De Ziua Limbii Române, la Academie, fiecare a vorbit pe limba lui

Iulia Marin

Redactor

Clișee, înțepături, lecții de gramatică și vocabular, promisiuni politice, dar și telefoane sunând fără oprire – acestea au fost joi, 31 august, câteva dintre ingredientele Zilei Limbii Române celebrate la Academia Română.

Presupusa dezbatere organizată de Academie în colaborare cu Ministerul pentru Românii de Pretutindeni condus de Andreea Păstîrnac s-a transformat în prezența camerelor de filmat, pe de o parte, într-un festival de relații publice pentru guvernanți, iar pe de altă parte, în lecții mai potrivite pentru o discuție de seminar.

Eugen Simion întrerupe un exercițiu de PR

La intrarea în curtea Bibliotecii Academiei Române, din Calea Victoriei, nu se întrevede nicio mișcare. Un paznic ne ghidează însă de la poartă:

„Pentru Limba Română? Pe-acolo!”. 

În clădirea Academiei, pe un coridor strâmt și întunecos, câțiva jurnaliști întrețin o conversație până la debutul evenimentului. Printre oaspeți fuseseră anunțați inițial ministrul Educației, Liviu Pop, și cel al Culturii, Lucian Romașcanu, însă niciunul dintre cei doi nu își face în cele din urmă apariția.

În sală, academicianul Eugen Simion discută cu ministrul delegat pentru Românii de Pretutindeni, Andreea Păstîrnac, în vreme ce oaspeții continuă să sosească. Printre ei se numără un bărbat în pantaloni scurți, albaștri, care poartă un tricou inscripționat ROMÂNIA și o șapcă asemenea, dar și câteva femei înveștmântate în ii.

Pe mesele de cafea, printre pateuri și sandviciuri în țiplă, tronează publicația Contemporanul, condusă de Nicolae Breban.

Cine-i formează pe formatori? Ministerul Sănătății lasă pregătirea practicienilor de medicină alternativă pe seama unor medici care practică „regresia în vieți anterioare”

Ministerul Sănătății pregătește o nouă lege pentru reglementarea medicinei alternative. La elaborarea ei a contribuit și o specialistă din sistemul public care practică „regresia în vieți anterioare”.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Vicepreședintele Academiei, Bogdan C. Simionescu, rostește cuvântul de introducere. Începe cu mulțumiri adresate ministrului Păstîrnac, care avea să se declare, la rândul ei, „mai emoționată” decât la alte evenimente organizate de minister.

Emoția se datorează în parte, probabil, și celor șapte camere de televiziune pe care academicienii le-au numărat, evidențiind că s-au rărit și au ajuns să fie numai patru până la finalul evenimentului.

Cât timp Păstîrnac își exprimă speranța că printre copiii care învață limba română dincolo de granițele țării noastre se numără și „scriitorii de mâine”, în sală intră discret o tânără de 25 de ani care se așază la masa demnitarilor.

Este Simona Baltag, consiliera premierului Mihai Tudose.

Academicianul Eugen Simion salută și el prezența televiziunilor:

„Cred că este prima dată când televiziunile vin în Academia Română!”. 

Eugen Simion. Foto: Lucian Muntean

Apoi, se lansează într-un discurs în care critică fățiș unele dintre măsurile actualului guvern, inclusiv una dintre cele anunțate de Călin Popescu-Tăriceanu din care reieșea că persoanele pensionate nu vor mai putea să se reangajeze la stat.

„Am auzit că se organizează o nouă reformă. Mă mai aștept să trăiesc nițel să îndur și altele, dar au fost câteva pe care le-am suportat foarte greu”, comentează academicianul, nemulțumit de posibila interdicție aplicată pensionarilor care ar vrea să lucreze în continuare în aparatul de stat.

Păstîrnac îl liniștește: tocmai a discutat cu prim-ministrul Mihai Tudose, iar o astfel de măsură este exclusă.

„Mi-ați dat curaj!”, exclamă Eugen Simion, încântat de maniera în care s-a rezolvat problema. Probabil tocmai din acest motiv, continuă să vorbească despre neajunsurile actualei guvernări, spre exasperarea ministrului Păstîrnac, care îi va aminti, la un moment dat, că „este o dezbatere”. 

Eugen Simion continuă însă neabătut: vorbește despre desființarea școlilor din mediul rural, despre nedreptatea care li se face elevilor de acolo, despre șanse egale la educație. „Un geniu se poate naște și într-o iesle”, spune Simion.

Încă o dată, Păstîrnac îl întrerupe. Vorbește pe un ton care se vrea poetic:

„Aș vrea să închei ce ați spus și să vă aduc o imagine impresionantă: la Ostia, în curtea unei biserici în construcție, pe o pătură, pe iarba din curtea bisericii, 20 de copii români alături de o învățătoare, soția preotului, stau și învață limba română în fiecare duminică. Lor ne adresăm…”. 

Andreea Păstîrnac. Foto: Lucian Muntean

Andreea Păstîrnac nu apucă să termine fraza, că Eugen Simion o întrerupe, ironic.

„Doamna ministru, vă mulțumesc. Cred că sunt posibile și forme organizate, școli…” 

„Avem și școli!”, exclamă ea, aparent exasperată.

„Credeam că vine SMURD, frate”

Discursul lui Eugen Simion și intervențiile ministrului Andreea Păstîrnac sunt urmate de lungi prelegeri ale academicienilor din sală.

Profesoara Gabriela Dindelegan, lingvistă, se ridică în picioare pentru a citi o cuvântare despre lexicul limbii române.

Vorbește însă cu respirația tăiată și îi tremură mâinile în vreme ce enumeră cuvinte grupate, ca la o lecție de seminar, după sufix sau prefix.

Cei din sală o privesc cu sufletul la gură, unii vizibil îngrijorați, în vreme ce vorbele i se împleticesc: abstracție-abstracțiune, glaciație-glaciațiune (…), conotație, detenție, evoluție, lustrație, situație ș.a.m.d.

Secretarul de stat de la Cultură, Alexandru Pugna, zâmbește complice către Simona Baltag, în vreme ce Andreea Păstîrnac pare sincer șocată de starea femeii.

Ceva mai târziu, într-o pauză de țigară, câteva tinere cercetătoare aveau să-și mărturisească:

„Am crezut că vine SMURD, frate.”

„Da, oricum, parcă m-am întors la facultate.”

Gabriela Dindelegan își încheie discursul cu un zâmbet de ușurare. Se așază pe un fotoliu, epuizată, ca după un maraton.

La prezidiu, Andreea Păstîrnac pare scăpată de o grijă.

„Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi”

Printre vorbitori s-a numărat și secretarul de stat din Ministerul Culturii, Alexandru Pugna, care l-a înlocuit pe ministrul Lucian Romașcanu, „absent din motive obiective”. 

Pugna – care înainte de a intra în PSD a fost interpret de muzică populară – s-a declarat emoționat de prilejul de a susține o cuvântare la acest eveniment și a declarat că, în opinia lui, „Ziua Limbii Române ar trebui să fie în fiecare zi”, dar și că „limba română este un factor de coagulare a ființei naționale”. 

„La mulți ani, limba română!”, a încheiat Pugna, rapid, nu înainte de a o felicita pe Andreea Păstîrnac pentru organizarea „dezbaterii”. 

În acest timp, undeva, într-un colț al sălii, departe de ochii presei, a ascultat discursurile și fostul ministru al Educației, Mircea Dumitru.

Mircea Dumitru. Foto: Lucian Muntean

Întâmplător sau nu, Dumitru s-a ridicat și a ieșit din sală chiar în clipa în care a luat cuvântul secretarul de stat în Ministerul Educației, Ariana Oana Bucur, care a început prin a spune că „Ministerul Educației are misiunea de a susține și de a promova limba și literatura română”.

În timp ce Bucur vorbea, un telefon a sunat – o întrerupere care s-a repetat de nenumărate ori în timpul evenimentului. De această dată, fusese chiar telefonul academicianului Eugen Simion, care a răspuns și a părăsit sala câteva minute.

Oana Bucur i-a rugat pe cei de față să fie „alături de noi pentru educație și cultură, pentru că prețul eșecului e mult mai mare decât ne putem permite, în timp ce prețul succesului e mult mai mare decât ne putem imagina”. 

Spre finalul discuțiilor, academicianul Mircea Martin i-a transmis, prin Bucur, ministrului Educației rugămintea de a reflecta la posibila introducere a unui singur manual de limba și literatura română.

Apoi, mărturisind că ar dori să mai destindă atmosfera, a decis să recite poemul Rânduieli de Marin Sorescu.

Versurile au încurcat puțin femeile prezente, în timp ce bărbații au râs în hohote.

„Mă abțin și eu să nu râd, vă dați seama”, a recunoscut Mircea Martin în timp ce recita.

„La noi muierea pupa mâna bărbatului
Până mai adineauri – zicea Marin al lui Pătru,
Şi din dumneata nu-l scotea niciodată,
Îi făcea trei, patru copii, dar nu îndrăznea să-i zică tu,
Cele mai mândre, care se ambiţionau, nu-i ziceau nicicum.

Femeia are socotelile ei, ea să ţină de coada cârpătorului,
Să ţină oala de mănuşă, la foc, să stea ciucită la vatră
Şi să lase politica – de asta ne ocupăm noi, asta e pentru oameni –
Femeia, ce ştie femeia?
Ea să şteargă sticla lămpii, să alinieze clondirele pe corlată,
Să fie toate drepte, aşa, să tragi cu aţa,
Să te tragă, să-ţi pună ventuzele şi să nu-ţi iasă din vorbă
Că ce ştie ea?”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€