Democrație AI sau n-ai

Bianca Felseghi

Senior Editor

Nu doar Putin, Erdoğan sau Orbán testează noi variante ale democrației. Dar dacă pentru ei, democrația − pe care o numesc iliberală − înseamnă o re-naționalizare a resurselor, o putere sporită pentru politicieni, precum și diminuarea influenței societății civile, pentru alte minți „progresiste”, renașterea democrației înseamnă hibridizarea ei cu algoritmi de tipul Inteligenței Artificiale.

Unul dintre speaker-ii unui eveniment TED organizat între 10 și 14 aprilie în orașul canadian Vancouver, cercetătorul César Hidalgo, a vorbit despre posibilitatea de a folosi algoritmi inteligenți, precum cei implementați de Cambridge Analytica, pentru a îmbunătăți exercițiul democratic.

Mai concret, ideea lui Hidalgo, care conduce un grup de lucru la MIT (cea mai bună universitate tehnică din lume), este să înlocuiască democrația reprezentativă cu o democrație directă, prin intermediul unui așa-numit „agent digital”.

Democrația are o interfață un-friendly (neprietenoasă) pentru utilizatori, crede Hidalgo, iar politicienii sunt ineficienți fiindcă sunt predispuși la compromisuri.

Democrația clasică, care există cu precădere în Occident, are la bază un sistem de delegare a puterii de la cetățeni către reprezentanți aleși.

Asta înseamnă, în principiu, exercițiul de a vota periodic: noi, cetățenii, transferăm inițiativa și responsabilitatea pentru binele comunității unui politician, care, odată ales, ar trebui să acționeze în numele nostru.

Cum ar funcționa, așadar, modelul despre care vorbește Hidalgo? Cum ar arăta procesul legislativ și decizional dacă fiecare individ ar putea vota direct pentru orice?

Și cum ar putea să facă asta un cetățean când el are alte obligații, nu e angajat full-time să dezbată și să voteze legi, așa cum sunt parlamentarii?

Aici ar urma să intervină inteligența artificială (AI).

Astfel, cetățeanul ar fi conectat cu un „agent digital” individualizat, care, folosind platformele de social media și istoricul căutărilor sale online, ar colecta informația relevantă despre nevoile, preferințele și opiniile sale politice.

„Întreaga structură ar trebui să semene cu un Spotify politic. Algoritmii sunt deja foarte capabili să recunoască modele în comportament și în preferințe, iar acest agent digital ar trebui să citească această infomație în așa fel încât să poată vota pentru noi pe diverse problematici”.

César Hidalgo

*

Hidalgo crede că agenții digitali ar putea să ne ofere și o perspectivă la scară foarte mare a efectelor pe care le-ar produce deciziile politice, fiindcă, prin conectarea tuturor, s-ar crea un Parlament virtual cu oricât de mulți cetățeni.

Riscurile evidente pentru funcționarea și menținerea unei astfel de osaturi bazate pe Artificial Intelligence țin de securitatea informațiilor.

Informatorul din telefon. Controversa scanării conținutului tău privat de către operatorii de tehnologie

Există o propunere de legislație europeană care, în forma pe care o vor unii, ar transforma fiecare telefon într-un informator ce îți citește mesajele, pozele și video-urile înainte să apeși „trimite". Joi, 9 iulie 2026, în ultima zi de plen înainte de vacanța de vară, Parlamentul European votează (din nou) pe această temă, după ce a respins-o inițial în luna martie a.c. Deși este o legislație ce atinge drepturile fiecărui cetățean, subiectul este aproape absent din sfera publică.

În plus, va putea algoritmul să se adapteze în timp real, dacă ne schimbăm opinia în legătură cu un subiect sau altul? Cum se vor mai dezbate legile?

Deocamdată, discuția se poartă la nivel conceptual. Hidalgo spune însă că, înainte de a dezbate posibilele implicații ale unei democrații AI, ar trebui ca, în primul rând, să ne imaginăm: cum ar fi dacă?

În același fel a pus problema și un japonez pe nume Michihito Matsuda, care, în acest an, a candidat pentru a doua oară la primăria orășelului Tama, limitrof capitalei Tokyo.

El a promis în campania electorală că va implementa un algoritm de tip AI pentru a planifica bugetul localității, înlocuind astfel decizia umană. Argumentul său a fost că omul e predispus la concesii și corupție, iar ponderea promisiunilor electorale onorate este mică.

Săptămâna trecută, candidatul AI a beneficiat de o atenție sporită din partea presei occidentale, care a înțeles că un robot candidează pentru un portofoliu public.

De fapt, componenta AI a făcut parte din mesajul electoral al lui Matsuda. El a fost susținut de doi investitori, vicepreședintele unei companii de telefonie mobilă și un fost reprezentant al Google Japonia.

Mesajul nu i-a convins însă pe alegătorii din Tama, iar Matsuda a pierdut alegerile din 15 aprilie.