Dacian Cioloș – Omul Anului 2016. Bilanţul mandatului său de premier

Iulia Marin

Redactor

Dacian Cioloș a fost ales de cititorii PressOne drept Omul Anului 2016 în România. Dintr-un total de 6.442 de voturi exprimate până în 8 ianuarie, la ora 24, el a adunat 3.108 (48%).

În preferinţele dumneavoastră, Cioloş a fost urmat de Vlad Voiculescu, ministru al Sănătăţii pentru 7 luni, şi de echipa de investigaţie a Gazetei Sporturilor, formată din Mirela Neag, Răzvan Luţac şi Cătălin Tolontan.

Vă prezentăm un bilanț, cu bune și cu rele, al perioadei de circa 13 luni în care Dacian Cioloș  s-a aflat în fruntea Guvernului României.

Realizări ale guvernului Cioloş

Rămasă în stadiu de proiect din perioada în care ministru al Justiției era Robert Cazanciuc, Agenția Națională pentru Administrarea Bunurilor Indisponibilizate (ANABI) a parcurs în ultimul an traseul până la a fi o instituție funcțională.

ANABI este instituţia menită să recupereze prejudiciile produse statului în urma unor infracţiuni. La finalul lunii octombrie, ANABI a raportat încasarea primilor 20 de milioane de lei rezultați din valorificarea de bunuri mobile și imobile. În procesul pentru adoptarea Legii de funcționare a ANABI, Senatul votase inițial împotrivă.

Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot (SIMPV)

Utilizat pentru prima dată la alegerile parlamentare din 2016, Sistemul informatic de monitorizare a prezenței la vot și de prevenire a votului ilegal și-a dovedit eficiența.

Potrivit statisticilor prezentate de Guvern, numărul sesizărilor cu privire la incidentele electorale a scăzut cu 43%. Au fost sesizate cu 51% mai puține infracțiuni legate de procesul electoral, iar numărul contravențiilor s-a redus cu 53%.

Rămâne de văzut, însă, dacă sistemul va fi folosit și la următorul scrutin naţional – alegerile pentru Parlamentul European din 2019.

Foto: Pagina de Facebook a lui Dacian Cioloș

Pe tine te-au chinuit cu Eminescu în școală?

"Elevilor ar trebui să li se explice că geniul e cel mai de încredere prieten al nostru".

Femeia în rochie albastră

„Pe la ora 5 a dimineții zilei de 14, totul părea că se terminase. Într-o liniște sinistră, cu soarele care tocmai începea să răsară în ochi, dinspre Piața Victoriei, într-un uruit înfiorător (care s-a transformat în tropăit grotesc), o umbră hidoasă se apropia constant, într-un crescendo tensionat. Erau primele grupe de mineri care ocupau Piața Universității.”

Tentativa de a depolitiza învățământul preuniversitar

Decizia ministruului Mircea Dumitru de a organiza un concurs național pentru funcțiile de directori de școli a stârnit reacții puternice din zona PSD.

Senatoarea Ecaterina Andronescu a propus chiar amânarea acestui demers, iar Comisia pentru Învăţământ din Senat, condusă de ea, a modificat în secret proiectul privind organizarea concursului.

Primele zile din mandatul noului ministru al Educației confirmă că PSD vrea să repolitizeze învăţământul: Pavel Năstase a decis că inspectorii şcolari judeţeni pot numi ca directori şi persoane care au pierdut concursul din toamna lui 2016.

Funcţionarea Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU)

Reformarea CNATDCU, eliminarea politicienilor din comisii și deschiderea unei ample dezbateri referitoare la politizarea universităților au fost câteva dintre reușitele mandatului de ministru al lui Mircea Dumitru.

Retragerea titlurilor de doctor unor persoane publice – printre care Victor Ponta, Gabriel Oprea, Petre Tobă şi Florentin Pandele – a dovedit, de asemenea, funcţionarea CNATDCU, însă este puțin probabil ca instituția să rămână independentă.

Noul ministru al Educației, Pavel Năstase, a declarat deja că vrea ca tezele de doctorat suspecte de plagiat să fie judecate chiar de universitățile blamate. Practic, hoții ar trebui să își pună singuri cătușele.

Medicamentelipsa.ro

Un instrument simplu și important pus la dispoziția pacienților de către Ministerul Sănătății este site-ul medicamentelipsa.ro.

Aici, oamenii pot raporta ce medicamente nu se găsesc. Oficialii ministerului se angajează să le ofere, în câteva zile, informații referitoare la modul în care acestea pot fi procurate.

Ca ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu a contribuit la dezvăluirea a numeroase nereguli din sistemul de sănătate. Între acestea – lipsa autorizațiilor pentru mai bine de 100 de unități de transfuzie sangvină din întreaga țară și neregulile referitoare la Unitatea de Arși de la Spitalul Floreasca, despre care fostul ministru Nicolae Bănicioiu pretindea că funcționează.

Radarul pădurii

Pași mici s-au făcut și în privința tăierilor ilegale de pădure. Executivul a lansat o aplicație, denumită Inspectorul pădurii, prin care populația poate verifica legalitatea transporturilor de masă lemnoasă.

În paralel, s-au majorat contravențiile pentru defrișări ilegale, iar Guvernul a lansat Radarul pădurii – un sistem de monitorizare și control al exploatărilor lemnoase la nivel național.

Stoparea fenomenului „Savanții închisorilor”

În mandatul său de la Ministerul Justiției, Raluca Prună a pus capăt inflației de „lucrări științifice” produse în penitenciare. Deținuților li se putea scurta pedeapsa cu 30 de zile pentru fiecare carte scrisă şi publicată de după gratii.

Nu existau însă și norme clare după care să se stabilească dacă o lucrare are caracter științific sau nu.

În plus, Guvernul Cioloș a lansat mai multe platforme al căror scop este transparenţa cheltuielilor publice:

Dincolo de proiecte guvernamentale, poate cel mai important efect pozitiv al mandatului lui Dacian Cioloş la Palatul Victoria este un sentiment de normalitate, faptul că se poate guverna şi altfel, alegerea unor miniştri care, majoritatea, au studiat domeniul de care răspund, constatarea surprinzătoare că limbajul liderului poate să nu fie de lemn şi că luările sale de poziţie pot fi la obiect, fără a urmări să dea peste nas cuiva sau altcuiva.

Guvernul Dacian Cioloș FOTO Pagina de Facebook a premierului Dacian Cioloș

Eşecuri

Probabil cel mai mare eșec al guvernului Cioloș este că a ratat achiziția sculpturii „Cumințenia Pământului”, a lui Constantin Brâncuşi, cu atât mai mult cu cât premierul îşi asumase campania ca pe un proiect menit să coaguleze societatea românească.

Potrivit Agerpres, demersul a fost îngropat după ce Guvernul ar fi constatat că nu există bază legală pentru cumpărarea sculpturii de către statul român.

Prin intermediul campaniei de donaţii nu se strânseseră, în 5 luni, decât aproximativ 1,3 milioane de euro, obiectivul fiind de 6 milioane.

Avocatul proprietarilor operei „Cumințenia Pământului”, Bogdan Grabowski, a declarat, potrivit sursei citate, că reprezentanții Guvernului le-ar fi transmis că „nu sunt în măsură să semneze contractul și să facă plata”.

„La 20 decembrie devenea scadentă obligația de semnare a contractului și de efectuare a plății. Aceste două obligații pot fi îndeplinite în continuare. Termenul de 20 decembrie nu era un termen de decădere. În acest moment, proprietarii așteaptă îndeplinirea acestor două obligații din partea statului român”, a mai spus avocatul, precizând că speră ca negocierile să fie reluate cu noul Guvern.

Pe de altă parte, avocatul a atras atenția că, în cazul în care Executivul nu va semna contractul de achiziție a operei, statul ar trebui să acopere un prejudiciu de aproximativ 9 milioane de euro: diferența dintre suma pe care proprietarii au pretins-o inițial (20 milioane de euro) și cea pe care Guvernul a anunțat că ar fi fost dispus să o plătească (11 milioane).

"Cuminţenia Pământului", expusă la Muzeul BNR. Foto: Lucian Muntean

Mandatul Guvernului Cioloș a mai fost pătat, la început, de două numiri controversate – cea a manechinului Andrei Baciu la Ministerul Sănătății, dar și cea a Cristinei Guseth la Ministerul Justiției. Ambele propuneri au fost retrase până la urmă.

În plus, lui Cioloș i s-a reproșat că, cel puţin în primele luni, a „închis ochii” la acuzațiile de plagiat aduse ministrului de Interne Petre Tobă, dar și că a amânat să-l demită pe Vlad Alexandrescu de la conducerea ministerului Culturii după haosul creat la Opera Română.

Avem nevoie de ajutorul tău!

Mulți ne citesc, puțini ne susțin. Asta e realitatea. Dar jurnalismul independent și de serviciu public nu se face cu aer, nici cu încurajări, și mai ales nici cu bani de la partide, politicieni sau industriile care creează dependență. Se face, în primul rând, cu bani de la cititori, adică de cei care sunt informați corect, cu mari eforturi, de puținii jurnaliști corecți care au mai rămas în România.

De aceea, este vital pentru noi să fim susținuți de cititorii noștri.

Dacă ne susții cu o sumă mică pe lună sau prin redirecționarea a 3.5% din impozitul tău pe venit, noi vom putea să-ți oferim în continuare jurnalism independent, onest, care merge în profunzime, să ne continuăm lupta contra corupției, plagiatelor, dezinformării, poluării, să facem reportaje imersive despre România reală și să scriem despre oamenii care o transformă în bine. Să dăm zgomotul la o parte și să-ți arătăm ce merită cu adevărat știut din ce se întâmplă în jur.

Ne poți ajuta chiar acum. Orice sumă contează, dar faptul că devii și rămâi abonat PressOne face toată diferența. Poți folosi direct caseta de mai jos sau accesa pagina Susține pentru alte modalități în care ne poți sprijini.

Vrei să ne ajuți? Orice sumă contează.

3€5€10€