Datele despre scurtarea săptămânii de lucru în Europa, contradictorii. Angajații clasici cu normă întreagă petrec la serviciu „aproximativ același timp ca în anii ’80“

Redacția

Autori: Petr Jedlička, Ivana Míšková

Media orelor lucrate de europeni este în scădere, dar acest lucru se datorează în special creșterii numărului de locuri de muncă cu normă redusă ocupate de persoane care înainte nu lucrau: pensionari, persoane aflate în concediu parental și altele.

Cehii petrec mai multe ore la serviciu decât nemții; olandezii lucrează cel mai puțin în UE; săptămâna de lucru în Europa se scurtează. Aceste titluri și altele similare însoțesc de câțiva ani ediția de vară a raportului Eurostat, care compară numărul mediu de ore pe săptămână petrecute la serviciu de către lucrătorii din diferite țări ale UE.

În același timp, în fiecare an, experții în piața muncii avertizează că aceste statistici nu pot fi interpretate ca o scădere a numărului de ore lucrate. În primul rând, scăderea se datorează în mare parte creșterii numărului de locuri de muncă cu normă parțială, în special în rândul femeilor aflate în concediu de maternitate sau după acesta, precum și al persoanelor aflate la vârsta pensionării. Aceste categorii de persoane nu erau incluse anterior în statistici.

În plus, statisticile nu iau întotdeauna în considerare în mod perfect munca neoficială, dar totuși desfășurată în afara programului, precum pregătirea, planificarea, supravegherea sau coordonarea unor sarcini parțiale. Și, în cele din urmă, aceasta redă, cu o marjă mare de imprecizie, volumul de muncă al persoanelor care desfășoară activități independente sau al celor care lucrează într-o anumită măsură în economia subterană.

Angajații clasici cu normă întreagă petrec la serviciu aproximativ același timp ca în anii ’80„, constată în analiza sa echipa lui Sergio Torrejón Pérez, care a urmărit tendințele muncii în perioada 1980-2022 pentru Comisia Europeană.

Tema volumului de muncă al europenilor poate fi analizată din mai multe perspective: din punctul de vedere al competitivității cu forța de muncă de pe alte continente, al productivității muncii, al remunerării sau, de exemplu, din punctul de vedere al impactului negativ al volumului crescut de muncă asupra relațiilor și sănătății. Experții în analiza tendințelor de muncă recomandă să privim totul ca pe niște elemente interconectate.

În Republica Cehă, de exemplu, ar trebui să existe o sarcină de lucru situată peste media europeană— conform Eurostat, în medie 37,8 ore pe săptămână. În țară, după creșterea post-COVID, există deja două milioane de persoane care desfășoară activități independente, pentru care raportarea exactă a timpului lucrat este dificilă. Cel puțin câteva sute de mii dintre aceștia lucrează în cadrul diferitelor variante ale muncii nedeclarate. 

Un subiect important din ultimii ani în Cehia este cel al orelor suplimentare obligatorii în anumite profesii, în special în cazul medicilor. Modificarea Codului muncii din toamna anului 2023, care a dublat limita orelor suplimentare voluntare de la 416 la 832 pe an, a provocat la momentul respectiv proteste masive și amenințarea cu restricționarea funcționării spitalelor.

Camera Deputaților și Senatul au anulat în cele din urmă amendamentul și au revenit la situația inițială, dar disputele persistă. În 2024, sindicatele de profil au îndemnat din nou medicii să renunțe la acordurile privind orele suplimentare, deoarece promisiunile privind îmbunătățirea condițiilor salariale și de muncă nu au fost, în opinia lor, îndeplinite în mod satisfăcător.

Purtătorii de cuvânt ai angajatorilor continuă să facă presiuni pentru o mai mare liberalizare a legislației muncii și facilitarea muncii cu timp parțial. Însă în timp ce în Cehia doar aproximativ 5% dintre angajați lucrează cu normă redusă, în UE media este de 17%. În Țările de Jos, Austria, Germania, Belgia sau Danemarca, peste o cincime dintre angajați lucrează cu normă parțială.

O explicație parțială rezultă din orientarea puternică a economiei cehe către industrie, transporturi sau construcții, unde predomină turele clasice și contractele cu normă întreagă. Economistul Michal Skořepa a mai declarat pe această temă: „Consider că motivul principal al rămânerii în urmă a Cehiei este faptul că economia cehă se află în mare măsură î într-o poziție de subcontractare și este deținută de capital străin. Acest lucru, împreună cu sindicatele slabe, duce la un nivel salarial relativ scăzut.”

Cei mai harnici - grecii 

„Mai cald iarna, mai răcoare vara. Nu e destul!” Reabilitarea termică a clădirilor nu scade facturile românilor și nu-i ajută să aibă o viață mai bună

Numeroase clădiri din România au trecut printr-un proces de reabilitare termică, investiția fiind posibilă prin intermediul fondurilor europene aferente politicii de coeziune. Cât de eficiente sunt, însă, aceste investiții pentru scăderea costurilor la facturi și îmbunătățirea calității vieții?

Ce se întâmplă cu apele uzate din București, după 40 de ani de lucrări și investiții de sute de milioane de euro din bani europeni

Capitala se bucură în prezent de una dintre cele mai moderne stații de epurare a apei uzate din Europa de Est și de cel mai mare incinerator de nămol, singurul de acest fel din țară, pentru care, însă, au fost necesari aproape 40 de ani și multe milioane de euro, majoritatea fonduri europene.

Citite în contextul menționat, potrivit datelor Eurostat oferă și numeroase informații valoroase. De exemplu, potrivit Eurostatului din 2024, cea mai lungă săptămână de lucru — în medie 39,8 ore — le revine grecilor. După cum remarcă jurnalista Lena Kyriakidi din cotidianul Efsyn, acest fapt contrazice argumentul „răspândit în narațiunea blocului creditorilor în ultimul deceniu, și anume că grecii ar fi leneși și trăiesc pe picior mai mare decât și-ar putea permite”.

De asemenea, potrivit datelor Eurostat 2023, aproape o treime dintre lucrătorii chestionați în Grecia au declarat că lucrează regulat și în weekend. Rezultatele unui nou sondaj intern realizat de Confederația Generală a Muncitorilor Greci (GSEE) arată că programele de lucru informale și neregulate afectează negativ viața grecilor. Suprasolicitarea și incertitudinea sporesc nivelul de stres, afectează sănătatea fizică și psihică, influențează negativ viața de familie a angajaților și altele. 

Potrivit site-ului lituanian Delfi, și în Lituania problemele legate de orele suplimentare sunt încă frecvente, iar Inspecția Națională a Muncii (SLI) și Comisia pentru litigii de muncă gestionează mii de cazuri legate de remunerarea injustă a orelor suplimentare. Adesea intervin și sindicatele, a căror sarcină este de a soluționa aceste litigii și de a se asigura că angajații își cunosc drepturile.

Codul muncii din Lituania prevede că orele suplimentare trebuie să se bazeze pe ordinul angajatorului și cu acordul scris al angajatului. Angajații trebuie, de asemenea, să fie plătiți cu un salariu majorat pentru orele suplimentare: cel puțin o dată și jumătate salariul pe oră pentru orele suplimentare obișnuite și de două ori și jumătate pentru orele suplimentare efectuate în zilele de sărbătoare.

La nivel european, este interesant și distribuția numărului de ore lucrate pe sectoare: cele mai multe ore lucrate oficial sunt înregistrate în sectorul agricol, cu o medie de 41 de ore pe săptămână. Urmează minerii și muncitorii din construcții. Săptămâna de lucru „cea mai scurtă” o au, în acest context, angajații din sectorul casnic, educație, cultură sau asistență socială.

Săptămâna de lucru de patru zile?

În dezbaterile privind viitorul muncii și al timpului de lucru, se discută adesea despre reducerea oficială a săptămânii de lucru la patru zile. Acest lucru a fost testat în trecut în Franța, Belgia și Spania. Multe companii au transformat experimentul în standard și se bucură de satisfacția angajaților. Cu toate acestea, avantajele săptămânii de lucru de patru zile sunt încă umbrite de scopul introducerii sale, care, în special în mediul managerial, se limitează la creșterea productivității. Îmbunătățirea bunăstării și a sănătății angajaților trebuie să se reflecte în menținerea, ba chiar în creșterea performanței.

Așa cum comentează în mod pertinent politiciana și jurnalista Natalie Benett: „Reducerea timpului de lucru astfel concepută pare ceva mai puțin idilică și evocă mai degrabă ideologia stacanovismului hiper eficient și workaholic decât un mediu de lucru mai prietenos și mai relaxat, asociat cu prietenia, sprijinul reciproc și bârfele din bucătărie.”

În fiecare an, experții în piața muncii avertizează că statisticile nu pot fi interpretate ca o scădere a numărului de ore lucrate. foto: ID 140990083 © Fizkes | Dreamstime.com

Cu o motivație diferită, Ministerul Muncii din Polonia lansează acum un program pilot. În cadrul acestuia, angajații polonezi selectați ar putea lucra doar șase ore pe zi sau ar putea avea un weekend de trei zile, pentru același salariu. Ministra muncii Agnieszka Dziemianowicz-Bąk, consideră că proiectul va contribui la atenuarea efectelor crizei demografice. Obiectivul principal este de a încuraja polonezii să-și întemeieze familii și să-și prelungească activitatea profesională. Ministra argumentează, de asemenea, că Polonia este una dintre țările în care oamenii petrec cel mai mult timp la locul de muncă — în medie 38,9 ore pe săptămână.

Unele dintre sondajele recente arată că și tinerii cehi — reprezentanții generației mileniale și ai generației Z — au o abordare diferită față de generațiile anterioare în ceea ce privește munca. De exemplu, dintr-un sondaj realizat de compania Deloitte reiese că tinerii cehi nu mai consideră că succesul înseamnă doar avansarea în ierarhia corporativă. Ei caută din ce în ce mai mult un loc de muncă care să le ofere un sentiment de sens, să le permită echilibrul între viața personală și carieră și să le permită dezvoltarea personală continuă. Cei mai tineri angajați acordă, de asemenea, o importanță mult mai mare unor teme precum creșterea costurilor de trai, hărțuirea sexuală sau sănătatea mintală.

Articolul a fost realizat în cadrul proiectului PULSE, o inițiativă europeană de sprijinire a cooperării transfrontaliere în domeniul jurnalismului. La redactarea textului au fost utilizate informații furnizate de colegii de la Efsyn din Grecia, Gazeta Wyborcza din Polonia și Delfi din Lituania.

Traducere: Tatiana Dumbrava | Voxeurop

Articolul original: AICI

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€