Deputatul AUR Dan Tanasă a fost trimis în judecată pentru incitare la ură. PressOne a arătat traseul prin care acesta a ajuns portavocea anti-imigrație din România

Norbert Nemeș

Deputatul AUR Dan Tanasă a fost trimis în judecată pentru incitare la violență, ură sau discriminare, după ce, în august 2025, i-a îndemnat pe români să refuze comenzile livrate de muncitori străini. Parchetul General a anunțat joi, 22 octombrie, că a finalizat cercetările și a transmis dosarul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Contactat de PressOne pentru un punct de vedere, Tanasă a refuzat să comenteze acuzațiile procurorilor. „Puteți să mă citați așa: nu doresc să fac niciun fel de comentariu așa-zișilor jurnaliști de la PressOne”, a declarat deputatul AUR.

Pe 19 august 2025, Tanasă publica pe Facebook un mesaj în care le cerea românilor să nu mai accepte comenzile livrate de lucrători străini. „Refuzați comanda dacă nu e livrată de un român. Nu mai încurajați importul muncitorilor necalificați din Asia și Africa. Treziți-vă!!!”, scria deputatul. 

Potrivit procurorilor, prin această postare, Tanasă a incitat publicul la ură și discriminare împotriva lucrătorilor din România proveniți din Asia și Africa, pe criterii de rasă, naționalitate, etnie și religie. În rechizitoriu, procurorii arată că actele de discriminare pot afecta grav relațiile sociale, care ar trebui să se bazeze pe respect reciproc.

Parchetul General a explicat și că imunitatea parlamentară nu împiedică urmărirea penală a deputaților pentru fapte care nu au legătură cu voturile sau opiniile politice exprimate în exercitarea mandatului.

Deputatul AUR Dan Tanasă s-a poziționat în repetate rânduri împotriva prezenței muncitorilor străini în România.FOTO: Inquam Photos / George Calin

La o zi după publicarea mesajului, pe 20 august 2025, Dan Tanasă a revenit pe Facebook cu o postare în care respingea acuzațiile de xenofobie. Deputatul susținea că a ridicat o problemă reală, legată de numărul tot mai mare de muncitori străini din România, în condițiile în care, potrivit acestuia, șase milioane de români erau plecați la muncă în străinătate.

Tanasă i-a acuzat de ipocrizie pe cei care i-au criticat declarațiile și a susținut că scandalul ar fi fost întreținut pentru a distrage atenția de la alte probleme, precum măsurile fiscale ale Guvernului Bolojan, sărăcia și situația economică. Deputatul a făcut și o paralelă cu statele din vestul Europei, invocând criminalitatea și nesiguranța pe care le asocia cu imigrația.

„Am spus un adevăr. L-am spus direct. Și nu am de ce să îmi cer scuze”, a încheiat deputatul postarea.

CNCD a înregistrat 25 de dosare privind discriminarea cetățenilor non-UE în ultimii șase ani

Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD) s-a autosesizat încă din 19 august 2025, în urma mesajului publicat de Dan Tanasă.

Contactat de PressOne, Cătălin Raiu, vicepreședinte interimar al CNCD, explică faptul că dosarul a fost preluat între timp de Parchet.

Potrivit datelor transmise de CNCD la solicitarea PressOne, în perioada 2020–2026, instituția a înregistrat 25 de dosare de discriminare pe criteriul naționalității, referitoare la cetățeni din afara Uniunii Europene. Dintre acestea, 11 au fost soluționate, iar în trei cazuri CNCD a constatat discriminarea și a aplicat amenzi de câte 5.000 de lei.

Numărul redus al sesizărilor nu înseamnă, însă, că fenomenul discriminării este absent din societate, atrage atenția Raiu, „ci poate să însemne că modul în care au fost formulate plângerile nu a fost foarte riguros”. 

În ceea ce privește discursul politicienilor, Raiu explică faptul că jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului le recunoaște acestora, pe de-o parte, o libertate de exprimare mai largă decât cetățenilor obișnuiți, fiindcă rolul lor este să participe la dezbaterea publică, să susțină idei și să convingă oamenii. 

Au loc de muncă, dar nu își permit mâncare. Cine ajunge astăzi să ceară ajutor de la băncile pentru alimente și de ce

În Europa, milioane de tone de alimente ajung anual la gunoi, în timp ce tot mai mulți oameni, inclusiv pensionari și persoane care au un loc de muncă, apelează la băncile pentru alimente pentru a avea ce pune pe masă.

Despre ce s-a vorbit la învestirea guvernului Niculescu și care au fost subiectele lăsate pe dinafară

În a 169-a zi de criză guvernamentală și la a patra propunere de premier făcută de președintele Nicușor Dan, Parlamentul a votat marți, 20 octombrie, învestirea Guvernului Luca Niculescu.

Potrivit acestuia, cele două aspecte trebuie puse în balanță atunci când este analizată o eventuală sancțiune. Delimitarea dintre libertatea de exprimare și incitarea la ură sau discriminare se face de la caz la caz, în funcție de contextul declarațiilor și de scopul lor.

„Strict teoretic, dacă (n.r. politicianul) se exprimă într-un context în care dezbaterea publică cere un răspuns la o anumită întrebare și contribuția lui e înspre a aduce mai multe argumente în dezbaterea publică, atunci inevitabil va fi tratat cu acest considerent. Dar dacă pur și simplu inventează un subiect și vrea să pună lumină negativă pe un anumit subiect, atunci va fi reținută și această intenție de incitare la ură”, explică Raiu.

Afirmațiile anterioare ale lui Dan Tanasă despre muncitorii străini, contrazise de datele oficiale

Dan Tanasă a continuat să critice public prezența muncitorilor străini în România și după mesajul din august 2025.

În februarie 2026, deputatul AUR susținea, într-un videoclip publicat pe Facebook, că la sfârșitul anului precedent în România se aflau aproximativ 140.000 de muncitori din Asia și Africa, dintre care „foarte mulți fără un loc de muncă”.

Datele obținute de PressOne de la Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM) și Inspecția Muncii contrazic însă această afirmație.

În 2025, doar 302 cetățeni străini au figurat în evidențele ANOFM, reprezentând aproximativ 0,19% din cei 154.274 de salariați proveniți din țări din afara Uniunii Europene aflați pe teritoriul României. Dintre cele 302 persoane, 51 au fost reangajate.

Totodată, legislația românească leagă dreptul de ședere în scop de muncă al cetățenilor din afara UE de existența unui contract de muncă, iar persoanele cărora le încetează contractul trebuie să își reglementeze situația șederii sau să părăsească țara.

Mai multe detalii despre declarațiile deputatului și datele oficiale care le contrazic pot fi citite aici. 

De asemenea, în ianuarie 2026, PressOne a arătat modul în care Dan Tanasă a ajuns portavocea anti-imigrație din țara noastră. Ancheta poate fi citită aici.

Editor: Laura Popa