Dacian Cioloș, primul interviu după lansarea PLUS: "Domnul Dragnea n-are dreptul să arunce în aer societatea românească"

„Ne situăm în zona de centru, centru-dreapta”, spune Dacian Cioloş într-un interviu pentru PressOne, primul pe care îl acordă după lansarea Partidului Libertăţii, Unităţii şi Solidarităţii − PLUS.

Anunţul făcut sâmbătă, 15 decembrie, a surprins publicul interesat de politică: Cioloş şi echipa sa au găsit o alternativă ingenioasă pentru a scăpa de şicanele celor care, pe parcursul acestui an, au încercat să-i împiedice să înscrie Mişcarea România Împreună în registrul partidelor politice.

Am vorbit cu Dacian Cioloş despre negocierile cu USR, despre trecutul său mai puţin cunoscut, cel de membru al organizaţiei Junimea Vatra Românească şi, inevitabil, despre discursul naţionalist al lui Liviu Dragnea şi ameninţătoarea Ordonanţă privind amnistia şi graţierea.

*

− De ce ați decis să lansați PLUS la Cluj?

− Pentru că în ultima perioadă am făcut mai multe evenimente la București, inclusiv un eveniment mare − o întâlnire cu simpatizanți de-ai noștri la care au participat peste 1.800 de oameni −, și vrem să arătăm că această mișcare politică e una pentru toată România.

Din punctul nostru de vedere, prea multe lucruri se concentrează în Capitală; se discută prea mult și se face prea puțin în contact cu oamenii, pe teren. Intenția noastră este ca partidul pe care tocmai l-am lansat să aibă trei sedii naționale: la București, la Cluj și la Iași.

După ce ajungem la guvernare, vrem ca, o dată pe lună sau o dată la șase săptămâni, ședința de Guvern să aibă loc în altă parte decât în București. Pentru ca Guvernul să poată lua hotărâri specifice care țin de o regiune sau alta.

Faptul că am organizat acest eveniment la Cluj a fost un prim semnal că vrem să ieșim din București și să mergem prin țară.

− Are legătură și cu discuțiile din ultima vreme legate de Alianța Vestului?

− Apropo de Alianța Vestului, eu cred că o astfel de asociere, cu obiective de dezvoltare locală și regională, e binevenită. În primul rând, pentru că Uniunea Europeană este o multitudine de poli de dezvoltare.

Noi, în România, riscăm să ne cultivăm periferia dacă nu avem genul ăsta de atitudini, care n-au absolut nimic de-a face cu separatismul. Dimpotrivă.

Am discutat de mai multe ori cu ei și-mi povesteau cât de greu e când se duc fiecare, individual, la București și încearcă să-i lămurească pe cei din ministere că proiectele de dezvoltare se fac pe teren și că nu e suficient să absorbi fonduri europene pe hârtie dacă rezultatele nu se văd pe teren.

Eu sper ca, împreună, să aibă un cuvânt mai puternic de spus. Și e foarte bine că fac lucrurile astea împreună.

− Să ne întoarcem la înregistrarea și lansarea partidului PLUS. Câte contestații au fost depuse împotriva înregistrării Mișcării România Împreună de v-ați hotărât să găsiți o cale alternativă?

− Într-o primă fază am avut trei contestații. Până la judecarea lor definitivă au trecut 4-5 luni. Reamintesc că am depus dosarul de înregistrare pe 30 martie și primul termen pe care l-am primit a fost pe 8 iunie. Deci abia atunci au început discuțiile…

− Acum când era programat următorul termen?

− Pe 21 decembrie. Atunci ar fi urmat să se judece și dosarul de înregistrare, pe fond, dar și alte două contestații, depuse după ce fuseseră respinse primele trei.

Dar, chiar şi dacă ar fi fost respinse contestațiile, cei care vor să ne împiedice – după cum le-am văzut comportamentul de până acum − ar fi făcut apel aproape sigur, dosarul s-ar fi dus la Curtea de Apel și acolo ar mai fi durat…

− Cam cât?

− După calculele noastre, mai devreme de februarie-martie, optimist vorbind, nu prea aveam cum să înscriem partidul. Și nu ne puteam permite lucrul ăsta, pentru că trebuie să luăm niște decizii – lista pentru europarlamentare, modul în care ne vom prezenta la alegeri…

Nu puteam să mai riscăm, cu atât mai mult cu cât începuserăm în primăvară să structurăm partidul în teritoriu. Avem deja peste 400 de oameni activi în toate județele, care reprezintă scheletul de organizare a partidului.

− Până când intenționați să anunțați lista pentru europarlamentare?

− Intenționăm ca la sfârșitul lunii ianuarie să organizăm o primă Convenție națională, la care să alegem conducerea partidului, și atunci vom anunța și lista pentru europarlamentare.

− De ce portocaliu − s-au întrebat mulți, după lansarea PLUS.

− Pentru că e o culoare dinamică, o culoare care inspiră optimism, care inspiră lumină, și ne-a plăcut…

− E o culoare pe care oamenii o asociază în primul rând cu PDL și cu regimul Băsescu…

− Faptul că ei au folosit pentru prima dată această culoare nu înseamnă că au, definitiv, proprietatea asupra ei. Eu sper ca, peste câțiva ani, oamenii să se gândească la noi când văd portocaliu.

− În ce stadiu sunt negocierile cu USR pentru liste comune la europarlamentare?

− Noi am început discuțiile cu USR în primul rând pentru a defini niște obiective politice comune. Înainte de a vorbi despre eventuale liste comune sau despre împărțiri de locuri, vrem să ne asigurăm că avem obiective politice comune.

Obiectivul nostru clar este să avem o majoritate politică după alegerile parlamentare din 2020. Noi trebuie să fim în măsură să guvernăm și să arătăm României că există o alternativă politică pentru construcția țării. Nu o alternativă la PSD sau împotriva PSD, ci o alternativă la ce se întâmplă în țară.

Vrem să fim o alternativă la blocajul în care se află România și o alternativă la risipa de oportunități pe care o înregistrăm de câțiva ani de zile. Pentru asta lucrăm cu USR, dar suntem dispuși să lucrăm și cu alte forțe politice care vin cu aceste principii.

− Unde vă întâlniți cu USR, ideologic vorbind?

− Ne întâlnim, în primul rând, în jurul unor proiecte de reconstrucție a României. N-am început discuțiile de sus în jos, ci de jos în sus.

Discutăm care sunt problemele ce trebuie rezolvate și care sunt obiectivele pe care ni le fixăm împreună:

Despre toate astea am discutat. Vă reamintesc că o parte dintre cei care sunt la conducerea USR-ului au făcut parte din echipa guvernamentală pe care am condus-o în 2016.

Pornim de la realități pe care le-am observat atunci și pe care le-am rafinat în acești doi ani de când avem foarte multe contacte pe teren.

− Insist: unde se poziționează PLUS, ideologic, în raport cu USR?

− După obiectivele pe care ni le fixăm și modul în care vrem să abordăm lucrurile, noi ne adresăm individului, în calitatea lui de cetățean – omului, de fapt, că „individ” sună prea rece.

Suntem oameni normali și vrem să ne adresăm oamenilor normali. Ne adresăm omului în calitatea lui de cetățean, în calitatea lui de antreprenor, cu obiectivul de a-i crea oportunități ca să se împlinească: să aibă loc de muncă, să iasă din zona de sărăcie, să-și dezvolte familia aici, în țară.

Vrem să creăm oportunități și pentru oamenii din mediul rural, care acum sunt izolați de beneficiile pe care statul trebuie să le ofere cetățenilor.

Deci, ne situăm în zona de centru, centru-dreapta: mizăm foarte mult pe dinamismul antreprenorilor, nu doar pentru a crea locuri de muncă, nu doar pentru a dinamiza economia și a aduce bani la buget, dar și pentru a ajuta statul să rezolve anumite probleme din societate.

Nu întâmplător, venim cu ideea asta de „împreună”. Ea se regăsește foarte bine și la cei care se gândesc cum să redistribuie resursele, dar se regăsește mai ales la cei din mediul rural.

Ideea de „împreună” vine în profunzime din creștinism și e bine înrădăcinată în tradiția rurală românească.

Din păcate, familii întregi s-au destrămat prin migrația masivă din ultimii ani. A fost afectat țesutul social mai ales în mediul rural, unde au rămas multe familii vârstnice, dar și copii cu care părinții se întâlnesc o dată sau de două ori pe an.

Vrem să creăm oportunități pentru cei care vor să trăiască din agricultură, nu din subvențiile care vin de la Bruxelles, ci din ceea ce produc și vând.

Statul român s-a preocupat prea mult să distribuie bani în mediul rural, fie pe ajutoare sociale, fie pe subvenții în agricultură, și prea puțin să creeze oportunități pentru cei din mediul rural.

„Domnul Dragnea e un mincinos în cunoștință de cauză”

− Apropo de subvențiile din agricultură: în discursul de duminică, de la Consiliul Național al PSD, Liviu Dragnea v-a acuzat că, în 2016, când erați prim-ministru, n-ați plătit la timp subvențiile…

− Domnul Dragnea e un mincinos în cunoștință de cauză! Pentru că dânsul știe foarte bine în ce condiții au fost blocate subvențiile în prima parte a anului 2016.

Știe foarte bine pentru că fusese în Guvern în 2015, iar Guvernul nu pregătise sistemul informatic pentru a începe plățile în 2016.

Noi am preluat de la Guvernul Ponta un sistem informatic care era blocat la Agențiile de Plăți în agricultură, prost gândit și mult întârziat ca implementare.

A trebuit să ne consumăm jumătate din mandat ca să rezolvăm această problemă, ca să putem începe plățile în toamna lui 2016, când s-au dat masiv subvențiile.

E adevărat, au existat întârzieri, dar cauzate de ceea ce n-am găsit. Și știu foarte bine despre ce vorbesc, pentru că în 2014, când mi-am terminat mandatul de comisar european, le-am atras atenția lui Daniel Constantin (ministrul de atunci al Agriculturii – n.r.) și lui Victor Ponta (prim-ministru la acea vreme – n.r.) că riscă să aibă întârzieri, pentru că amânaseră foarte mult deciziile privind direcțiile de împărțire a subvențiilor.

La sfârșitul lui 2015 am găsit exact ceea ce mă temeam că se va întâmpla când eram la Bruxelles, și a trebuit să corectăm aceste lucruri.

Țineți minte ce a spus domnul Daea la începutul lui 2017, când a preluat mandatul? A spus că în 2017 subvențiile vor fi cu siguranță plătite la timp. Evident, pentru că noi lăsasem lucrurile în ordine. Plătisem deja subvențiile la sfârșitul lui 2016 și o parte din subvențiile pe 2017 în avans.

Domnul Daea a a primit la cheie un sistem care funcționa și n-avea de făcut decât să trimită banii în conturi. Nici n-a făcut altceva de atunci. Dimpotrivă, a aruncat în aer gospodăriile din mediul rural prin modul în care n-a gestionat pesta porcină.

− Să rămânem la discuțiile stârnite de Consiliul Național al PSD. Ce va face partidul PLUS în cazul în care Guvernul adoptă, totuși, Ordonanța privind amnistia și grațierea?

− E foarte important ca oamenii să înțeleagă că nu e totul pierdut. Eu sper ca guvernanții să aibă mintea românului de pe urmă și să realizeze că cel puțin 80% dintre cetățeni se împotrivesc acestui mod de abordare.

Ieri (duminică, 16 decembrie − n.r.), domnul Dragnea încerca să ne convingă că e creștinesc să ierți. Da, dar nu un hoț poate să decidă lucrul ăsta. Domnul Dragnea trebuie să-și asume în primul rând responsabilitatea faptelor sale.

Iar dacă spune că e creștin, așa cum pozează, atunci ar trebui să se gândească la valorile creștine. Înainte de iertare este asumarea răspunderii, e căința.

Eu nu văd căință la domnul Dragnea, văd doar solicitare de a fi iertat pentru fapte pe care știe că le-a făcut și nu le-a recunoscut.

El n-are dreptul să arunce în aer societatea românească, iar dacă va încerca s-o facă, oamenii trebuie să-i demonstreze că încă sunt vii.

Iar dincolo de ceea ce pot face oamenii în stradă, sunt instituții ale statului care pot să facă anumite lucruri, inclusiv dacă și după ce s-ar da o astfel de Ordonanță.

Eu sper ca președintele Iohannis să se folosească de toate prevederile constituționale pentru a bloca o astfel de decizie.

„Am fost membru în Junimea Vatra Românească până în ’94 sau ’95”

− De curând, în presa locală din Cluj a apărut un articol cu documente datând din anii ’90, în care se spune că, în timp ce erați student la Cluj, ați fost vicepreședinte al Junimii Vatra Românească și apoi președintele organizației de tineret a PUNR – fostul Partid al Unității Naționale Române. De ce v-ați înscris în Junimea VR?

− În primul rând, trebuie să spun că eu n-am fost membru de partid niciodată până acum.

Nu am nici o cerere de adeziune la vreun partid, nu am avut niciun carnet de partid, nu am plătit cotizație la niciun partid și nu am fost membru al niciunui partid.

− Acolo apare un ordin de deplasare cu numele dumneavoastră…

− Ați văzut undeva semnătura mea, acolo?

− Deci spuneți că e o făcătură?

− Nu știu ce e cu acel document. Eu nu am fost membru de partid, nu am fost membru al PUNR-ului, nu am nici o solicitare de adeziune, nu am carnet de partid, nu am plătit cotizație niciodată.

În Junimea Vatra Românească − da, am fost membru, așa cum au fost mulți studenți.

Obiectivul meu atunci a fost de a întâlni cât mai mulți oameni, ieșind din zona mea de activitate de la Universitatea de Științe Agricole. Voiam să am o conectare mai bună la mediul cultural din Cluj, chiar și dincolo de organizațiile studențești.

− În ce an v-ați înscris în Junimea VR?

− Cred că în ’91, dacă țin bine minte.

− Avea legătură cu faptul că Gheorghe Funar vă era profesor la USAMV?

− N-avea legătură cu asta. Am aflat după aceea că dânsul era la organizația Vatra Românească.

Noi eram la Junimea Vatra Românească, care avea preponderent activități culturale, cu specific tineresc. Activitățile la care am participat eu n-au avut nimic de-a face cu naționalismul extremist…

− La ce activități ați participat?

− Organizam tot felul de evenimente culturale. Țin minte, de exemplu, că am organizat o dezbatere cu profesorul Codoban, cu ocazia zilei de naștere a lui Mircea Eliade, în care am încercat să vedem ce rădăcini există în tradițiile spirituale românești din mediul rural pentru valorile cercetate de Eliade.

Țin minte că am mai organizat evenimente cu academicianul Ștefan Pascu, pentru a vorbi despre istoria României.

Era imediat după Revoluție – dăduserăm iama în fondul secret de carte de la Biblioteca Centrală Universitară, eram avizi de informație și voiam să avem acces la oameni de valoare din Clujul universitar care fuseseră mai mult sau mai puțin izolați până în ’89…

− Cu cine ați votat atunci, la începutul anilor ’90?

− Nici nu mai țin minte dacă am votat atunci… Sincer, nu mă prea interesa politica.

− Când ați votat prima oară?

− La alegerile locale votam, mă duceam la Zalău. Eu tot timpul am votat la Zalău, chiar dacă am mai fost plecat în stânga și-n dreapta, inclusiv în București.

La alegerile locale am votat, cred, cu PNL, dar la parlamentare nu mai țin minte dacă am votat. Apropo: în Junimea Vatra Românească aveam mai mulți tineri care erau membri PNL…

− Câți ani ați rămas membru în Junimea VR?

− Cred că până în ’94 sau ’95. Am terminat facultatea în ’94, apoi am lucrat aproape un an la Camera Agricolă de la Primăria Cluj și în primăvara lui ’95 am aplicat pentru o bursă de studii în Franța.

Apropo, am aplicat pentru bursă la Centrul Cultural Francez din Cluj. Spun asta pentru că am văzut tot felul de speculații, că nu știu ce servicii…

− Da, că sunteți racolat de serviciile franceze…

− Cred că aceia care mă acuză ar trebui să se hotărască odată dacă sunt sorosist, vândut străinătății, sau sunt ultranaționalist extremist. Nu ştiu unde e coerenţa acestor oameni…

− Discursul este următorul: ambiția nemăsurată l-a făcut pe tânărul venit din Sălaj și să intre în Vatra Românească, și, apoi, să fie racolat și de străini, pentru a căpăta cât mai multă putere…

− Ambiția nemăsurată să ce? Când am fost numit ministrul Agriculturii, am acceptat la insistențele domnului prim-ministru Tăriceanu. Dânsul poate să confirme că m-a ținut vreo trei ore în birou să mă convingă să accept.

Nimeni din PNL nu voia acest post, pentru că exista riscul ca România să piardă 125 de milioane de euro, tot pentru că subvențiile nu erau bine pregătite pentru a fi distribuite, după plecarea domnului Remeș.

Și, după o discuție de Birou Politic, când n-a vrut nimeni să accepte postul ăsta, a venit să-mi propună mie. Eu eram subsecretar de stat la Ministerul Agriculturii și mă ocupam de afaceri europene.

Deci, domnul Tăriceanu a insistat să fiu ministrul Agriculturii. N-am cerut niciodată funcția asta.

Apoi, înainte de a fi desemnat comisar european, dădusem un concurs pentru un post de director la Comisia Europeană, pe care l-am câștigat cinstit, fără niciun sprijin din țară, de la nimeni.

Și domnul Băsescu mi-a cerut să stau la dispoziția dânsului, pentru că vrea să negocieze postul de comisar european pentru Agricultură. Nici pe acela nu l-am cerut.

Când am fost numit prim-ministru – și aici poate să confirme domnul Iohannis −, nu numai că n-am cerut, dar i-am spus că nu cred că sunt propunerea cea mai bună, pentru că nu aveam experiență politică.

Deci, n-am cerut niciodată vreo funcție, așa că nu văd de unde ar veni „ambiția nemăsurată”. Da, ambiția nemăsurată de a-mi face treaba cât mai bine acolo unde am fost pus, asta da.

„Domnul Dragnea se duce și negociază comisioane”

− Apropo de Vatra Românească și de naționalismul socialist al anilor ’80: cum vă explicați revenirea acestui tip de discurs la cel mai înalt nivel al puterii?

− Eu nu-l pun pe domnul Dragnea în categoria naționalismului. El repetă un discurs după ceea ce-i spun consultanții. Nu văd la el altă ideologie decât aceea de a face bani și de a ține puterea în mână.

E un om inteligent, dar nu-și folosește inteligența în scop constructiv.

− E vorba despre tot acest discurs cu multinaționalele care nu-și declară profitul real, cu băncile care nu lucrează în sprijinul economiei românești, UE care ne tratează ca pe vasali, iar noi nu suntem suficient de români încât să punem piciorul în prag.

− Domnul Dragnea cultivă tensiunile, ura și neîncrederea. Dar o face pentru a putea să-și mențină puterea. El face același lucru și în propriul partid, poate cu un discurs un pic diferit, dar cu aceeași atitudine: divide et impera.

Îi împarte pe tabere ca să-i poată controla și le oferă funcții ca să-i pună cu botul pe labe. Atunci când unii nu acceptă acest gen de atitudine, îi elimină, chiar dacă, cu câteva luni înainte, le acordase încrederea.

Am impresia că acum încearcă să facă același lucru în ceea ce privește multinaționalele: se folosește de apropiați ai unor companii cu interese în România pentru a ajunge la președintele Trump sau la alte persoane influente din lume, ca să arate că e băgat în seamă, dar atacă aceleași companii atunci când îi servește intereselor din țară.

Se duce și negociază comisioane cu aceleași companii multinaționale. Deci, orice numai coerență nu e la domnul Dragnea.

− Aveți informații despre negocierea unor comisioane cu companii multinaționale?

− Da, le-am văzut în presă și am făcut corelări. Nu văd din ce alt motiv ar fi anulat, de exemplu, acea Hotărâre de Guvern pe care noi am dat-o ca să pregătim un contract ce fusese negociat de domnul Leș. El era secretar de stat la MApN în guvernul pe care l-am condus și a devenit apoi ministru al Apărării.

Domnul Leș a participat direct la negocierea acelui contract pentru corvete. Din partea mea n-a avut nici o comandă politică, i-am spus doar să facă lucrurile corect și transparent.

Câteva luni după aceea, același contract negociat de dânsul n-a mai fost bun, pentru că așa a primit ordin de la partid.

Domnul Dragnea știa foarte bine despre acel contract, pentru că domnul Motoc, ministrul Apărării din cabinetul pe care l-am condus, insistase în noiembrie-decembrie 2016 să se convoace Comisia de Apărare, ca să se ducă să discute elementele pe care le negociase.

Iar noi n-am semnat niciun contract atunci, așa cum a spus domnul Dragnea, ci stabiliserăm doar condițiile în care s-ar putea semna.

De ce a trebuit să anuleze toate acele negocieri transparente, care duraseră un an de zile, și pe care cei din Comisia de Apărare le știau foarte bine?

Din ce alte motive decât pentru a-și băga nasul direct în aceste negocieri? Nu știu, mă întreb. Cum zice și domnul Dragnea: „Nu știu, dar mă întreb…”

„Iau în calcul să fiu cap de listă la europarlamentare”

− Credeți că PSD și ALDE trebuie să rămână la putere până la alegerile parlamentare din 2020?

− Nu, eu cred că PSD și ALDE ar trebui să-și încheie mandatul, pentru că nu și l-au respectat. În campania electorală au făcut anumite promisiuni și apoi au pus în practică alte obiective, care nu fuseseră prezentate. Atacul la justiție n-a făcut parte din programul de guvernare.

Dată fiind situația din țară, eu cred că, cu cât mai repede pleacă de la guvernare, cu atât mai bine pentru România.

− Nu s-ar comite aceeași greșeală politică, și anume că, trimițând PSD în opoziție, ar reuși să capitalizeze nemulțumiri și să crească din nou până la 35-40%?

− Eu cred că ar trebui organizate alegeri anticipate după o demitere a Guvernului Dăncilă.

Să nu mai fie lăsați să facă jocul pe care l-au făcut de câteva ori: ajung la guvernare, aruncă cu bani pe salarii și pensii, au o politică fiscală incoerentă, care duce la creșterea inflației, a deficitului public și a datoriei externe, și, după ce aruncă totul în aer, se lasă retrași de la guvernare, intră în opoziție, se victimizează și de acolo încep să spună – noi am vrut să facem mai bine, dar nu ne-au lăsat ăștia…

− Ideea de a declanșa anticipate e foarte puțin realistă…

− Eu vă spun ce ar fi bine pentru România, că asta ați întrebat. Îmi dau seama că e foarte greu să declanșezi anticipate.

În paranteză fie spus, unul dintre obiectivele politice ale PLUS, în măsura în care vom avea și o majoritate suficientă în Parlament, este să venim cu o propunere de reformă a Constituției, prin care să clarificăm și condițiile în care poate să fie dizolvat Parlamentul, atunci când nu mai răspunde la așteptările alegătorilor.

Pentru că Parlamentul abuzează de posibilitatea suspendării președintelui și nu-și asumă responsabilitatea politică după ce electoratul respinge astfel de idei. Dar nu există mijloace prin care parlamentarii să fie trimiși acasă atunci când abuzează de drepturile pe care le au în Constituție.

− Mai am două întrebări. Luați în calcul să fiți cap de listă la alegerile europarlamentare?

− Încă n-am luat o decizie, dar iau în calcul, da.

− În ce condiții ați candida la președinția României?

− M-aș implica în măsura în care o astfel de implicare ar contribui la câștigarea alegerilor prezidențiale de către forțele politice pozitive și care vor să construiască în România.