Greta Thunberg a devenit imaginea unei mișcări de adolescenți și copii în favoarea mediului. Foto: Antonello Marangi / Dreamstime.com

De ce să renunțăm la avioane și să trecem la trenuri de mare viteză

În 2018, Greta Thunberg, o fetiță de 15 ani, începea să protesteze în tăcere în fața parlamentului Suediei ca să convingă politicienii că trebuie să ia măsurile necesare pentru a opri încălzirea globală galopantă.

La început, protestul ei a trecut neobservat. Suedia este, totuși, țara europeană cu cea mai curată energie, imediat după Norvegia. Suedezii sunt conștienți atât de pericolul poluării, cât și de cel al încălzirii globale – cu doar 5,1 tone de CO2 emise anual pe cap de locuitor, în condițiile unei economii foarte puternice, e puțin redundant să le ceri să facă sacrificii în timp ce americanii, canadienii sau australienii emit 16 tone de CO2 pe cap de locuitor.

Dar încăpățânarea ei a dat rezultate. Sute, apoi mii de copii au participat la greve de protest pentru climă, mai întâi în Suedia, apoi în toată lumea. Un an mai târziu, în 2019, peste 1,4 milioane de elevi din 125 de țări luau parte la o mișcare de protest care nu dă semne că s-ar liniști. Generația Gretei Thunberg, născută după anul 2000, strigă către adulții care le-au oferit o lume aflată într-un declin ecologic avansat.

Evident, politicienii au fost forțați să reacționeze. Mai întâi jenat-amuzați, apoi prefăcut interesați, s-au raliat cauzei limitării emisiilor de CO2. Oportunitatea de a apărea în public lângă micuța suedeză a devenit prețioasă pentru consilierii de imagine, iar întâlnirile la nivel înalt de la Davos, ONU și Comisia Europeană au alternat cu mitinguri de zeci de mii de oameni veniți să o asculte.

Se vorbește deja despre “efectul Greta Thunberg”: în alegerile europarlamentare din 2019, “verzii” au crescut mult în preferințele electorale, ajungând să ocupe 10% din locurile noului parlament european (75 din 751), un record istoric. Iar faptul că 2019 se anunță deja a fi cel mai cald an din istorie va întări, cel mai probabil, avansul politic al partidelor care promit soluții eco.

Dar Greta nu doar că schimbă voturi, ci inspiră și modificări în felul în care își trăiesc oamenii viața, de la trecerea la veganism, la reciclare sau chiar la renunțarea la călătoriile cu avionul. Unii spun că e vorba de o isterie în masă. Alții laudă efectele benefice ale ridicării la rangul de vedetă ale unui adolescent preocupat nu de selfieuri sau de vreun star pop, ci de viitorul planetei. Cine nu și-ar dori o generație atentă la mediu?

De exemplu, în Suedia, călătoriile cu trenul au înregistrat o creștere de 8% în urma abandonării zborurilor pe distanțe scurte. Motivul? Așa-numitul “Flygscam”, rușinea de a zbura atunci când știi că avionul poluează mult mai mult decât trenul. Greta refuză să zboare și și-a convins părinții să facă același lucru, chiar dacă asta i-ar putea costa cariera.

Totuși, este oare trenul o alternativă viabilă pentru avion? Numărul zborurilor cu pasageri din Europa s-a dublat în ultimii douăzeci de ani, având drept efect dublarea emisiilor de gaze de seră ale industriei aviației. Într-o epocă de avânt a zborurilor low-cost și a city-breakurilor ieftine, pare cel puțin ciudat să vorbești din nou despre tren, în special în România, unde ai nevoie de peste 12 ore ca să traversezi țara dintr-o parte în alta.

Răspunsul nu este lipsit de importanță, pentru că România abia își face infrastructura de transport, iar investițiile necesare pentru autostrăzi, căi ferate și aeroporturi sunt uriașe. Când ai bani puțini, trebuie să prioritizezi. Iar dacă prioritizezi greșit și nu înțelegi tendințele europene, riști să arunci cu banii pe fereastră chiar dacă nu ții cont de ecologie.

De ce avionul va fi înlocuit de tren pe traseele mai scurte de 1200 de kilometri

A devenit deja ceva banal să zbori cu avionul de la București la Iași, Cluj sau Timișoara, iar cu doar 50-80 de euro poți ajunge cu avionul în oricare dintre marile orașe ale Europei. Dar dacă un zbor la Paris are sens, unul pe distanțe de doar câteva sute de kilometri este o combinație toxică de timp pierdut, poluare și stres inutil.

Ar trebui să ne simțim, totuși, vinovați de poluare extremă atunci când călătorim cu avionul?

Pe scurt, da.

Dar diavolul stă în detalii. În general, este foarte greu de estimat cu exactitate impactul ecologic total al unei călătorii, în special din cauza metodelor diferite de calcul din industrie. Însă ne putem face, totuși, o idee.

Poluarea cu CO2 din straturile superioare ale atmosferei, produsă de avioane, are un efect de seră mult mai pronunțat decât cea de la sol. Valorile diferă în funcție de cine face calculul (liniile aeriene nu țin cont decât de combustibilul ars), dar se estimează că un zbor de 1000 de km cu un avion de pasageri de dimensiuni medii duce la emisii de circa 250-300 kg de CO2 per pasager, iar asta dacă avionul este complet plin.

Cu alte cuvinte, un zbor dus-întors dintr-o parte în alta a României îți “dăruiește” o jumătate de tonă de CO2, iar asta în condițiile în care românul emite, în medie, doar 3,5 tone de CO2 pe an, iar “bugetul” estimat de ecologiști pentru a nu da clima peste cap este de doar 2 tone pe an pe cap de om. Se adaugă și poluarea cu alte substanțe nocive: monoxid de carbon, oxizi de azot și de sulf, plumb și așa mai departe.

Trenurile de mare viteză îți reconfigurează piața muncii și sunt relativ puțin poluante față de avioane. Foto: Kloeg008 / Dreamstime.com

Strict vorbind despre încălzirea globală, efectele sunt mult mai mari decât cele ale unei călătorii similare cu trenul sau chiar cu mașina. Emisiile de CO2 ale unei mașini pe aceeași distanță sunt de 120-400 de kilograme, în funcție de cât de mare și de puternică este și de modul în care este condusă, însă ea devine interesantă în momentul în care e plină cu pasageri, pentru că poluarea se împarte la numărul acestora. Dacă mașina are patru pasageri și este de clasă mică sau medie, “bagajul” de CO2 este de doar 40-60 de kilograme pe mia de kilometri.

Emisiile de CO2 ale unei călătorii cu trenul diferă foarte mult în funcție de cât de curată este rețeaua electrică din țara respectivă, însă sunt, în medie, de 10-30 de kilograme pe mia de kilometri. În Franța, care are o rețea electrică foarte curată, o călătorie cu trenul de mare viteză (circa 300 km/h viteză medie) aduce cu sine un bagaj de sub 25 de kilograme de CO2 pe mia de kilometri. În România, cu o rețea de patru ori mai poluantă, aceleași valori s-ar înregistra pentru un tren normal. În ambele cazuri, ele sunt de circa zece ori mai mici decât cele ale unui avion.

Cu alte cuvinte, da, trenul este mult mai puțin poluant decât avionul. Dar merită efortul?

Este mai rapid avionul decât trenul?

Aparent o întrebare absurdă, dar de fapt una foarte pertinentă. Un tren de mare viteză (300 km/h viteză medie) poate face un drum București – Iași sau București – Cluj în mai puțin de o oră și jumătate, cu tot cu opriri.

O traversare a României de la Iași la Timișoara s-ar face în doar puțin mai mult de două ore, cu emisii de CO2 mai mici de zece ori decât cele ale unui avion.

Chiar dacă nu vom avea prea curând trenuri pe care le poți regăsi în țări precum Spania, Franța sau Italia, pentru că tot ce putem spera este să avem măcar o cale ferată pe care trenurile să zburde cu 150 km/h, trenul ar rămâne avantajos față de avion din alte motive.

În primul rând, deși un avion are nevoie de doar mai puțin de o oră ca să traverseze România, la călătorie trebuie adăugat timpul petrecut în drum spre și dinspre aeroport (circa două ore în București, circa o oră în celelalte orașe mari din țară), precum și timpul pierdut în aeroport (în medie o oră și jumătate la îmbarcare și o jumătate de oră la sosire). Cu alte cuvinte, un drum București – Cluj cu avionul durează, de fapt, cinci ore. Un drum Iași – Timișoara, cam tot atât.

La gară ajungi, de obicei, mult mai repede (15-30 de minute, în funcție de oraș). În plus, nu ești nevoit să vii cu o oră și jumătate înainte, ca la avion. Poți veni, pentru siguranță, cu doar 15 minute mai devreme. Cu alte cuvinte, un tren care ar merge cu 150 de km/h de la București la Cluj (450 km) ar face, cu tot cu opriri în orașele principale de pe traseu și tranzit inclus, puțin mai mult decât patru ore, iar un tren similar între Iași și Timișoara (650 km) ar face circa cinci ore și jumătate, cu efecte poluante mult mai mici.

CFR are o cale lungă de la situația jalnică din prezent la crearea unei rețele moderne de căi ferate. Dar nu mai putem pierde timp Foto: Andreinedelcu88 / Dreamstime.com

Înțelegem, așadar, de ce este esențial să avem o infrastructură feroviară modernă în România?

Autostrăzile au rostul lor, căile ferate rolul lor. Avionul ar trebui să fie folosit la călătoriile mai lungi de 600 de km în cazul în care ai trenuri „normale”, și la cele de peste 1200 de kilometri dacă ai la dispoziție trenuri de mare viteză. Altminteri nu-ți bați joc doar de planetă, ci și de timpul tău. În plus, un tren modern e mult mai relaxant pentru o familie decât un avion.

Bine, dar costurile? Ei bine, zborurile mai scurte ar trebui descurajate fiscal dacă ai deja infrastructura rutieră și feroviară modernizată – în special prin aplicarea acelorași accize de carburant care sunt astăzi impuse mașinilor și de care avioanele sunt, în general, scutite. Astfel, prețurile s-ar egaliza, iar statul nu ar mai subvenționa mascat un transport “low-cost” extrem de poluant.

Nu știu cât de mult vă impresionează (sau enervează) micuța Greta din Suedia. Dar știu că România poate profita de situația în care se află și să construiască încă de la început o infrastructură cât mai puțin poluantă și mai rapidă, fără să cadă în dependența de o modă sau alta. Și nici nu e nevoie să le pese de faptul că România va fi devastată de încălzirea globală.

Trebuie doar ca autoritățile să-și folosească logica. Și nu doar ele.

REVISTA PRESSEI

Un newsletter perntru cititori curioși și inteligenți.

Sunt Curios
Celemaicititearticole
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Loading interface...
Ți-a plăcut articolul nostru?

Atunci vrem să te rugăm ceva.

Dacă subiectele pe care le alegem ți se par relevante, iar stilul nostru nu te agresează, dacă PressOne este o oază de normalitate pentru tine, înseamnă că faci parte dintre acei oameni la care ne gândim în fiecare zi.

Orice donație va fi un semn că munca noastră își atinge scopul. Îți mulțumim!

Donează