De ce își aduc aminte politicienii de transportul public doar în campaniile electorale

Răzvan Băltărețu

Redactor

Rețelele sociale alimentează de aproape 10 ani tehnica „politician în transport public”. Cel mai nou exponent este Cătălin Cîrstoiu, candidat la Primăria București. Ce rămâne însă după astfel de momente?

El dă un exemplu de dinaintea rețelelor sociale, când popularitatea era câștigată pe TV sau în ziare. Atât Traian Băsescu, cât și Mircea Geoană au mers în vizite de lucru în zonele inundate în urmă cu aproape 10 ani. „Băsescu a simțit singur că merge, că «este din peisaj», Geoană nu. Am dat acest exemplu, tocmai pentru a arăta că nu e doar decizia consultantului, ci și flerul politicianului.”

În 2024, Cătălin Cîrstoiu a părut ca fiind cel care „nu este din peisaj”. El este candidatul PSD–PNL la Primăria București și, pe 3 aprilie, a fost invitat de primarul sectorului 4 Daniel Băluță să viziteze stația de metrou „Tudor Arghezi”, cea construită în timpul mandatului său și să prezinte împreună proiectul extinderii metroului. Cîrstoiu s-a dus și s-a întors cu metroul.

Doar că vizita la metrou venea după ce, cu câteva zile înainte, HotNews a publicat informații despre averea managerului Spitalului Universitar, de unde nu lipseau câteva mașini scumpe. Candidatul la primărie a spus însă că nu l-au afectat glumele, iar plimbarea l-a ambiționat „să meargă mai departe.”

Despre acest moment, Cristian Hrițuc spune că a evidențiat înainte de toate o problemă: candidatul părea singur în metrou. „Echipa nu s-a gândit că presa va exploata acea ipostază. Dacă e să fim onești, doctorul nu avea «meciuri în picioare» pe terenul acesta al imaginii. În arena politicii ai adversari care vor sancționa orice gest, presă care va vâna ipostaze inedite, mai ales dacă nu ai exercițiul. Și coechipieri care trag cu adversarul uneori, doar pentru a-și crea un avantaj în jocul de putere”, adaugă analistul politic.

Cătălin Cîrstoiu va candida independent la Primăria București, dar susținut de coaliția PSD-PNL. El e, totodată, doar cel mai nou nume dintr-o listă lungă de medici implicați în politică. Foto: Inquam Photos / Octav Ganea

Cea mai mare teamă a candidaților la Cotroceni. 3 lucruri pe care ar trebui să le înțeleagă viitorul președinte al României despre droguri

Candidații la președinție se feresc să abordeze cu adevărat problema drogurilor și se ascund în spatele unor răspunsuri vagi, deși susțin că înțeleg problema cu care se confruntă România.

Monarhia salvează energia. Doar 13% din liniile de înaltă tensiune din România sunt „noi”. Restul sunt proiectate de ingineri din perioada interbelică

România anului 2024 încă mai depinde într-o proporție de aproape 90% de această rețea energetică gândită și proiectată în urmă cu aproape 80 de ani.

Ca manifestare politică, decizia de a participa la extinderea unei linii de metrou nu e una proastă. Cristian Hrițuc subliniază însă că a fost implementată greșit toată acțiunea. „S-a propagat o imagine de zece ori mai negativă decât ce oferea acel cadru, pentru că totul a venit pe o campanie de presă în care se lansase ideea că doctorul este boicotat de partide. Subliminal, fotografia a fost exploatată pe mai multe dimensiuni.”

Subiectul a fost exploatat de adversari politici și de fani ai celorlalți candidați. „Dacă ne gândim fără patimă politică, e un incident de campanie minor, mult mai puțin toxic pentru viața de zi cu zi a bucureștenilor și mult mai puțin nociv decât clipul de campanie al lui Piedone care îi oferă lui Nicușor Dan «moneda din Botswana»”, explică Hrițuc. „Dacă e să comparăm între cele două, vedem o naivitate și o prostie de campanie, și un gest extrem de grobian, regizat și făcut public în mod voit. Dar a trecut sticla mai puțin decât Cîrstoiu.”

Alți politicieni români care au descoperit bicicleta, mersul pe jos sau metroul

Când vine vorba de politicieni și transportul public sau alternativ (mers pe jos, bicicletă, trotinetă), sunt atât politicienii locali care recurg la astfel de gesturi, cât și emoția cetățenilor care aplaudă online gesturi similare din alte țări. Premieri, președinți, parlamentari din țări către care aspirăm – Finlanda, Marea Britanie, Olanda, Germania etc. – ajung „subiect de presă” în România pentru presupusa modestie. 

În acest context, chiar Maia Sandu a devenit un exponent de „iată că se poate”. Hrițuc subliniază că deși președinta Republicii Moldova are astfel de momente, ele sunt tot o acțiune gândită dinainte (un exemplu e vizita lui Emmanuel Macron în Chișinău).

Pe subiectul transportului public și candidaturilor la primărie, și Sebastian Burduja (PNL) voia să fie candidat. Lucrurile s-au așezat altfel, dar el a devenit un exemplu de cum eșuează un demers de imagine, dacă politicianul nu e acolo.

Revenind la Cîrstoiu, nu va fi ultimul din România care va face astfel de gesturi. În funcție de moment și de context, vor apărea miniștri, primari, premieri, chiar și președintele. În 2016, de exemplu, Ludovic Orban mergea cu metroul în timpul perioadei de strângere de semnături pentru alegerile locale.

Încă de atunci era discuția asta: metroul să fie administrat de Primărie, nu Ministerul Transporturilor. „Aștept din partea Guvernului să transfere metroul în administrarea Primăriei Capitalei pentru a putea extinde rețeaua în tot Bucureștiul”, a spus Orban. Mesajul e dus mai departe în 2024 de Cîrstoiu, în timp ce la Transporturi e ministru Sorin Grindeanu (PSD). 

Același Grindeanu i-a reproșat lui Nicușor Dan că nu preia metroul. Primarul a spus că face și asta, dar trebuie să aibă încredere în Guvern că alocă fondurile. În fine, subiectul e încă deschis.

Cu un an înainte de Cîrstoiu, în vara lui 2023, premierul Marcel Ciolacu a mers cu metroul. „Este normală abordarea, nu este una de imagine, de PR, cum se spune, e chiar una de normalitate”, a adăugat liderul PSD. Dar cei care folosesc des metroul știu asta deja.  

Nici președintele PNL Nicolae Ciucă nu s-a lăsat mai prejos. Împreună cu Lucian Bode, a mers cu trenul la Brașov, la un eveniment al partidului din martie 2024.

Tot de la liberali, Emil Boc a ajuns în autobuz în 2022. Ocazia era ziua mondială fără mașini și el i-a îndemnat pe clujeni să găsească alternative. „Să ne gândim fiecare dintre noi. Eu, de exemplu, pot să vin cu mașina dimineață, că sunt mai stresat, dar vin pe jos, iar seara când merg spre casă pe la 20 – 21 – 22 plec cu autobuzul de la Piața Operei.”

Perioada de glorie pentru politicieni în transportul public a fost primăvara lui 2021. A pornit atunci campania „Vinerea verde” inițiată de Ministerul Mediului. Sub sloganul „Stop! Azi mașina stă pe loc!”, diverși miniștri și politicieni s-au afișat pe străzi, pe trotinete, la metrou. Premierul de atunci Florin Cîțu a venit pe jos la Guvern, dar a spus că mai folosește metroul, același mijloc de transport preferat de ministrul Mediului Barna Tanczos sau ministrul Afacerilor Externe Bogdan Aurescu.

Klaus Iohannis pedalează în București, 23 aprilie 2021. Inquam Photos / Octav Ganea

Cătălin Drulă, atunci ministrul Transporturilor, a fost în tramvai, la fel ca ministrul Digitalizării, Ciprian Teleman. Ministrul Economiei Claudiu Năsui a venit cu trotineta, iar ministra Muncii Raluca Turcan a preferat o mașină electrică, la fel ca ministrul Energiei Virgil Popescu. 

Dintre parlamentari și miniștri, cel mai vocal pe cum se deplasează sau cum e în stradă, printre oameni, a fost liderul AUR George Simion. N-a fost însă „surprins” în subteran, ci și-a făcut un selfie și s-a lăudat cu asta.

Indiferent de motivație, Cristian Hrițuc susține că sunt mult mai multe elemente care intră într-o astfel de acțiune. Nu putem vorbi însă neapărat de un șablon. „Rezultatul acestor gesturi de imagine depinde foarte mult de filtru de redare, adică de ce tip de jurnaliști te însoțesc, unii mai ostili, mai apropiați, de unghiul pe care vrea să îl prezinte presa în reportajele post-eveniment”, crede acesta.

„De multe ori există tendința în rândul consultanților să arate că și politicienii sunt «cetățeni obișnuiți», că nu sunt niște zei în turnuri de fildeș. Mai ales în campanii, când efortul se concentrează mai mult în zona de relații publice, de imagine și mai puțin pe munca de bază a omului politic, administrare, legiferare etc.”

„O participare la TV înseamnă mai mult decât o vizită în teren”

Primarii sunt, de regulă, mai prezenți în stradă decât alți politicieni. După cum s-a văzut și din răspunsurile date de 4 dintre primarii din București, cei mai mulți știu cum arată autobuzele și metroul și din afară, și din interior. Dar în calculul de imagine, Hrițuc subliniază că există atât raționamentul „mă feresc să ies în stradă când partidul este pe trend descrescător”, cât și raționamentul „comunic în mediu controlat.”

„La nivelul primarilor există o interacțiune destul de mare cu publicul. Mai greu este la miniștri  care au și un program mai complicat și care nu depind atât de votul direct, pe persoană. Aici da, avem un contact mai slab și mai rar între omul politic și cetățean. La fel e și la parlamentari. Un contact mai slab ca al primarilor cu cetățenii, dar nu trebuie generalizat”, completează acesta.

El dă 3 exemple de primari de la partide diferite: Ciprian Ciucu (sectorul 6, PNL), Clotilde Armand (sectorul 1, USR) și Robert Negoiță (sectorul 3, PSD). „Au avut în mandatele lor interacțiuni cu oamenii și au comunicat asta pe Facebook. Doar că acele interacțiuni nu sunt «știri de presă». În noianul de evenimente, în agitația continuă și în viteza cu care se desfășoară lucrurile, aceste cazuri nu se văd. Presa are subiecte mult mai grele.”

Cel mai des, în astfel de demersuri, rămâne valabilă o regulă: i se potrivește politicianului? Analistul politic îi dă exemplu pe Ion Iliescu și Traian Băsescu. „Au făcut gesturi de PR, de umanizare? Da. Au făcut. Multe. Dar, în majoritatea ocaziilor, acestea păreau normale, naturale. Dacă aceste acțiuni sunt naturale și omului politic doar i se tușează câteva atribute pozitive, atunci acțiunile de PR vor prinde. Dacă se simte însă cea mai mică doză de falsitate, atunci sunt acte ratate ale căror efecte vor fi negative.”

Ceea ce ne duce și la aparenta apreciere a unor români față de politicieni străini care fac gesturi de „oameni obișnuiți”. Deși aceia sunt, uneori, mai educați și mai responsabili, dar și societățile în care se manifestă sunt un pic mai avansate, nu ar trebui idealizați. „Noi nu știm aici toate deciziile politicianului străin, nu avem informații și despre cealaltă parte a tabloului, despre aspectele negative”, subliniază Hrițuc.

„Activitatea unui politician nu ar trebui să se măsoare după cât merge cu bicicleta sau trotineta, ci după politicile publice pe care le face. De aceea, eu cred că foarte mulți greșesc când iau doar aceste aspecte în calcul.”

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€