Cumințenia donatorului român

Campania de donații publice lansată de Guvern pentru achiziționarea sculpturii „Cumințenia pământului” se va încheia în 30 septembrie.

Obiectivul este strângerea a 6 milioane de euro, Guvernul urmând să adauge alte 5 milioane de euro pentru ca lucrarea realizată de Brâncuși în 1907 să rămână în proprietatea statului român.

Până la 30 iunie se adunaseră circa 270.000 de euro, adică 4,5% din suma necesară.

Ne-am întrebat, pe de o parte, de ce nu are efect campania „Brâncuși e al meu” și, pe de altă parte, care sunt cauzele la care cetățenii rezonează și pe care sunt dispuși să le susțină financiar.

Palidul răspuns pe care populația îl dă apelului lansat de Guvern nu înseamnă că românii sunt insensibili la moștenirea lor, ci pur și simplu că nu au încredere în stat.

Dovada este succesul altor campanii de strângere de fonduri, derulate de ONG-uri pentru cauze umanitare, pentru clădiri de patrimoniu sau pentru lucrări de interes public. În plus, numărul românilor care donează în mod recurent a crescut.

Cei 40.000

Asociația pentru Relații Comunitare (ARC) sondează în mod regulat comportamentul filantropic al românilor. Potrivit celui mai recent studiu al ARC, numărul celor care dau bani către sectorul ONG s-a dublat în 2015-2016 raportat la anul 2007.

Dacă, în 2007, donatorii reprezentau 10-11% din populație, acum s-a ajuns la 22%, adică aproximativ 1,5 milioane de persoane. Cei mai generoși, care donează constant prin SMS-uri sau debit direct, sunt circa 40.000 de persoane.

Directorul de comunicare al ARC, Cătălin Gheorghe, spune că oamenii dau bani pentru ce li se cere. Iar, în România, li se cer mai ales pentru cauze sociale. Intenția de a dona se materializează cu precădere în zone „progresiste” – educație, sănătate, protecția mediului sau drepturile omului.

Cultura se află la coada listei cu domenii care atrag donații. Ceea ce îi lipsește campaniei „Brâncuși e al meu” este emoția, crede Cătălin Gheorghe.

Pentru că oamenii nu aleg raţional: ei donează pentru cauze care îi emoționează.

Donația medie anuală în România este de 100 de lei, iar donatorii recurenți, cei mai generoși, scot din conturi 250-300 de lei pe an.

*

Un leu pentru Ateneu

La sfârșitul secolului XIX, prima campanie de subscripție publică derulată în România a avut drept scop ridicarea Ateneului Român, una dintre clădirile simbol ale Capitalei. Fondatorul Societății Ateneului Român, Constantin Esarcu, a lansat sloganul rămas celebru până azi: „Dați un leu pentru Ateneu”.

Trebuie adăugat că „leul” pentru Ateneu era, de fapt, un leu de aur și valora 31 de lei românești, în condițiile în care o pâine costa 10 bani.

Ne putem întreba ce poziție socială și ce venituri aveau cei care, în 1886, și-au permis să ofere statului român această dovadă de încredere. În total, construcția Ateneului a costat 836.000 de lei de aur.

Ce campanii ne-au impresionat

Una dintre cele mai de succes campanii de donații din România a fost cea inițiată în 2009 de asociația „Inima Copiilor”. Românilor li s-au cerut contribuții prin SMS pentru construirea unei secții de cardio-chirurgie pediatrică la Spitalul „Marie Curie” din București.

Președintele asociației „Inima Copiilor”, Alexandru Popa, spune că, în primul an al campaniei, din SMS-uri au fost strânși 650.000 euro, iar alți 180.000 de euro, din redirecționarea a 2% din impozitul pe venitul global.

În total, în 2009-2010, Inima Copiilor a strâns circa un milion de euro. În 2013, în secția de chirurgie construită din donații s-a efectuat prima operație.

În 2011, asociația a mai adunat 104.000 de euro pentru secția de Terapie Intensivă a aceluiași spital. Alexandru Popa spune că, de atunci încoace, nu au mai reușit să strângă sume la fel de consistente.

„În 2009, din cauza crizei financiare, a existat un spațiu publicitar excedentar în grila televiziunilor, care au fost, astfel, foarte generoase cu spațiul lor de reclamă”, explică Popa.

După incendiul din #Colectiv, principalele două entități care au gestionat donații pentru supraviețuitori și pentru familiile îndoliate au fost Crucea Roșie și Fundația Mereu Aproape, a familiei Voiculescu.

În aprilie 2016, datele campaniei „Nouă ne pasă. Împreună dăruim speranță”, realizată de Crucea Roșie în parteneriat cu Pro TV, anunțau că fuseseră strânși 1.849.742,17 euro, din care 1.421.266 euro din sume donate direct în conturile Crucii Roșii Române, iar 428.476 euro, din SMS-uri.

Până la 24 mai 2016, donațiile efectuate pentru campania „#Colectiv. Ajutăm în continuare”, lansată de Fundația Mereu Aproape, ajunseseră la 7.203.215,58 de lei, 212.368 de euro și 1.370 de lire sterline. Au mai fost donați, prin sistemul Pay Pal, 15.268 de euro.

În total, suma este de circa 2 milioane de euro, adică o treime din cât ar fi nevoie pentru „Cumințenia Pământului” – care nu e o chestiune de viață și de moarte. În plus, pentru #Colectiv au putut dona și cetățeni străini.

*

Donațiile pentru Catedrala Mântuirii Neamului reprezintă – potrivit purtătorului de cuvânt al Patriarhiei Române, Vasile Bănescu – 20%-30% din suma cheltuită până în acest moment, care este de aproximativ 40 de milioane de euro. Întreaga construcție este estimată să coste 80 de milioane de euro.

La un calcul simplu, asta înseamnă că donațiile au fost de minimum 8 milioane de euro. Reprezentantul Patriarhiei ne-a comunicat că nu poate preciza suma exactă „întrucât modalitățile de donare sunt multiple și nu a fost contabilizată o valoare fixă”.

*

Două casele memoriale: George Enescu și Iuliu Maniu

În 2014, Fundația Pro Patrimonio și Ordinul Arhitecților din România (OAR) au intervenit de urgență pentru a restaura casa natală a lui George Enescu din Mihăileni, județul Botoșani.

Intervenția s-a bazat pe o campanie de donații. Din banii strânși, până acum au fost investiți circa 30.000 de euro. O parte a campaniei din 2015 s-a derulat prin intermediul site-ului indiegogo.com, o platformă de crowdfunding. Acolo s-au strâns însă doar 2.000 de euro, căci demersul s-a suprapus peste campania de donații pentru #Colectiv.

„Oamenii care înțeleg importanța patrimoniului reprezintă o nișă. E adevărat că numărul lor e în creștere, dar asta se întâmplă foarte încet”, spune Cristiana Tăutu, de la Fundația Pro Patrimonio.

În general, acest ONG se bazează pe așa-numiții donatori fideli, adică un grup de oameni care dau bani repetat pentru un proiect.

La Mihăileni ar mai fi nevoie de 15.000 de euro pentru restaurarea finală, inclusiv a mobilierului, și de alți 30.000 de euro pentru deschiderea unui centru de excelență în muzică și arte plastice, care să funcționeze în localitate.

O altă campanie culturală a fost pentru salvarea casei lui Iuliu Maniu din Bădăcin, județul Sălaj. Casa a fost scăpată de la colaps, după niște intervenții de urgență pentru care au cotizat, printre alții, Nicolae Rațiu (fiul fostului fruntaș PNȚ Ion Rațiu), și soții Ana Blandiana și Romulus Rusan, fondatori ai Muzeului Memorial Sighet în pușcăria unde Iuliu Maniu a murit în 1953.

De campanie se ocupă un grup de inițiativă intitulat „Salvați Casa Memorială Iuliu Maniu”. Militarii din Batalionul 315 Artilerie „Simion Bărnuțiu” din Șimleu Silvaniei au donat sânge în aprilie 2016, iar bonurile de masă obținute le-au trimis preotului din Bădăcin, ca să le cumpere mâncare muncitorilor care lucrează la reabilitarea casei.

Cazinoul din Constanța

Un exemplu al implicării statului în salvarea patrimoniului se referă la Cazinoul din Constanța. În august 2014, un grup de arhitecți autodenumit Calup a inițiat o campanie publică de donații pentru a redeschide Cazinoul.

Pe atunci, faimosul simbol al litoralului se afla în administrarea Primăriei Constanța. Tinerii arhitecți au reușit să strângă 10.000 de euro, bani cu care își propuseseră să rebranșeze clădirea la apă curentă și curent și să o igienizeze, stopând procesul de degradare.

Demersul lor urma să fie continuat de începerea restaurării, despre care autoritățile anunțau la acea dată că va fi definitivată în doi ani, la un cost de 6 milioane de euro.

Dar n-a fost să fie: Primăria a predat Cazinoul Companiei Naționale de Investiții, aflate în subordinea Ministerului Dezvoltării, care nu a reușit până acum să finalizeze licitația pentru lucrările de restaurare.

Actele obținute de Calup au fost lovite de nulitate, iar ONG-ul a returnat banii tuturor donatorilor.