Decizie: Mircea Geoană a plagiat „43 de rânduri și 2 tabele”. Ce nu a luat în considerare Comisia de etică de la ASE

Redacția

78 de pagini plagiate în teza de doctorat de Mircea Geoană s-au transformat în doar 43 de rânduri și 2 tabele, la Comisia de Etică a Academiei de Studii Economice (ASE) din București. 

Traducători autorizați pentru ca membri Comisiei de etică „să nu interpreteze eronat”

ASE susține că, inițial, a trecut teza de doctorat a lui Mircea Geoană printr-un soft care verifică existența similitudinilor cu alte documente sau texte existente în mediul online.  

În raportul primit de la Direcția care gestionează programul de identificare a similitudinilor, agreat de Ministerul Educației (Direcția Managementul Cercetării și Inovării - n.red.), au fost luați în calcul doi coeficienți: procentul din cuvinte identificate în fragmente de 5 cuvinte (CS1) și procentul din cuvintele identificate în fragmente de 25 de cuvinte (CS2). 

Pentru fiecare verificare antiplagiat, Academia de Studii Economice din București folosește platforma Sistemantiplagiat.ro. Acest software a fost aprobat de Ministerul Educației în anul 2012.

„Plagiatul poate fi stabilit doar în urma interpretării rapoartelor de similitudini”, arată Comisia de etică a ASE în decizia făcută publică pe 20 august 2024, care constată, în teza de doctorat a lui Mircea Geoană, următoarele valori ale coeficienților de analiză: 

În mediul academic, plagiatul prin traducere este considerat o încălcare a normelor de integritate, pentru că reprezintă, pentru cercetători și autori, „conversia unui text dintr-o limbă în alta cu intenția de a-i ascunde originea.”

În 19 iulie 2024, Comisia a cerut ulterior o analiză specializată din partea unei echipe de traducători autorizați, care să compare textul tezei de doctorat a lui Mircea Geoană cu documentele indicate de persoanele care l-au reclamat pe secretarul general adjunct al NATO pentru plagiat. 

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Geoană, banii din Bulgaria și de la Nelu Varga. Finanțare de la o rețea de evazioniști: „Eu i-am băgat 50 de mii de euro, din păcate mi i-a băgat înapoi. Îi dădeam și un milion”

ONG-ul care îl vrea pe Mircea Geoană președinte a primit, în luna mai, 50.000 de euro de la o firmă fantomă din Bulgaria, controlată de un om de afaceri condamnat pentru înșelăciune care a fost pe lista fugarilor și a reușit să scape de pușcărie.

Decizia de a apela la traducători, justifică Comisia de etică, a fost luată „în scopul evitării riscului ca membrii Comisiei de analiză și redactare să interpreteze eronat textele prin traducere și pentru a da posibilitatea membrilor comisiei să analizeze suspiciunea de plagiat, fără a reevalua fondul științific al tezei de doctorat”. 

Comisia de Etică invocă legislația din 2005 și nu analizează zeci de pagini plagiate în calup 

În analiza lucrării de doctorat a lui Mircea Geoană PressOne a arătat, printre altele, că în teză se regăsesc preluări atât de fidele, încât sunt reproduse, în unele porțiuni, inclusiv indicațiile făcute de autorii originali la o serie de tabele sau grafice care nu se regăsesc de fapt în teza doctorală a acestuia. 

Din verificările PressOne a reieșit că Mircea Geoană a plagiat din Economic Report of the President, un raport anual pe care președintele SUA îl prezintă în Congres. Sunt astfel preluate pagini întregi din rapoartele din 1999 (președinte Bill Clinton), 2002 (George W. Bush) și 2003 (George W. Bush). Niciuna dintre aceste lucrări nu este citată în textul doctoratului sau menționată în bibliografie. Din primele două rapoarte, Mircea Geoană a preluat 13,73% din conținutul total al lucrării. 

Exemplu de plagiat masiv în teza lui Mircea Geoană. Marcajele cu galben reprezintă conținut plagiat din paginile 116-125.

Comisia de etică a ASE „a considerat că nu se confirmă plagiatul din punct de vedere legal, pentru că în legislația în vigoare la momentul redactării și susținerii tezei de doctorat (iunie 2005) nu existau criterii formale în conformitate cu care să fie efectuată citarea/preluarea surselor”.

Același argument a fost aplicat de Comisia de etică și pentru plagierea, din aceleași surse,  a unor tabele care nu au nicio sursă menționată, nici în textul tezei, nici la bibliografia finală, dar și pentru paragrafele preluate prin traducere completă sau parafrazare dintr-o sursă în limba engleză ce nu este deloc menționată în textul tezei (prin citare în paragraf sau în subsolul paginii), dar este menționată, în mod parțial (este corect titlul lucrării, dar autorii sunt alții), la bibliografia finală. 

Totuși, raționamentul Comisiei, potrivit căruia plagiatul nu se confirmă din punct de vedere legal pentru că la momentul redactării și susținerii tezei de doctorat nu existau criterii formale în conformitate cu care să fie efectuată citarea/preluarea surselor, nu a fost aplicat și pentru raportul din 2003, din care PressOne a arătat că în teza numărului doi din NATO au fost preluate fără citare 37 de rânduri și două tabele. 

Cele 43 de rânduri pe care Comisia de Etică de la ASE le admite ca fiind  totuși plagiate 

„Se constată plagiatul (...) prin însușirea și prezentarea drept creație personală, a unui număr de aproximativ 43 de rânduri (325 cuvinte, ceea ce reprezintă 0,36% din teză, exceptând cuprinsul, bibliografia și anexele) preluate din 1 sursă (Economic Report of the President 2003), fără ca autorul tezei de doctorat să fi citat această sursă în textul tezei sau la bibliografia finală, precum și a 2 tabele (3,51% din totalul tabelelor din teză) preluate din 1 sursă (Economic Report of the President 2003), acestea neavând nicio sursă menționată, nici în textul tezei, nici la bibliografia finală”, notează decizia Comisiei de etică de la ASE.

În document se precizează că pentru aceste 43 de rânduri, care reprezintă plagiat, a fost luată în considerare forma de atunci a Legii 206/2004, care la articolul 4 descrie astăzi plagiatul ca „însuşirea ideilor, metodelor, procedurilor, tehnologiilor, rezultatelor sau textelor unei persoane, indiferent de calea prin care acestea au fost obţinute, prezentându-le drept creaţie personală”.

Pentru restul textelor/tabelelor menționate în sesizări, suspiciunea de plagiat nu se confirmă, a stabilit Comisia de etică de la ASE „și prin urmare se resping sesizările formulate de petenți, neexistând certitudinea că autorul ar fi avut intenția de a-și însuși textele și de a le a prezenta drept creație personală”.

Mircea Geoană a obținut titlul de doctor cu calificativul „foarte bine” în anul 2005, după 12 ani și 28 de zile de la înmatricularea sa ca student doctorand. 

Alte semne de întrebare încă fără răspuns

PressOne a documentat și un lung șir de ilegalități, concesii și derogări sub care stă lucrarea de doctorat secretarului general adjunct al NATO, Mircea Geoană. Printre altele, nu este clar dacă studiile au fost terminate la frecvență sau fără frecvență sau cum a fost posibilă prelungirea lor. 

„Nu am găsit o bază legală clară despre cum s-a reușit prelungirea [studiilor lui Mircea Geoană] până în 2005. A fost un vid de legislație pentru că, practic, nu găsim o explicație legală pentru deciziile luate”, a reacționat la ancheta PressOne rectorul ASE, Nicolae Istudor. 

Legislația aplicabilă la acel moment îl contrazice:durata studiilor doctorale era stabilită foarte clar: 4 ani la cu frecvență și 6 ani la fără frecvență. Prevederile au fost schimbate, iar termenele s-au modificat abia începând cu 2005, anul în care a fost introdus sistemul Bologna, care a redus la 3 ani doctoratul cu frecvență și la 4 ani la fără frecvență.

„Având în vedere procentul redus de plagiat constatat în cuprinsul tezei de doctorat (...)  nu se impune luarea unor măsuri legale”, a stabilit Comisia de Etică de la ASE. Hotărârea poate fi contestată la Comisia Națională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare, într-un termen de 30 de zile de la data comunicării sale.

La începutul lunii trecute, Mircea Geoană și-a înregistrat oficial sigla pentru candidatura la alegerile prezidențiale. 

*Articolele integrale scrise în PressOne de jurnalista Emilia Șercan pe tema tezei de doctorat ale lui Mircea Geoană pot fi citite AICI.

*Raportul integral al Comisiei de etică de la ASE poate fi consultat AICI.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€