De ce ignoranții se cred deștepți

Alex Enăşescu

Redactor

Îndoiala celor care se simt impostori poate fi, uneori, o calitate intelectuală, pentru că adevărații impostori nu-și pun problema că ar putea fi impostori.

Oameni „atotștiutori”, precum Gigi Becali sau Donald Trump, nici măcar nu-și dau seama cât sunt de ignoranți, așa că se supraestimează și își închipuie că se pricep foarte bine la ceea ce fac.

Această predispoziție a oamenilor de a se amăgi a fost validată de către cercetători, devenind o teorie în toată regula. Se numește efectul Dunning-Kruger.

În 1999, cercetătorii americani David Dunning și Justin Kruger au publicat un articol științific în care arătau că oamenii care nu se pricep nu-și dau seama că nu se pricep.

Testând lucruri precum umorul, logica și gramatica respondenților, ei au descoperit că tocmai incompetența le ascunde oamenilor faptul că sunt incompetenți. A găsi răspunsul corect presupune exact aceeași abilitate ca a judeca dacă un răspuns e corect sau nu.

Problema e că tindem să credem că ne pricepem la mai tot ce facem. Știrile sunt un exemplu bun. Presa și televiziunile de știri cultivă iluzia noastră că suntem bine informați, că înțelegem destul de bine ce se întâmplă în lume.

Așa se explică faptul că cei care pun țara la cale cu o încredere oarbă sunt tocmai oamenii vulnerabili la dezinformare și manipulare. Pentru ei, geopolitica lumii n-are secrete, ei știu cum stă treaba și cu Brexitul și cu Binomul.

„O minte ignorantă nu e nicicum un vas gol, ci unul umplut cu un amestec de experiențe de viață, teorii, fapte, intuiții, strategii, algoritmi, metode euristice, metafore și bănuieli, irelevante și înșelătoare, care în mod regretabil dau impresia că sunt cunoștințe folositoare și precise.” (David Dunning)

Oamenii ignoranți nu-și dau seama că sunt ignoranți. N-au cum. Ei știu îndeajuns ca să aibă o părere, dar nu ca să se îndoiască de ea. Îndoiala derivă din competență. Oamenii care cunosc în profunzime un anumit subiect tind să fie mai prudenți, pentru că înțeleg nuanțele care nouă ne scapă.

Întrebat, la o celebră conferință de presă din 2002, despre legăturile dintre Irak și organizațiile teroriste, secretarul american al Apărării, Donald Rumsfeld, a dat un răspuns care a devenit notoriu:

Rușinea din inima Capitalei. Palatul Voievodal Curtea Veche rămâne în ruină. Nicușor Dan nu a reluat, nici după 4 ani, lucrările la cel mai important monument istoric din București

Palatul Voievodal Curtea Veche, cel mai vechi monument istoric din București, rămâne în ruină de ani de zile, în ciuda promisiunilor Primăriei Capitalei. Nicușor Dan nu a reluat lucrările de restaurare nici după 4 ani, iar monumentul continuă să se degradeze. PMB încă nu a selectat un nou constructor, iar șantierul abandonat din inima orașului afectează imaginea Capitalei și atrage critici din partea publicului și a experților în patrimoniu cultural.

Știri din cealaltă Românie: În Iași, o femeie a primit acordul judecătorilor să intre cu forța în apartamentul unei vecine pentru a face curățenie, iar în Focșani un urs a intrat într-o benzinărie

Știri din cealaltă Românie e o revistă a presei locale concentrată pe comunități și viața lor reală, separată de ce se întâmplă la București sau chiar în marile orașe.

Există lucruri pe care știm că le știm. Și există lucruri pe care știm că nu le știm. Dar există și acele lucruri pe care nu știm că nu le știm. Și dacă ne uităm la istoria noastră și a altor țări libere, lucrurile din ultima categorie tind să fie cele dificile.

În context, răspunsul lui Rumsfeld a fost mai degrabă evaziv, dar, ca argument epistemologic, ar merita înrămat în toate redacțiile din lume. Prea puțini jurnaliști, darămite cititori obișnuiți, lucrează cu aceste categorii.

Cum te poți proteja de iluzia că ești mai deștept decât ești de fapt

1. Când recunoști această ignoranță la alții, ia-o drept ceea ce e: un handicap cognitiv. Oamenii nu știu că nu știu.

2. Cea mai mare capcană e să crezi că ție nu ți se întâmplă. Nimeni nu e ferit de ispita de a se crede mai competent decât e de fapt.

3. Fiind un unghi mort, nu e ceva ce refuzi să vezi, e ceva ce n-ai cum să vezi. Asta ar trebui să ne facă mai smeriți și mai prudenți, păstrând mereu în minte posibilitatea că s-ar putea să greșim.

4. Dunning spune că cea mai bună apărare împotriva efectului omonim e să devii competent, să continui să înveți, iar atunci când n-ai cum, să apelezi la mentori sau sfătuitori ale căror păreri te-au ajutat în trecut.

5. Iar dacă ții să ai o părere despre teme controversate, atunci fă munca necesară pentru a avea o părere. Caută să înțelegi argumentele adversarilor la fel de bine ca ei.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Jurnalismul independent nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, iar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€