nu a urmărit şi obţinut pentru sine foloase materiale sau de altă natură, neavând relevanţă".

Fragment din sentința civilă nr. 7330 din 5.12.2011, pronunțată de secția de Contencios Administrativ a Curții de Apel București

*

Și-a turnat un coleg care voia să rămână în străinătate

CNSAS l-a verificat pe preotul Gheorghe Zamfir în 2009, ca urmare a unei solicitări depuse de ziarul Evenimentul Zilei. Pe atunci, el era redactor-şef al revistei Analele Universității din Craiova - Seria Teologie.

Era perioada în care Evenimentul Zilei și ziarista Mirela Corlățan au publicat o serie de investigații privind colaborarea cu Securitatea a unor personalități din mediul cultural și artistic.

Potrivit cercetărilor CNSAS, preotul Zamfir a fost recrutat de Inspectoratul Judeţean de Securitate Dolj în 1982, când slujea în comuna Țuglui. El a semnat un angajament sub numele conspirativ Grecu Gheorghe.

Printre cei turnați de Zamfir s-au aflat și preoți. În 1988, de pildă, le-a spus securiștilor despre un un coleg care considera că Biserica Ortodoxă Română este lipsită de drepturi. Un an mai târziu, a turnat un preot care îi destăinuise că intenționează să rămână în străinătate.

Între notele depuse la Securitate a vorbit și despre "activitatea dușmănoasă" a unor enoriași din propria parohie. O parte erau foști legionari, alții făceau parte din Oastea Domnului − grupare radicală a ortodoxiei românești.

"Vă aduc la cunoştinţă că la parohia unde activez există un grup de femei format din M.C. /.../ şi încă 3-4 femei, care obişnuiesc să se grupeze lângă aceasta şi să cânte cântece diverse, despre care preotul pensionar C, care mă ajută uneori, mi-a relatat că ar fi specifice fostei asociaţii ilegale.

M.C. are în acest sens o carte cu cântări, pe care o foloseşte la slujbe, ea fiind singura din grupul respectiv care cunoaşte aceste cântări. Din câte am auzit şi înţeles, respectiva ar fi fost sub oblăduirea fostului preot Ş."

Apartenența la Oastea Domnului era considerată ca fiind extrem de periculoasă din punct de vedere politic − se arată în Raportul final al Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza Dictaturii Comuniste din România (2006, f. 467). Membrii Oastei erau încadrați în categoria grupărilor anarhice.

Preotul Gheorghe Zamfir a recunoscut că semnase un angajament cu Securitatea, dar a precizat că "nu a susţinut sub nici o formă politica şi practicile comuniste".

A susținut că nu a avut niciun beneficiu personal de pe urma acestei colaborări, ci că așa a obținut aprobare pentru ca, în perioada 1985-1989, să construiască două biserici pentru comunitățile pe care le păstorea: una în comuna Țuglui, alta în cartierul Craiovița Veche, din municipiul Craiova.

Practic, preotul Zamfir a "înfruntat" regimul construindu-și de fiecare dată biserica în care să poată sluji. El s-a mai apărat spunând că, oricum, colegul său care voia să rămână în străinătate cu familia era, la rândul lui, colaborator al Securității.

După sentința din 2011, a făcut recurs, dar Înalta Curte i l-a respins, astfel că sentința a rămas definitivă.

Cum a prezentat presa locală povestea preotului Zamfir

"A luptat împotriva sistemului dinainte de revoluţie, construind biserici şi riscând să ajungă după gratii, iar acum ridică locuinţe pentru oamenii fără posibilităţi financiare, cu banii primiţi de la o asociaţie umanitară americană.

Părintele Gheorghe Zamfir are o familie extraordinară, doi fii care i-au călcat pe urme şi o soţie care a luptat alături de el în toate situaţiile de criză prin care au trecut de-a lungul vieţii.

Povestea părintelui Zamfir pare desprinsă din cărţi. A luptat continuu pentru a-şi atinge ţelul şi nu s-a lăsat doborât".

Fragment dintr-un articol apărut
în 2007 în Gazeta de Sud

*

Să revenim însă la fiii preotului Gheorghe Zamfir, a căror ascensiune a început în 2012, după ce Olguța Vasilescu a devenit primar al Craiovei.

În 2014, diaconul Antoniu Zamfir a fost numit președintele Asociației Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, care a întocmit dosarul de candidatură al orașului. Fusese membru în Consiliul Director al Asociației și a preluat prima poziție după îndepărtarea fostului președinte, Lucian Dindirică.

În perioada 2013-2015, Asociația Craiova 2021 a primit de la Primărie fonduri totale de 4,6 milioane de lei (circa un milion de euro).

Presa locală a reclamat în permanență lipsa de transparență cu care Asociația a cheltuit banii publici. În 2016, DNA anunțat că va cerceta in rem felul în care a fost gestionat milionul de euro. Un an mai târziu, dosarul a fost preluat de procurori de la DNA București.

În orice caz, proiectul de candidatură gestionat de Antoniu Zamfir a fost unul dintre cele mai slabe din țară. Craiova nu s-a calificat nici între cele patru finaliste, dar a cheltuit cea mai mare sumă dintre toate cele 14 orașe românești înscrise în cursa pentru 2021.

"Tot la U.A.T.M. Craiova, au fost constatate abateri de la legalitate și regularitate la verificarea finanțării primite de Asociația Craiova Capitală Europeană a Culturii 2021, care au produs prejudicii în sumă de 301 mii lei, cauzate de decontarea unor cheltuieli în lipsa documentelor justificative întocmite conform legii (139 mii lei), de plăți efectuate peste valoarea convenită în contractele încheiate (34 mii lei), de suportarea unor cheltuieli de deplasare și închiriere sală pentru care exista angajamentul părții externe (28 mii lei), respectiv de acordarea de sponsorizări din fonduri publice (100 mii lei)".

Fragment din Raportul pe 2015
al Curții de Conturi Dolj

*

La vremea când dirija Asociația Craiova 2021, Antoniu Zamfir era deja doctor în muzică. Obținuse titlul în 2009, cu o teză intitulată "Chinonicul praznicar în muzica românească de tradiţie bizantină – secolul XIX", sub îndrumarea lui Sebastian Barbu Bucur, preot și cadru didactic la Universitatea de Muzică din București.

În 2012, Antoniu Zamfir a devenit manager al Teatrului liric "Elena Teodorini", aflat în subordinea Primăriei Craiova. Una dintre primele măsuri luate de el a fost să schimbe numele instituției într-unul cu mai multă greutate: Opera Română din Craiova.

"Justificăm solicitarea de a adopta denumirea de Opera Română Craiova prin faptul că repertoriul nostru actual este alcătuit cu predilecție din lucrări de operă (20 de titluri), prin valoarea deosebită a soliștilor de operă – angajați și invitați și, îndeosebi, prin impactul pe care această titulatură o va avea aspra imaginii internaționale a instituției noastre. Soluționarea pozitivă a acestui demers ar încununa o tradiție seculară a spectacolelor de operă craiovene", scria Antoniu Zamfir în proiectul înaintat Primăriei conduse de Olguța Vasilescu.

Căpuşa de la Filarmonică

Cel mai mare dintre fiii preotului Zamfir mai are o calitate demnă de consemnat: este membru fondator al Asociației Craiova Muzicală, înființată în 2015. Din această asociație fac parte și patru instrumentiști angajați la Filarmonica Oltenia, condusă de fratele mai mic, Gabriel Zamfir.

În toamna lui 2017, presa locală scria că Asociația Craiova Muzicală funcționează în sediul Filarmonicii și că are rol de intermediar în relația acestei instituții cu sponsorii.

Concret, Asociația reprezintă Filarmonica atunci când vine vorba despre venituri din surse externe − "căpușă" sesizată și de Curtea de Conturi Dolj.

Pe site-ul Ministerului Justiției, rolul Asociației Craiova Muzicală este descris astfel:

"Să susțină Filarmonica Oltenia Craiova în demersul ei de a contribui la dezvoltarea cultural-artistică pe plan local, județean, regional, național și internațional, să contribuie la înflorirea vieții culturale a municipiului Craiova și a locuitorilor acestuia, prin artă și cultură, să promoveze Filarmonica din Craiova, artele, cultura în toate formele sale, prin concerte, spectacole, conferințe, expoziții, publicații, proiecte, să contribuie la implicarea tinerilor -elevi, studenți - în proiectele asociației, prin organizarea atelierelor de creație, de informare și dezbatere, să organizeze evenimente de divertisment artistic, pe cele mai diverse teme și să acorde facilități".

L-am întrebat pe managerul Filarmonicii Oltenia, Gabriel Zamfir, dacă prezența fratelui său în Asociația Craiova Muzicală generează un conflict de interese, având în vedere relațiile de natură financiară dintre cele două entități. Până la publicarea acestui articol, nu am primit niciun răspuns.

Proiectul plagiat

Rândurile pe care Antoniu Zamfir le-a trimis Primăriei nu au inspirat-o doar pe Olguța Vasilescu, care i-a susținut demersurile, ci și pe fratele său mai mic, Gabriel Zamfir.

Presa din Craiova nota, în toamna anului trecut, că proiectul de management pe care Gabriel Zamfir l-a depus la Primărie pentru a câștiga postul de manager al Filarmonicii Oltenia ar fi fost copiat din două surse: proiectul similar al fratelui său, dar și cel întocmit de predecesorul său de la Filarmonică, Vlad Drăgulescu.

Drăgulescu a fost și vicepreședinte al Asociației Craiova 2021, de unde a demisionat în urma scandalului legat de finanțarea din bani publici. El ocupă acum postul de director artistic al Teatrului Național "Marin Sorescu" din Craiova.

Spre exemplu, următorul pasaj din proiectul de management depus de Gabriel Zamfir în 2017 este identic cu un fragment din proiectul lui Drăgulescu din 2012:

Interesul scăzut al publicului general generează o problemă constantă a instituţiilor de cultură. Filarmonica "Oltenia" are totuşi un mic avantaj, acesta fiind constituit de posibilitatea vânzării de abonamente.

Caracterul irepetabil al concertelor prezentate într-o stagiune poate deveni un atu important în creşterea numărului de abonaţi.

Mai mult posibilitatea dezvoltării unui sistem de abonamente flexibil poate diversifica segmentele de vârstă. În funcţie de natura concertelor putem deja discuta despre o posibilă stagiune generală şi una de tineret.

În stânga, proiectul lui Drăgulescu. În dreapta, același text în proiectul lui Gabriel Zamfir.

Alte două fragmente plagiate în proiectul lui Zamfir:

Proiect Drăgulescu, 2012, pagina 6.

Proiect Zamfir, 2017, pagina 7

Proiect Drăgulescu 2012, paginile 9-10.

Proiect Zamfir 2017, paginile 12-13.

Pentru comparație, proiectele pot fi consultate aici (Zamfir) și aici (Drăgulescu).

Într-o înregistrare pe care presa din Craiova a făcut-o publică în urmă cu câteva zile, managerul Gabriel Zamfir este auzit spunând: "Noi avem oameni din interiorul instituției care s-au dus la Gazeta de Sud, au recunoscut cu martori, că eu sunt un agramat, că sunt un dobitoc și am plagiat ceva ce nu este plagiat".

În aceeași discuție cu angajați ai Filarmonicii, Zamfir ar fi făcut paradă cu atitudinea sa față de un control de la Inspectoratul Teritorial de Muncă.

"Directorul se lăuda că nu-i este frică să «dea cu pumnul» într-un inspector de la ITM, punându-le în vedere subordonaților care «umblă cu fitile» pe la presă sau strâng semnături împotriva sa că poate fi un dur", scrie ziarul local Gazeta de Sud.

După ce, ministrul Culturii i-a sugerat să-și dea demisia de onoare în urma scandalului "glonț în cap", Gabriel Zamfir a revenit în spațiul public cu o declarație în care spune că s-a exprimat "la sens figurat", el "nefiind o persoană conflictuală și violentă".

Gabriel Zamfir − care are și funcția de vicepreședinte la ALDE Dolj − este asociat în două firme care sunt "broker de asigurări", Habitat Craiova și MG Mobile SRL. Administratorul ambelor firme este tatăl său, preotul conferențiar universitar Gheorghe Zamfir.

Ți-a plăcut acest articol?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim.

Donează